BusinessMagazin

Tag: accelerare

  • Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna

    Şocuri economice de dimensiunea pandemiei de coronavirus din 2020 se produc odată la câteva generaţii, aducând cu ele schimbări permanente şi cu implicaţii vaste, scrie Bloomberg.

    Economia mondială este pe drumul către recuperare, iar vaccinurile ar trebui să accelereze acest proces în 2021. Însă alte efecte generate de Covid-19 vor modela creşterea economică ani la rând de-acum încolo.

    Unele se pot deja întrezări. Preluarea locurior de muncă din fabrici şi servicii de către roboţi va avansa. Inegalitatea dintre şi din interiorul ţărilor va spori. Guvernele vor juc un rol mai mare în vieţile cetăenilor, cheltuind şi deţinând mai mulţi bani. Iată unele dintre transformările care se configurează.

    Rol sporit al statului

    Contractul dintre societate şi stat a fost rescris din mers. Monitorizarea de către autorităţi a circulaţiei oamenilor şi plata de către acestea a salariilor lor când angajatorii nu mai pot face acest lucru a devenit ceva obişnuit.

    Pentru a plăti pentru astfel de intervenţii, guvernele lumii au atins deficite bugetare de până la 11.000 mld $ în acest an. Se dezbate deja cât mai pot continua astfel de cheltuieli şi când contribuabilii vor fi nevoiţi să suporte costurile.

    Pe termen lung, poziţiile privitoare la datoriile publice se schimbă, noul consens fiind că guvernele mai au spaţiu pentru a cheltui într-o lume caracterizată de o inflaţie scăzută şi ar trebui să folosească politica fiscală într-o manieră mai activă.

    Costuri de finanţare şi mai scăzute

    Băncile centrale au reînceput să tipărească bani; dobânzile au atins noi minime. Bancherii centrali au accelerat politicile de QE, extinzându-le pentru a include şi datorii guvernamentale. Toate aceste interveneţii au generat unele dintre cele mai relaxate condiţii financiare din istorie. Însă politicile băncilor centrale vor fi greu de inversat.

    Iar istoria arată că pandemiile ţin dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unui studiu recent.

    Datorii şi zombie

    Guvernele au creditat companiile aflate în dificultate, nivelul datoriilor corporate urcând puternic la nivelul lumii dezvoltate. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale, companiile non-financiare au împrumutat o sumă netă de 3.360 mld $ în prima jumătate a anului 2020. Astfel au fost create condiţiile unei “crize majore de solvabilitate a companiilor”, revelă un nou raport.

    Unii văd de asemenea pericol în oferire unui sprijin pre mare companiilor, fără prea multă discriminare, spunând că aceasta este reţeta perfectă pentru crearea de companii zombie, care vor face economia mai puţin productivă.

    Discrepanţe majore

    Ţările sărace nu dispun de resursele necesare pentru protejarea locurilor de muncă, sau a investi în vaccinuri, după cum au făcut-o ţările mai bogate, urmând să fie obligate să-şi strângă cureaua mai devreme, riscând în caz contrar să se confrunte cu crize monetare sau retrageri masive de capital.

    Redresare sub formă de K

    Joburile mai slab plătite din servicii, unde există un contact mai direct cu clienţii, au tins să dispară primele odată cu lockdown-urile. Iar pieţele financiare, unde activele sunt majoritar deţinute de cei bogaţi, şi-au revenit mult mai rapid decât pieţele locurilor de muncă. Rezultatul este o “redresare sub formă de K”. Virusul a accentuat diferenţele de venit sau avuţie în funcţie de clasă, rasă şi sex.

    Ascensiunea roboţilor

    Coronavirusul a generat noi temeri privind contactul fizic, iar o soluţie este înlocuirea oamenilor cu roboţi. Cercetările arată că automatizarea accelerează adesea într-o recesiune. Inovaţiile accelerate de pandemie vor spori productivitatea economiilor, însă acestea vor însemna de asemenea că atunci când va fi sigur să se revină la muncă, unele joburi nu vor mai exista.

    Munca la distanţă

    Mai sus pe scara veniturilor, munca de la distanţă a devenit norma. Multe companii le-au transmis angajaţilor să lucreze în continuare de-acasă în 2021, iar unele au semnalat că vor permanentiza munca flexibilă.

    Turismul blocat

    Unele tipuri de călătorii au fost aproape blocate. Turismul mondial a înregistrat o scădere de 72% până în octombrie. McKinsey arată că un sfert din călătoriile de business ar putea dispărea pentru totdeauna.

    Cu vacanţele date peste cap şi evenimente ca festivaluri şi concerte anulate, tendinţa consumatorilor de a pune accent pe experienţe în detrimentul bunurilor a fost întreruptă. Iar când activităţile vor fi reluate, unele ar putea să nu mai fie la fel.

    O globalizare diferită

    Când fabricile chineze s-au închis la începutul pandemiei, unde de şoc au fost resimţite la nivelul lanţurilor de aprovizionare din întreaga lume, iar companiile şi guvernele au fost nevoite să-şi reanalizeze dependenţa de China. S-a produs o ajustare a globalizării, fără ca aceasta să aibă de suferit.

    Accent sporit pe “înverzire”

    Înainte de pandemie, activiştii de mediu în principal erau cei care dezbăteau teorii cum ar fi “vârful cererii de petrol”, însă când avioanele au rămas la sol şi oamenii în case, chiar şi companii petroliere majore a BP au resimţit o ameninţare reală din partea atenţiei sporite acordate climatului.

  • Merkel vede o accelerare a recuperării celei mai mari economii europene odată cu îmblânzirea virusului

    Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat încrezătoare că redresarea celei mai mari economii europene va accelera odată ce pandemia de coronavirus va fi readusă sub control, scrie Bloomberg. Economia germană şi-a revenit puternic după prăbuşirea activităţii în primăvară, însă noile restricţii introduse în urma noului val de infectări vor duce probabil la o stagnare în cel mai bun caz în ultimul trimestru. Iar aceasta în pofida susţinerii financiare destinate celor mai puternic afectate sectoare.

    Sectorul vital al exporturilor suferă de asemenea de pe urma accelerării cazurilor de îmbolnăvire. Sectorul construcţiilor este la rândul său puternic afectat, anticipând o scădere a vânzărilor nominale pentru prima dată în mai mult de un deceniu anul viitor, în condiţiile în care companiile locale îşi restrâng activitatea de construcţii din cauza pandemiei, relatează Reuters. Piaţa muncii resimte în acelaşi timp şocul pandemiei, forţa de muncă fiind în scădere. Potrivit institutului Ifo, cei singuri cu salarii scăzute nu sunt suficient stimulaţi financiar pentru a lucra full time. Dacă ar avea un venit suplimentar de 10 euro pe oră brut, aceştia ar vedea doar 2,50, până la 3,90 de euro din această sumă în venitul net, relevă un studiu realizat de cercetătorii Ifo.

    „Combinaţia fatală de taxe, contribuţii sociale şi rata ridicată de retragere a beneficiilor este de vină“, arată Andreas Peichl, cercetător Ifo. „Această eroare din sistem trebuie corectată. Forţa de muncă este în scădere“.

  • Colliers: Aproape 90% dintre companiile active pe piaţa logistică şi industrială din România vor să intensifice activitatea de comerţ online. Investiţiile vor accelera anul viitor

    Peste 8 din 10 companii industriale şi de logistică doresc să accelereze investiţiile în următoarele 12 luni sau să le menţină la un nivel similar cu cel din ultimii ani, potrivit unui sondaj realizat de Colliers International în rândul a 26 de dezvoltatori şi chiriaşi de top din piaţa locală. Stocul modern de spaţii industriale şi logistice din România a ajuns la 4,72 milioane de metri pătraţi la sfârşitul primei jumătăţi a „anului pandemic”, ceea ce reprezintă peste 9% din stocul total existent  în 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale şi de Est, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma internaţionlă de avocatură CMS şi Randstad.

    Incertitudinile şi climatul general de recesiune au afectat şi participanţii din piaţa industrială şi logistică, deşi nu la fel de mult pe cât au afectat companiile din alte sectoare ale economiei. În ciuda climatului general de recesiune, 54% dintre respondenţi consideră că afacerea lor funcţionează aproape ca de obicei, planurile iniţiale pentru 2020 nefiind afectate, în timp ce restul au resimţit efecte asupra activităţii. Factorii care au avut impact sunt legaţi în principal de „restricţii minore” şi „cerere mai mică”, susţin peste jumătate dintre participanţii la sondajul Colliers. Doar 1 din 5 a întrerupt temporar producţia, acesta fiind poate cel mai negativ efect posibil.

    În acest context, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă ca sectorul imobiliar şi economia în general să revină la niveluri decente până la sfârşitul anului 2021. Pentru propria companie, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă să fie atins un nivel decent chiar mai devreme, până la jumătatea anului 2021. Astfel, aproximativ 42% dintre respondenţi intenţionează să îşi păstreze planurile actuale în ceea ce priveşte investiţiile / extinderile, în timp ce alţi 42% doresc să-şi accelereze cheltuielile de capital.

    „Segmentul industrial şi logistic este probabil cel mai performant sector imobiliar în această criză, deoarece ultimele evenimente doar au exacerbat tendinţele anterioare, deja destul de favorabile pe termen lung, cum ar fi trecerea la comerţul electronic şi consolidarea, respectiv relocarea  activităţilor de productie în zona Euro.

    Răspunsurile pe care le-am primit pentru acest sector oferă o perspectivă destul de favorabilă pe termen lung, dar şi necesitatea de a diferenţia de la sector la sector. Evoluţia este în concordanţă cu aşa-numita revenire economică în formă de K, potrivit căreia unele sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, inclusiv comerţul online, vor reveni probabil mult mai repede decât altele precum diferite ramuri de producţie. În general, principalul punct de interes este faptul că, pentru majoritatea respondenţilor, afacerile se desfăşoară aproape ca de obicei, în ciuda contextului general nesigur, investiţiile continuând într-un ritm similar cu ultimii ani sau chiar accelerând”, spune Laurenţiu Duică, partner & director al Departamentului Industrial & Logistica din cadrul Colliers International.

    „Fiind mai puţin afectată de pandemia de Covid-19 decât alte sectoare imobiliare, piaţa spaţiilor industriale şi logistice din România s-a adaptat noului context economic. De asemenea, este de aşteptat ca digitalizarea şi creşterea segmentului de comerţ electronic în acest sector să aibă un impact rapid şi semnificativ în anii următori. Chiar mai devreme decât ne-am aştepta, vom asista probabil la o cerere din ce în ce mai mare venită din partea producătorilor de a-şi reloca sau de a dezvolta centre de producţie în Europa, inclusiv în România, pentru a evita eventualele blocaje în lanţul de aprovizionare. În consecinţă, stocurile mai mari vor fi depozitate sau produse mai aproape de consumatorul final, ceea ce s-ar putea traduce într-o cerere mai mare de spaţii industriale şi logistice. Având în vedere semnalele pe care le primim de la clienţi, este de aşteptat ca şi în România spaţiile I&L să înregistreze o creştere semnificativă şi există deja un interes crescut în acest sector, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţia de terenuri cu destinaţie industrială”, afirmă Roxana Frăţilă, avocat partener & coordonator al Departamentului de Drept Imobiliar în cadrul CMS România.

    Consecinţele pe termen lung ale pandemiei de COVID-19 vor fi, cel mai probabil, restructurarea lanţului de distribuţie, consideră 54% dintre participanţii la sondajul Colliers International, urmată fie de întârzieri în fluxurile de mărfuri, fie de creşteri pe termen scurt ale capacităţii de stocare (27%). De asemenea, 35% dintre companiile industriale şi de logistică consideră că nu vor exista consecinţe majore.

    Cererea din retail & logistică este aşteptată să scadă, ceea ce se va reflecta în chirii

    50% dintre respondenţi estimează o scădere a cererii în următoarele 12 luni şi cred că aceeaşi tendinţă va fi vizibilă, ca urmare, şi la nivelul chiriilor. Dacă se face o diferenţiere între chiriaşi şi proprietari, opiniile privind perspectivele cererii, chiriile principale şi stimulentele oferite arată în mod semnificativ mai rău în rândul chiriaşilor. „În acest context, percepţia reală în rândul diferitelor companii este şi mai nuanţată, deoarece chiriaşii care au legături puternice cu unele sectoare de fabricaţie (cum ar fi industria auto sau aeronautică) au tendinţa să fie mai pesimişti decât retailerii, de exemplu”, spune Laurenţiu Duică.

    Spaţiile industriale şi logistice moderne din România au ajuns la 4,72 milioane de metri pătraţi la sfârşitul primei jumătăţi a „anului pandemic”, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, şi ar putea depăşi 5 milioane de metri pătraţi până la sfârşitul anului 2020, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma de avocatură internaţională CMS şi Randstad. România rămâne una dintre cele mai slab aprovizionate pieţe dintre principalele ţări din Europa Centrală şi de Est, având aproximativ jumătate din stocul de spaţii de depozitare pe cap de locuitor în comparaţie cu Polonia şi un sfert din cel al Cehiei. Structura chiriaşilor în ceea ce priveşte sectoarele de pe piaţa românească a fost dominată de sectorul retail / FMCG, care a generat 50% din toate tranzacţiile, în timp ce în Bucureşti a fost dominată de 3PL / logistică (35%) şi producţie uşoară / manufactură (33%).

    Stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne din 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale şi de Est se ridică la peste 50 de milioane de metri pătraţi. Din acest stoc, disponibilitatea actuală poate fi clasificată ca fiind scăzută, majoritatea pieţelor înregistrând rate de neocupare de sub 5%.
     

  • Elon Musk vrea să doboare un nou record. CEO-ul Tesla le transmite angajaţilor să accelereze producţia: „Totul se rezumă la T4”

    CEO-ul Tesla Elon Musk vrea ca producţia companiei din ultimele trei luni ale anului să înregistreze o creştere de 17% faţă de T3. Astfel, miliardarul îşi propune ca firma pe care o conduce să construiască pentru prima dată 500.000 de vehicule electrice într-un an, conform Business Insider.

    „Totul se rezumă la T4. Vă rog să luaţi orice măsură pentru a îmbunătăţi producţia (în timp ce creştem nivelul calităţii)”, reiese dintr-un mail transmis de CEO angajaţilor.

    Ştirea vine după ce Tesla a depăşit aşteptările analiştilor pentru perioada iulie-septembrie. Compania a livrat 139.300 de vehicule în T3, întrecând estimările iniţiale de 134.720. De la începutul anului, Tesla a produs circa 300.000 de automobile, adică trebuie să construiască încă 170.000 pentru a îndeplini cerinţele CEO-ului.

    Datele din T3 sunt rezultatul cererii ridicate pentru Model Y şi Model 3, ce reprezintă 124.100 de livrări. De asemenea, Tesla a depăşit estimările analiştilor de pe Wall Street pentru T2, înregistrând al patrulea trimestru consecutiv de profituri.

    Săptămâna trecută, Tesla a primit undă verde pentru deschiderea fabricii din apropierea Berlinului, producţia urmând să înceapă în vara lui 2021, urmând să se construiască anual circa jumătate de milion de vehicule. Musk a anunţat anul trecut că se va întrece cu giganţi precum Volkswagen AG, BMW AG şi Daimler AG şi, în ciuda unor serii de obstacole, cum ar fi incertitudinile privind fauna, proiectul a rămas în picioare.

     

  • Educaţi (financiar) de pandemie. Cum a schimbat COVID-19 comportamentul de economisire al românilor

    Odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19, atât societăţile, cât şi băncile au fost nevoite să  se digitalizeze într-un ritm accelerat. Perioada restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirii a afectat modalitatea clasică prin care oamenii erau obişnuiţi să interacţioneze cu băncile, dar şi comportamentul lor în materie de finanţe. Lipsa de activitate, împreună cu incertitudinile au dus la o adoptare accelerată a plăţilor online şi a unui comportament orientat spre economisire.

    În această perioadă, clienţii au fost vizibil mai preocupaţi să economisească. Astfel, conturile de economii deschise în digital au fost în creştere, în special după lansarea campaniei Round Up. Mai exact, între 27 aprilie şi 4 mai, creşterea a fost de 365% faţă de perioada de anul trecut. De asemenea, peste 50% dintre fondurile mutuale de investiţii au fost deschise în Home’Bank, iar în ceea ce priveşte creditele de nevoi personale, 44% dintre acestea au fost accesate online”, a spus Alina Iacomi, head of digital la ING Bank România, cu o experienţă de aproape 19 ani în cadrul băncii.

    Ea a explicat în continuare că în perioada stării de urgenţă, ING Bank a lansat serviciul Round Up, care permite clienţilor să îşi rotunjească cheltuielile şi să economiseasăîntr-un mod mai simplu. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienţi au activat şi folosesc Round Up. A fost un serviciu foarte bine primit de clienţii ING Bank România, având cea mai mare rată de adopţie din grupul ING (la fel ca şi ING Pay), ceea ce demonstrează interesul românilor pentru tehnologiile digitale.

    Banca olandeză a încurajat întotdeauna operaţiunile financiare în mediul digital, astfel ING Bank a ajuns cel mai rapid printre primele bănci care erau deja digitalizate încă dinaintea pandemiei.
    „Clienţii noştri erau deja digitalizaţi, prin urmare, creşterile pe care le-am văzut au fost în ritmul normal, nu am înregistrat o creştere exponenţială. Numărul de tranzacţii e-commerce între 16 martie şi 15 mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut a crescut cu 27%, în timp ce valoarea tranzacţiilor e-commerce a crescut cu aproximativ 20%”, a mai spus Alina Iacomi.

    Ea a explicat în continuare că în a doua şi a treia săptămână a lunii martie, sumele cheltuite pe cumpărături cu cardul la POS şi e-commerce au crescut cu 35% faţă de media săptămânală a lunii februarie.
    „Este interesant că am observat o creştere mai accentuată pentru clienţii din segmentul 55+ ani, în ceea ce priveşte numărul de clienţi care au făcut plăţi în digital. De exemplu, în primele săptămâni din mai, numărul acestora a crescut cu 20% comparativ cu media săptămânală din februarie 2020. De asemenea, în ceea ce priveşte noile conturi Home’Bank activate, 37% dintre acestea au fost pentru clienţi de peste 45 ani, comparativ cu 30% în perioada anterioară stării de urgenţă”, susţine şefa departamentului digital din cadrul ING Bank România.

    Din punctul de vedere al dezvoltării zonei digitale, ING Bank a început implementarea, de acasă, a unei versiuni noi de Home’Bank care aduce un redesign şi retehnologizare a aplicaţiei, încă din perioada stării de urgenţă.
    „Noile actualizări au inclus un mod de autentificare mai intuitiv, instant pe dispozitivele înregistrate, dar şi un meniu uşor de navigat, care asigură o vizibilitate foarte bună asupra tuturor opţiunilor disponibile, aflate la un clic distanţă. De asemenea, am făcut tranziţia către o tehnologie nativă, superioară celei precedente, ceea ce aduce aplicaţiei performanţa sporită”, a mai spus Alina Iacomi.

    În continuare, banca vizează în principal dezvoltarea zonei de mobile banking prin crearea de noi opţiuni şi produse de creditare.„Investim continuu în îmbunătăţirea sistemelor. Astfel, în prim-plan se află experienţa utilizatorului, securitatea, disponibilitatea şi scalabilitatea platformelor noastre. Pe termen scurt, ne propunem să adăugăm noi opţiuni precum închiderea de conturi online, retragerea de numerar fără card, utilizarea cardului de credit în ING Pay, rambursarea creditelor existente şi deschiderea online şi a altor produse de creditare”, a mai explicat Alina Iacomi.
    Din momentul în care s-au impus restricţiile din cauza pandemiei de COVID-19, toate serviciile băncii s-au desfăşurat în mod normal, cu accent pe operaţiunile care puteau fi desfăşurate prin intermediul Home’Bank.
    „Printre actualizările pe care

    le-am făcut în aplicaţia Home’Bank, se numără şi adăugarea secţiunii «Am o întrebare», pentru a facilita accesul la informaţii. Aceasta conţine răspunsuri la cele mai frecvente întrebările ale utilizatorilor, astfel încât să nu mai fie necesare alte drumuri la bancă sau apeluri în call center”, a mai adăugat şefa departamentului digital al ING Bank.
    Având în vedere evoluţia digitală a băncii şi trendul instaurat la majoritatea societăţilor, ING Bank România îşi va continua investiţiile în dezvoltarea inrfastructurii IT, care susţine platforma Home’Bank.
    „Vom investi, în continuare, în evoluţia infrastructurii IT ce susţine platforma Home’Bank pentru a avea o rată de disponibilitate cât mai mare. În 2020, Home’Bank a avut o rată de disponibilitate de 99,8%. De asemenea, continuăm să investim în noi funcţionalităţi, tehnologii digitale cu accent pe experienţa utilizatorului, simplificare de design şi în securitate. Pe lângă experienţa digitală, este o nevoie incontestabilă, aşa cum spuneam, de consultanţă cu valoare adăugată, atunci când clienţii se află în cele mai importante momente din viaţa lor în relaţia cu banca”, a mai adăugat Alina Iacomi.
    Ea a mai spus că anul trecut ING Bank a lansat un nou concept de office în Bucureşti, iar anul acesta planul este de a deschide cel puţin 11 astfel de tipuri de office-uri în ţară.
    ING Bank România a ajuns la finalul anului 2019 pe poziţia 4 în clasamentul băncilor în funcţie de active. Astfel, banca a raportat active în valoare de 44,6 mld. lei şi o cotă de piaţă de 9,01%.

  • Michel Barnier negociatorul-şef al UE avertizează firmele europene: Acceleraţi pregătirile pentru scenariul unui Brexit fără acord

    Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru relaţiile viitoare cu Marea Britanie a avertizat companiile europene să-şi accelereze pregătirile pentru un scenariu de Brexit fără acord, relatează Euractiv.

    Odată cu încheierea ultimei runde de negocieri în Londra săptămâna trecută, Michel Barnier a declarat că discuţiile confirmă faptul că există în continuare divergenţe semnificative între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

  • Accelerarea spre online, forţată de context

    Fondat în 2010 de doi parteneri de business de origine germană, Andreas Schneider şi Reinhard Grzesik, brandul Mercari a intrat pe piaţa locală în urmă cu cinci ani. Decizia de extindere a fost,  potrivit lui Andreas Schneider, care ocupă totodată şi funcţia de CEO al companiei, una „logică, determinată de faptul că România este următoarea piaţă importantă de lângă ţara de origine, conexiunea cu Bucureştiul cu ajutorul maşinii şi al avionului este, la rândul său, facilă”, un alt argument fiind perspectiva foarte bună de creştere economică a ţării. „În ultimii 10 ani, Mercari a evoluat de la o companie de tip outlet la un retailer bine structurat”, spune executivul.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat în piaţa locală o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Principalele provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului local, spune Schneider, au fost legate de operare, de a găsi „calea potrivită pentru a face lucrurile cum trebuie”.
    Operaţiunile din România au început cu două magazine, iar înainte de apariţia pandemiei de COVID-19, businessul ajunsese la o reţea de
    12 unităţi, planurile de creştere organică vizând pentru anul acesta alte patru deschideri în Bucureşti, Constanţa şi Cluj.
    Odată cu apariţia noului context de piaţă, reprezentanţii afacerii au fost însă nevoiţi să închidă trei magazine locale, mai ales că „majoritatea proprietarilor de spaţii comerciale nu au vrut să micşoreze chiriile”. În ciuda provocării neaşteptate, ei s-au reorientat rapid, lansând, în aprilie, platforma mercari.ro, „ca reacţie la blocajul impus”. Cu toate că este prea devreme pentru a oferi nişte cifre relevante, executivul spune că observă totuşi o creştere de 20% a vânzărilor, impulsionată de deschiderea magazinului virtual.
    „În Bulgaria, situaţia a fost mai uşoară, deoarece nu a trebuit să închidem magazinele. La drept vorbind, a fost mai bine aşa, deoarece am putut avea încasări. În România am fost total blocaţi. Mai bine să ai încasări de 20% şi să ţii lucrurile în mişcare, decât să nu ai deloc”, descrie Andreas Schneider diferenţele apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 în funcţionalitatea celor două filiale ale businessului pe care îl conduce. În Bulgaria, compania deţine 19 unităţi, după ce, tot din cauza pandemiei, a trebuit să închidă două magazine, şi are o echipă de peste 100 de angajaţi. Pentru echipa locală, care numără 50 de persoane, executivul spune că au apelat la sprijinul acordat de stat dar, prin prisma problemelor apărute în special cu plata chiriilor, au fost nevoiţi să facă anumite reduceri de costuri. „Primul pas a fost să oprim bonusurile salariale, pe care le vom reintroduce însă în curând. Salariul de bază nu a fost afectat.”
    În piaţa locală compania are circa 800.000 de clienţi, majoritatea femei (85%), cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi cu venituri de 700-1.500 de euro/ lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 200 de lei. În prezent, în portofoliul companiei se regăsesc în jur de 3.000 de branduri, dintre care Nike şi Adidas sunt cel mai căutate. Anul trecut, businessul a vândut, în ambele pieţe pe care operează, peste 500.000 de produse, iar numărul celor care au trecut pragul magazinelor Mercari a depăşit 3,8 milioane.
    Este greu de estimat cu exactitate ce impact va avea pandemia asupra evoluţiei companiei, spune Schneider. „Criza se regăseşte, cu preponderenţă, în mintea şi în buzunarul clienţilor noştri. În planul nostru de intern business, estimăm o scădere de 40%, pe fondul celor două luni de blocaj din România şi al crizei economice aşteptate. Nu ne aşteptăm la un alt blocaj în toamnă, dar suntem pregătiţi pentru această variantă, cu speranţa însă că nu va avea loc.” Pentru moment, el spune că e posibil să înceapă să relocheze o parte din magazine, iar în viitorul mediu reprezentanţii companiei vor să reia planurile de extindere, primele state vizate fiind Grecia şi Ungaria.

  • Una dintre cele mai puternice femei din businessul local, despre reţeta succesului: „e o muncă de echipă”. Care este celălalt ingredient secret

    Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte retail & private banking al Băncii Comerciale Române spune că cele mai mari realizări profesionale pe care le-a avut sunt strâns legate de rezultatele celor peste 7.000 de oameni din echipa BCR. „Contează să te înconjori de oameni la fel de pasionaţi şi încrezători, alături de care să construieşti o echipă. Succesul, atât în plan personal, cât şi profesional, e o muncă de echipă.”

    De asemenea, ea spune că este mândră că BCR a continuat în 2019 procesul de transformare digitală a băncii. „Eforturile de digitalizare depuse în 2019, prin proiecte precum George sau Casa Mea, au făcut ca numărul clienţilor care accesează serviciile digitale ale BCR să avanseze cu 60% în ultimul an, iar numărul de produse vândute digital să urce cu 76%.” Tot dintre reuşitele anului trecut, ea menţionează o serie de premiere în piaţa locală, lansate alături de parteneri: prima platformă digitală pentru credite ipotecare, primul sistem de digitalizare a plăţilor în transportul public din România, primul credit bancar ce poate fi contractat 100% online, primul program de mentorat şi accelerare de business non-equity lansat de o bancă în România, cărora spune că li se adaugă o serie de programe educaţionale în zona financiară şi de tehnologie, precum şi finanţarea a aproximativ 2.500 de start-up-uri prin programul StartUp Nation, în cadrul căruia BCR a ajuns la o cotă de piaţă de 37%.

    Pentru anul în curs, Dana Dima şi-a propus accelerarea şi extinderea transformării digitale a BCR, atât din perspectiva proceselor, cât şi din cea a serviciilor şi produselor. 

    În opinia sa, „succesul poate fi atins doar dacă îţi iubeşti viaţa şi profesia. Doar dacă pui multă muncă, pasiune, încredere şi efort de a înţelege, poţi reuşi ca om, dar şi ca profesionist. Primul pas este să gândeşti mereu pozitiv şi vei descoperi că nu există limite, în afară de cele pe care ţi le ridici singur. De tine depinde să le depăşeşti.” 

    Profilul Danei Dima (Demetrian) a fost inclus recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN.

  • Consiliul Fiscal: Datoria publică a României îşi va accelera creşterea, depăşind nivelul de 50% din PIB la finalul lui 2021

    Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

    Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

    “Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

    Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

    Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

    (Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal – 2019)

    În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

    Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

    “Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

    Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

    În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

    Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

    “În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

    Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

    Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

  • Colliers: Producţia ar putea accelera pe perioada verii, iar stocurile deja existente ar putea genera o creştere pe termen scurt a nevoilor pentru spaţii de depozitare

    Industria din România îşi menţine potenţialul de dezvoltare, primele semne de revenire fiind aşteptate chiar din următoarele luni, în linie cu tendinţele la nivel european, ritmul economic local fiind strâns legat de cel al ţărilor din vest. Astfel, cele mai multe dintre unităţile de producţie şi-au reluat deja activitatea, chiar dacă unele operează încă la o capacitate redusă pentru a respecta normele de siguranţă şi pentru a se adapta la cererea mai scăzută din anumite sectoare,arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

    Drept urmare, unităţile de producţie înregistrează o creştere a stocurilor sau a materialelor şi componentelor care sunt parte din lanţul de producţie în această perioadă, ceea ce va determina o creştere a nevoii de contracte de leasing mai flexibile în cazul în care cererea nu revine în acelaşi ritm cu producţia, potrivit datelor Colliers International.

    Totuşi, producţia ar putea accelera în perioada verii pentru a recupera lunile slabe din primăvară, similar unităţilor de producţie din ţările vestice. Din calculele Colliers International, în ani obişnuiţi, producţia atinge vârfuri în România în perioada octombrie-noiembrie, când nivelul este cu 9% mai ridicat decât media altor luni, iar a doua cea mai importantă perioadă este primăvara. De altfel, pentru industria auto, atât din România cât şi din alte ţări importante precum Germania, Polonia sau Marea Britanie, luna martie se dovedeşte a fi cea de vârf.

    “După 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ceasul intern al industriei locale bate după ritmul din pieţele occidentale dezvoltate. Şi, cum mai bine de 40% din exporturile României merg doar către principalii trei parteneri externi – Germania, Italia şi Franţa, era cumva de aşteptat ca fabricile locale să lucreze într-un ritm similar. O precizare importantă este însă că România şi restul ţărilor emergente din regiune  sunt mai corelate cu Germania decât cu Italia şi Franţa în sensul că impactul concediilor din lunile de vară este mai redus”, explică Silviu Pop, Head of Research pentru România la Colliers International.

    În general, în timp ce perioada primăverii este destul de importantă, cu excepţia lunii aprilie sau cea în care se sărbătoreşte Paştele, perioada octombrie-noiembrie este de departe cea mai activă din punctul de vedere al producţiei, conform analizei Colliers International. Prin urmare, un potenţial nou val de Covid-19 în toamna acestui an ar putea avea impact chiar mai mare asupra producţiei decât până acum. Deşi imprevizibil, este un scenariu de risc care trebuie luat în considerare, mai ales ţinând cont de importanţa acestor luni pentru activitatea de producţie.

    “Piaţa este deocamdată într-o stare de aşteptare, dar are potenţial ridicat de dezvoltare în zona de producţie, pe fondul resurselor mai bune de forţă de muncă neutilizată, la costuri ale muncii sensibil mai mici decât în alte ţări membre din regiune şi comparabile cu media Chinei. Astfel, o revenire rapidă a economiei – scenariu pe care mizează numeroşi specialişti pentru economia globală – va genera efervescenţă pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice din România, atenuând efectele pe termen lung ale unei eventuale evoluţii nefavorabile în a doua parte din 2020”, spune Laurenţiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International.