Tag: Academie

  • UBB Cluj-Napoca, prima universitate din România în Top Shanghai 2018

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, miercuri, universitatea clujeană este secondată de Universitatea Bucureşti, care se clasează în intervalul 801-900.

    „UBB Cluj-Napoca îşi menţine poziţia printre cele mai bune universităţi ale lumii, conform clasamentelor internaţionale de referinţă în mediul academic european şi internaţional, ocupând cea mai înaltă poziţie românească din Academic Ranking of World Universities/ARWU 2018 – cunoscut şi ca rankingul Shanghai al universităţilor, unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare. În clasamentul general dat publicităţii miercuri UBB se situează în intervalul 601-700, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti (UB), poziţionată în intervalul 801-900”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ea este noul Einstein. Sabrina, fata care la 14 ani a construit un avion

    La vârsta de 23 de ani, Sabrina a reuşit să facă ceea ce mulţi dintre noi nu reuşim să facem într-o viaţă, potrivit Indy100.

    Când avea doar 14 ani, fata, originară din Chicaco, a construit primul ei avion cu motor. A făcut totul de una singură. Dacă acest lucru nu este suficient de impresionant, aflaţi că ea a şi zburat la bordul acestuia peste Lacul Michigan, devenind cea mai tânără persoană din lume care a zburat vreodată într-un avion contruit chiar de ea.

    I-a luat doi ani să creeze aeronava şi a prezentat întreaga ei experienţă pe YouTube.

    În 2010 a absolvit Academia de Ştiinţă şi Matematică din Illinois şi s-a alăturat prestigiosului Institut de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

    Iniţial, ea a fost pusă pe o listă de aşteptare pentru MIT, însă atunci când profesorii Allen Haggerty şi Earll Murman au întâlnit-o, nu a mai existat niciun dubiu că locul ei este acolo.

    După doar trei ani petrecuţi la Institut, ea a acumulat deja cel mai mare punctaj posibil, 5.0.

    În prezent, lucrează la doctoratul ei, la prestigioasa universitate Harvard, având libertate academică absolută şi nefiind sprijinită de niciun membru al staffului profesoral. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Concurenţă mare la una dintre cele mai râvnite facultaţi din România. Anul acesta au cea mai mare concurenţă, 7 oameni pe loc, 40% din candidaţi sunt fete

    Toate candidatele pentru Facultatea de Poliţie au de parcurs jumătate din cursa cu obstacole care se întinde pe 3 kilometri.

    Unele candidate şi-au făcut cu greu curaj să treacă de obstacole, dar niciuna nu se gândeşte să abandoneze. Din faţa sălii de sport, rudele le-au încurajat.

    Maria e una din cele 730 de tinere care vor să devină studente la Facultatea de Poliţie. Are 18 ani, visează să facă investigaţii criminale şi să dea un suflu nou Poliţiei.

    În acest an, este concurenţă mare la toate cele trei facultăţi ale Academiei de Poliţie: sunt câte 6 candidaţi pentru un loc. Toţi vor să ajungă poliţişti, pompieri sau să lucreze pe frontieră scrie stiriletvr.ro

     

  • AVEREA Simonei Halep: Este mai bogată acum decât Gică Hagi! Cum arată acum CLASAMENTUL veniturilor

    Halep a reuşit o performanţă financiară notabilă: să depăşească averea de azi a lui Gică Hagi, scrie b1.ro.
    Top 300 Capital îl credita pe Hagi, la finalul anului trecut, cu o avere totală de 28 de milioane de dolari. În această evaluare sunt incluse toate proprietăţile, maşinile, Academia şi clubul de fotbal, dar şi sumele din conturi.

    Datorită faptului că premiile au crescut enorm în ultima perioadă, Halep se poate lăuda deja că a câştigat mai mult decât câteva dintre jucătoarele de top din anii ’90 şi 2000.

    TOP 10 CÂŞTIGURI ÎN TENISUL FEMININ

    Serena Williams (Statele Unite) 84.811.149 $

    Venus Williams (Statele Unite) 40.585.544 $

    Maria Şarapova (Rusia) 37.993.393 $

    Caroline Wozniacki (Danemarca) 30.763.360 $

    Victoria Azarenka (Belarus) 28.910.591 $

    Agnieszka Radwanka (Polonia) 27.252.427 $

    Petra Kvitova (Cehia) 26.749.597 $

    SIMONA HALEP (România) 26.214.792 $

    Martina Hingis (Elveţia) 24.749.074 $

    Kim Clijsters (Belgia) 24.442.340 $

    În afara banilor din tenis, Halep câştigă bine şi din contractele de sponsorizare sau de imagine pe care le-a semnat în ultimii ani. Pe lângă Nike, alături de Halep au venit alte două branduri importante din domeniul auto şi al ceasurilor de lux: Mercedes şi Hublot. Notorietatea pe care a câştigat-o în aceşti ani i-a produs Simonei contracte mari şi cu firme din România: Dedeman, Vodafone şi Dorna.

    Prima afacere importantă în care Halep a investit din banii câştigaţi din tenis a fost o cafenea în Constanţa, pe care a denumit-o “SH cafe”. Investiţia s-a ridicat la 500.000 de euro, dar după un an s-a luat decizia să se renunţe la ea, să fie demolată şi să demareze un proiect imobiliar, unde să fie ridicat un hotel. Una dintre cele mai mari investiţii pe care Simona le-a făcut a fost să achiziţioneze, anul trecut, două hoteluri din Braşov, valoarea investiţiei a fost de 2.000.000 de euro.

  • De ce se ”bat” tinerii pe locurile de la Academia de Poliţie: Salariul mă încântă, e primul avantaj

    Sute de absolvenţi de liceu au venit încă de dimineaţă pentru a-şi depune dosarul la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti. Unul dintre ei este Andrei Însurăţelu care este din Suceava. Tânărul spune că tatăl lui lucrează în domeniu şi vrea să-i urmeze exemplul.

    “După ce voi termina facultatea voi avea un loc de muncă stabil, dar îmi place tare mult şi uniforma, este foarte frumoasă. (…) Tatăl meu este poliţist şi cumva asta m-a determinat să vin aici. Ştiu că este greu, uneori nu eşti acasă nopţile sau lucrezi în condiţii rele, chiar şi cu infractori, dar contează că ajuţi oamenii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Andrei Însurăţelu.

    Tinerii prezenţi susţin că profesia de poliţist este una respectată, iar salariile i-ar motiva să rămână în ţară.

    “Am venit pentru Facultatea de Poliţie pentru că îmi pare o slujbă foarte bună şi îmi place să ajut oamenii, dar şi să fac dreptate. (…) Când eram mic nu mă gândeam deloc să devin poliţist, însă odată ce m-am maturizat mi-am dat seama că e o slujbă frumoasă. M-am gândit că e complicat, de exemplu vara trebuie să port uniforma şi papucii groşi, dar te obişnuieşti”, a spus candidatul Cristian Ionescu.

    “Sunt o fire mai puternică, îmi place foarte mult această meserie. A fost un vis când eram mică, după m-am gândit la altă profesie, iar acum am revenit la poliţie. (…) Salariul mă încântă, asta ar fi primul avantaj al profesiei şi un motiv să nu plec din ţară”, a adăugat Zârneanu Ana-Maria, candidată.

    Mai emoţionaţi decât absolvenţii de liceu au fost părinţii acestora, care speră ca tinerii să fie admişi şi să aibă o profesie respectată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Celebra rubrică „Fata de la pagina 5” din Libertatea, privită dintr-o altă perspectivă

    Dar această celebră rubrică, pe care însă Libertatea a scos-o, este şi despre voi, despre evoluţia voastră în ultimii 15 ani.
    Într-un interviu pentru site-ul Pagina de media, Mihnea Vasiliu, şeful din România al grupului de media elveţian Ringier, care tocmai a cumpărat Gazeta Sporturilor, a anunţat că celebra rubrică „Fata de la pagina 5” a fost scoasă şi a explicat motivele. Libertatea este într-un proces de repoziţionare dintr-un ziar tabloid, ce aborda problematica celebrităţilor de mâna a doua, într-un ziar popular, ce abordează subiecte de la politică şi social la economie pe înţelesul oamenilor, spune Mihnea Vasiliu (care mi-a fost şef la Mediafax şi Ziarul Financiar timp de 13 ani). „Pentru că această «Fată de la pagina 5» a fost un etern exemplu de tabloid, am scos-o, să scăpăm şi de chestia asta.“
    Nu ştiu dacă este o decizie bună sau nu, asta se va vedea în timp. Dar aş vrea să văd puţin această rubrică dintr-o altă perspectivă, la care foarte puţini dintre voi v-aţi fi gândit.
    1. „Fata de la pagina 5”, dintr-o perspectivă istorică de peste 15 ani, exprimă cel mai bine evoluţia economică şi socială a României; exprimă emanciparea, nu numai a fetelor care au pozat acolo, ci şi a noastră şi a voastră.
    Gândiţi-vă aşa: la începutul anilor 2000, fetele şi pozele de atunci exprimau fidel situaţia României. Fetele nu ştiau cum să stea în poză, erau stinghere, erau închise într-un apartament, fotografiile erau făcute de prieteni care nu ştiau cum şi ce să fotografieze, lenjeria era comună, chinezării de pe tarabe, fetele nu aveau deloc atitudine nici ca poziţie, nici în priviri, decorul era format din Răpirea din serai, celebrele scaune cu suport de aluminiu şi florile din plastic lângă, sau, în cel mai bun caz, aveau alături celebrul bar pe roţi de forma globului pământesc, o piesă extrem de valoroasă într-o casă, în acele vremuri. Mesele erau acoperite cu mileuri, iar celebrul peşte bibelou trona alături. Fata, poza, detaliile acesteia exprimau fidel România acelor ani, cenuşie, fără culoare, săracă, speriată şi stingheră şi care lucra în celebrele întreprinderi de stat care aveau foarte buni oameni tehnici, dar nu aveau marketing şi vânzări.
    PIB-ul României era de 40 mld. euro, iar exporturile erau de 10 mld. euro. Salariul minim era undeva la 65 euro pe lună, brut, iar salariul mediu nu depăşea 100 de euro. Un apartament de două camere costa 7.000-8.000 dolari. Fetele pozau în apartamentele părinţilor, pentru că nu aveau unde altundeva. Despre credite imobiliare nici nu se discuta în acele timpuri.
    Dar peste ani lucrurile au început să se schimbe, Europa Occidentală ne-a tras spre ea, au venit investiţiile străine, au apărut joburi noi, cu salarii mai mari, s-au desfiinţat vizele, am început să călătorim liberi şi să facem cunoştinţă cu culorile Occidentului. Au apărut din ce în ce mai multe malluri, s-au înmulţit supermarketurile şi au venit magazinele de brand pe care le văzusem în afară şi unde ne repezeam să ne umplem valizele ori de câte ori ieşeam din ţară.
    Aceste schimbări s-au văzut şi în „Fata de la pagina 5”. Fetele au căpătat atitudine, au devenit încrezătoare în ele, iar pozele exprimau acest lucru. Nu mai erau stinghere, iar studioul foto din apartament, cu Răpirea din serai sau Cina cea de taină, s-au înlocuit cu studiourile de foto profesioniste cu lumini, cu chroma, cu machiaj profesionist şi cu fotografi profesionişti. Între timp, PIB-ul României a ajuns la aproape 200 de miliarde de euro, iar salariul minim a urcat la peste 400 de euro. Cei mai mulţi dintre cei care în anii 2000 au avut şansa unor joburi mai bune în noile investiţii au putut să-şi ia apartamente şi maşini străine. Aceste lucruri nu mai erau apanajul celor care aveau afaceri sau care erau pe poziţii de top, ci şi al celor din zona de middle-management.
    Dacă Libertatea ar digitaliza si pozele de la începutul anilor 2000 versus ultimele de acum, înainte să scoată rubrica, aţi vedea schimbările.
    2. Gândiţi-vă la „Fata de la pagina 5” ca la Academia de Fotbal a lui Gică Hagi.
    În România, în domeniul sportiv, dar ca şi business, nimeni nu a putut să facă ceea ce a făcut Hagi cu academia lui. El a avut o idee, a avut un concept, a pus banii lui pe masă, a dat înapoi ceva din ceea ce a primit ca fotbalist şi a aşteptat să crească.
    Hagi a descoperit copii, tineri talentaţi, rătăciţi cine ştie pe ce teren de fotbal dintr-un sat, dintr-o comună sau dintr-un oraş mic, şi le-a oferit cea mai mare şansă a vieţii lor. Le-a oferit un loc unde să-şi pregătească talentul, le-a oferit un vis real, le-a oferit posibilitatea să fie văzuţi de alte echipe, nu numai de vecinii de bloc, le-a oferit contracte ca jucători profesionişti şi, în final, le-a oferit şansa să se transfere în altă parte pe contracte mai mari.
    La fel au făcut şi Oracle, IBM, Microsoft, Orange, Vodafone etc., companii care au deschis porţile pentru ca toţi tinerii români din IT, dar nu numai, să-şi arate talentul şi să iasă în lume.
    La fel a făcut şi Libertatea, fără să ştie, cu rubrica „Fata de la pagina 5“, care a dat posibilitatea unor fete din toate satele, comunele şi oraşele ţării să iasă în faţă, să fie văzute şi să fie recrutate fie pentru showbiz, divertisment şi, de ce nu, pentru escorte, că şi acestea fac parte din viaţă. Industria de divertisment este la fel ca industria auto, IT, construcţii etc. Nu-i nicio diferenţă, este un business ca oricare altul.
    Laura Cosoi, ca să dau un exemplu, probabil că nu ar fi ajuns niciodată ceea ce este astăzi fără rubrica „Fata de la pagina 5“. Credeţi că este o diferenţă între Laura Cosoi şi Răzvan Marin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti pe care i-a dat academia lui Hagi?
    În final, vreau să spun că această celebră rubrică a fost mult mai valoroasă decât vă gândiţi.

  • Conducerea ASE renunţă la pretenţii: studenţii pot să treacă anul şi dacă au note mai mici de 5 la examene

    După ce a scos examenul de admitere de câţiva ani, conducerea ASE a mai luat o decizie surprinzătoare: studenţii care iau nota 4 la examen pot promova totuşi, dacă au rezultate bune la activitatea de la seminar.

    Studenţii din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, universitatea de business care şcolarizează 20.500 de studenţi,  pot lua note mai mici de 5 la examenul final şi să promoveze examenul dacă au o notă destul de mare la seminar (astfel încât media celor două note să fie de cel puţin cinci), a spus Dragoş Stoica, preşedintele senatului studenţesc al ASE,  în cadrul emisiunii ZF Live.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Cele mai răspândite 7 mituri despre blockchain

    Prof. Alfred Taudes este director academic al Institutului de Cercetare în Criptoeconomie, WU Vienna University of Economic şi profesor al WU Executive Academy


    Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea criptată a tranzacţiilor, astfel încât acestea să nu poată fi falsificate. La prima vedere, l-am putea compara cu un registru în care este consemnată fiecare nouă tranzacţie. Ceea ce îl face special este că, deşi există câte o copie în computerul fiecăruia dintre utilizatori, consistenţa intrărilor este garantată.

    Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a suscitat un considerabil interes, mai ales datorită creşterii cotaţiilor pentru această monedă. În momentul actual sunt vehiculate mai multe „mituri” despre blockchain şi bitcoin menite să stârnească nedumerire în rândul opiniei publice, aşa cum se întâmplă de fiecare dată când apare o nouă tehnologie.

    Internetul secolului XXI

    Această situaţie este similară începuturilor internetului, în anii 1990. E-mailul a fost prima aplicaţie a internetului şi nimeni nu ar fi putut spune atunci ce avea să urmeze. Se spunea că e-commerce-ul nu avea să meargă niciodată, din cauza dorinţei clienţilor de a avea experienţa fizică a produselor pe care le cumpără, pentru că nu ar fi existat metode adecvate de plată şi pentru că livrarea ar fi fost prea costisitoare şi complexă. Oricum ar fi fost, realitatea ne-a arătat că multe dintre tehnologii au depăşit provocările perioadei de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Şi în cazul tehnologiei blockchain vor fi multe aplicaţii complet noi care vor ajunge să domine toate aspectele de business. Suntem doar în faza de încercări.

    Mitul 1: Blockchain şi bitcoin sunt unul şi acelaşi lucru

    Bitcoinul este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacţiile cu bitcoini. De atunci, au apărut multe variante modificate sau extinse ale conceptului original, fiind folosite drept bază pentru multe alte operaţiuni, mergând de la reorganizarea operaţiunilor de supply chain până la servicii de new banking sau de prelucrare a datelor personale. În momentul actual, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merg către operatorii acestora, în timp ce artiştii pe care ele îi promovează nu primesc mai nimic. Criptomoneda şi blockchain-ul ne-ar permite să cumpărăm direct de la artişti.

    Mitul 2: Tehnologia blockchain nu va reuşi pentru că este prea mare consumatoare de energie

    Aşa zisul mecanism de validare, folosit pentru a verifica validitatea tranzacţiilor din blockchain, este consumator de energie. Rezolvând un puzzle matematic, ceea ce presupune o putere considerabilă de calcul, deci energie, furnizorul puterii de calcul poate adăuga un nou tip de tranzacţie în blockchain, făcând posibilă generarea de bitcoini. În schimbul acestui serviciu, furnizorul încasează o taxă de tranzacţie. Mecanismele de validare (sau de exprimare a consimţământului) mai puţin consumatoare de energie reprezintă un subiect de cercetare în întreaga lume. Mai mult, argumentul consumului mare de energie îşi pierde din forţă dacă privim sistemul ca un întreg şi nu doar tranzacţia în mod individual. De ce nimeni nu vorbeşte despre câtă energie consumă banii de astăzi?

    În contextul folosirii aplicaţiilor blockchain de către grupuri de companii, argumentul consumului de energie devine irelevant pentru că în acest caz particular sunt folosite mecanisme mai puţin elaborate de validare, având în vedere că procesul implică partenerate solide şi familiare.

    Mitul 3: Blockchainul E o toană trecătoare    

    Aplicaţiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, în lumea întreagă. În domeniul închirierilor de maşini din Germania, de pildă, ea a făcut posibilă simplificarea unor proceduri până atunci foarte complicate, de la alegerea unei maşini până la încheierea unor contracte personalizate de închiriere, într-aşa măsură încât sistemul poate opera fără o infrastructură sau contracte cu furnizorii serviciilor de plăţi. Un proiect descentralizat de reţea din New York, care implică contoare inteligente şi contracte inteligente, a permis caselor care funcţionează cu energie solară să îşi calculeze automat consumul de energie electrică şi să vândă surplusul de energie electrică către cele „convenţionale”. Şi în Austria au început să apară moduri tot mai lăudabile de utilizare, în Viena, de exemplu, în sectorul serviciilor financiare şi al furnizării de energie.

    Nu aş putea spune care va fi preţul bitcoinului de acum în trei ani şi câte alte criptomonede vor mai atunci. Cu toate acestea, sunt convins că tehnologia blockchain se va menţine şi va revoluţiona lumea.

    Mitul 4: BlockchainUL nu E potrivit pentru a fi folosit ca bază a sistemelor de plăţi, având în vedere că numai un număr limitat de tranzacţii pot fi procesate

    Faptul că există un plafon maxim care nu poate fi depăşit este rezultatul mecanismelor de validare discutate când am vorbit despre mitul 2. Sistemele de tip blockchain folosite în cadrul grupurilor de companii menţionat atunci nu sunt afectate de acest aspect, iar în ceea ce priveşte sistemele publice, au început deja să se dezvolte noi tehnologii. Una dintre acestea este Bitcoin Lightning Network, în cadrul căreia un canal de plată este deschis între două „noduri”, permiţând transferul plăţilor fără a fi necesare proceduri complexe de verificare. Verificarea şi validarea sunt solicitate doar la deschiderea şi închiderea canalului.

    Mitul 5: Blockchainul înseamnă sfârşitul protecţiei datelor 

    Intrările în blockchain trebuie să fie lizibile de-a lungul tuturor nodurilor, altfel este imposibilă verificarea descentralizată a tranzacţiilor şi „minarea” de bitcoin. Să nu uităm însă că aceste conturi nu sunt identificate cu ajutorul datelor personale, ci prin pseudoadrese pe care oricine le poate crea folosind aşa-zisul portofel.

    Aşadar, în interiorul acestui blockchain, tranzacţiile unui user sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reuşeşte să asocieze adresa bitcoinului cu proprietarul ei, toate tranzacţiile încheiate anterior de acea persoană pot fi identificate. Există însă alte criptomonede, ca de exemplu Dash, care sunt complet anonime şi care oferă userilor protecţie totală.

    Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor luminos. Curând, toate aplicaţiile IT se vor baza pe această tehnologie 

    Acest lucru nu este plauzibil. Prin comparaţie cu bazele de date, blockchainul e prea scump şi nu suficient de eficient pentru businessurile tradiţionale precum contabilitatea. În astfel de contexte, tehnologia blockchain nu îşi are rostul; ea ar trebui folosită doar acolo unde schimburile de date sunt, de regulă, nesigure şi ineficiente, de exemplu în cazul tranzacţiilor dintre părţile implicate în lanţurile globale de aprovizionare.

    Mitul 7: Blockchainul nu E sigur. Deseori auzim că banii au fost furaţi ori s-au pierdut

    Odată ce tranzacţiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate altera, citi, falsifica sau şterge consemnările din baza de date. Prin urmare, plăţile care folosesc acest sistem sunt considerate sigure. Dacă ceva se fură, asta înseamnă că acea cheie privată de acces a unui utilizator a picat în mâini greşite. Este similar cu furtul PIN-ului unui card bancar!    

  • Cea mai mare sală de clasă din lume. 100.000 de români au urmat cursurile

    CONTEXT: Competenţele de reţelistică sunt foarte căutate pe piaţă, în toate sectoarele. Reprezentanţii Cisco România subliniază că, datorită fenomenului digitalizării, într-un fel toate companiile devin companii de tehnologie, iar reţeaua se află în centrul multor strategii digitale, necesarul de resursă umană care să o gestioneze fiind astfel în continuă creştere.


    DECIZIE:
    Compania de tehnologie Cisco Systems a lansat în urmă cu aproximativ două decenii, la nivel global, programul Cisco Networking Academy (NetAcad), care oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală.


    CONSECINŢE:
    Reducerea decalajului care există în prezent între locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa, oferind studenţilor cursuri de formare a competenţelor IT.


    „La puţin peste zece ani de la înfiinţare, Cisco devenea un jucător important în domeniul tehnologiei. Ne-am dat seama că foarte curând cererea de competenţe în reţelistică va depăşi oferta  dacă nu se va face ceva pentru a stimula cât mai mulţi oameni să devină ingineri de reţea. Am început prin donaţii de echipamente de reţea la şcolile din Silicon Valley, în 1997, şi atunci a demarat oficial programul Cisco Networking Academy în lume”, descrie Dorin Pena, general managerul Cisco România, factorii care au stat la baza creării programului NetAcad al companiei. Lansat şi în România în 1998, acesta şi-a propus să reducă decalajul dintre locurile de muncă din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa.

    „Ne-am dorit ca acest program să fie accesibil cât mai multor tineri, de aceea am colaborat încă de la început cu mediul academic pentru a dezvolta şi furniza un curriculum”, exlică general managerul Cisco România. Programul este disponibil la nivel naţional şi poate fi adoptat de orice şcoală şi universitate, iar de la lansarea acestuia şi până în prezent, aproximativ 100.000 de studenţi români au urmat diverse cursuri din cadrul acestuia; numărul lor ajunge, în fiecare an, la aproximativ 12.000. La nivel internaţional, numărul studenţilor care au participat la program până în prezent a ajuns la 7,8 milioane, din 180 de ţări.

    „Peste 1,2 milioane de studenţi se înscriu în fiecare an în acest program la nivel internaţional. Datorită platformei de e-learning, acelaşi conţinut de curs este oferit pe tot globul. Într-un fel, Cisco Networking Academy a devenit cea mai mare sală de clasă din lume”, descrie Dorin Pena programul, pe care el însuşi l-a urmat. „Există absolvenţi care ajung să lucreze la Cisco, de fapt atât eu, cât şi systems engineer managerul din cadrul Cisco România suntem foşti absolvenţi NetAcad. Cu toate acestea, scopul programului nu este de a instrui oamenii pentru Cisco”, precizează Pena. Valoarea investiţiilor direcţionate în NetAcad a ajuns, la nivel global, la peste 3 miliarde de dolari şi au fost direcţionate în instrumente de lucru, resurse şi susţinere oferită studenţilor, şcolilor şi instructorilor.

    Deşi compania nu defalchează acest număr pe ţări, general managerul Cisco precizează că în România valoarea acestor contribuţii depăşeşte 25 de milioane de euro.

    „Totuşi, aceasta este doar o faţetă a medaliei. Valoarea reală provine din beneficiile pe care programul le oferă participanţilor în ceea ce priveşte o viitoare carieră în IT. Aceştia se pot familiariza cu domeniile IT&C care cunosc o dezvoltare accelerată şi sunt foarte căutate pe piaţa muncii, îşi pot construi o carieră care le oferă perspective bune atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor”, adaugă general managerul Cisco România. Potrivit studiilor Cisco, 70% dintre cei care termină cursurile companiei obţin noi locuri de muncă sau mai bune, primesc responsabilităţi sporite şi câştigă salarii mai mari.

    NetAcad în România a fost lansată în decembrie 1998, când a fost înfiinţată prima academie regională RoEduNet Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti. Un an mai târziu, a început pregătirea primilor 20 de instructori la academia regională RoEduNet Bucureşti. Ulterior RoEduNet Bucureşti – Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnica Bucureşti a fost autorizat drept centru de instruire regională pentru academiile regionale din 15 ţări. Prima academie locală şi-a început activitatea la Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti, pe 4 mai 1999. La scurt timp după aceea, Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani a început să predea elevilor curricula Cisco. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, a început să funcţioneze din vara anului 2000 şi un centru de pregătire în networking realizat în colaborare cu Cisco România. În ceea ce priveşte modalitatea de funcţionare a programului în prezent, curricula este livrată prin intermediul unei platforme cloud de e-learning, care poate fi adaptată la nevoile a milioane de studenţi şi instructori conectaţi. Cursurile sunt disponibile în peste 20 de limbi. În general, acestea au între 8 şi 14 sesiuni, dar în funcţie de specializarea studiată, de nivelul de pregătire a cursantului, de capacitatea de asimilare a informaţiilor şi disponibilitatea de a veni la cursuri, numărul sesiunilor poate varia.

    Iar dacă în 1999 în cadrul academiilor era predat un singur curs Cisco, în prezent, programul oferă 20 de cursuri, inclusiv pe teme de foarte mare actualitate, precum securitate, IoT (Internet of Things), introducere în IT&C, reţele, securitate cibernetică, sisteme de operare (cursuri de Linux la niveluri diferite de pregătire, cu certificările respective), programare.

    „În prezent, programul s-a diversificat foarte mult, în concordanţă cu aşteptările şi cu cerinţele din domeniul IT. Angajatorii caută oameni care nu doar că înţeleg tehnologia, ci pot face legătura între afaceri şi tehnologie  adică înţeleg nevoile companiei şi le pot traduce în soluţii tehnologice”, descrie general managerul Cisco România evoluţia programului.

    Absolvenţii cursurilor NetAcad obţin competenţe de bază în reţelistică şi sunt capabili să proiecteze, să construiască şi să opereze reţele cu până la 100 de terminale, explică Pena. „Vrem să aducem oamenii în contact cu tehnologia indiferent de locul în care se află şi să-i familiarizăm cu unul dintre cele mai interesante domenii IT: reţelistica”, spune el.

    Legat de IoT, studenţii învaţă principiile de bază ale platformelor big data; studiul sistemelor de operare îi ajută să obţină competenţe în instalarea, configurarea şi depanarea calculatoarelor şi dispozitivelor mobile. „Mai mult decât atât, pe lângă competenţe IT, absolvenţii NetAcad îşi dezvoltă şi competenţe sociale (comunicare în public, relaţionare/colaborare, capacitatea de a rezolva probleme etc.)”, adaugă Pena.

    El observă că, faţă de acum 10-15 ani, competenţele de bază ale unui inginer de reţea s-au extins şi includ programabilitatea şi crearea de prototipuri, cu specializare în securitate, cloud, automatizare, IoT, programabilitatea reţelelor şi proiectarea complexă a reţelelor. „Ne pregătim pentru o nouă categorie de ingineri, care sunt capabili să integreze hardware, software, reţele, securitate şi Internet of Things. Datorită varietăţii de programe pe care le oferă NetAcad, fiecare cursant îşi poate alege una sau mai multe direcţii de dezvoltare”, descrie Pena aplicabilitatea cursurilor în contextul actualelor cerinţe.

    „Curricula NetAcad este concepută să ofere o experienţă de învăţare combinată, care să răspundă nevoilor în schimbare atât din partea studenţilor, cât şi a angajatorilor. Abordarea combinată înseamnă că studenţii obţin experienţă din lumea reală şi învaţă prin practică, în laborator”, explică Pena.

    Potrivit general managerului de la Cisco România, programul oferă studenţilor bazele pentru o carieră digitală, de care este atât de nevoie, în contextul actual, în care organizaţiile se gândesc la modul în care pot digitaliza operaţiunile, de la producţie la retail, de la oraşe inteligente, la logistică: „Acest proces necesită o forţă de muncă în permanentă adaptare şi recalificare pentru a răspunde cerinţelor în schimbare de pe piaţă”.

  • Persoanele care ocupă funcţii importante în statul român, cum ar fi preşedinţii Curţii Constituţionale sau preşedinţii CSM, vor primi gratuit reşedinţe oficiale

    ”S-a luat decizia pentru a exista similitudinea legislativă în ceea ce priveşte anumite persoane care ocupă funcţii importante în statul român, de demnitate publică înaltă, să beneficieze de aceleaşi facilităţi. Mă refer aici, din memorie, la preşedintele Academiei Române, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale. S-a luat această decizie având în vedere că ocupă funcţii de înaltă demnitate publică şi să beneficieze, ca şi celelalte persoane care au funcţii similare, de aceşleaşi prevederi legale”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, întrebat care sunt categoriile de persoane incluse în lista de beneficiari ai reşedinţelor oficiale asigurate de RA-APPS.

    Potrivit proiectului, ordonanţa a fost adoptată având în vedere importanţa deosebită şi rolul funcţiilor de preşedinte al Curţii Constituţionale, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Curţii de Conturi, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinte al Academiei Române şi că se impune crearea cadrului legal pentru ca persoanele care ocupă aceste funcţii să beneficieze de reşedinţe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol şi bunuri mobile aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

    ”Cheltuielile de întreţinere pentru energie, gaze, apă, canal, amortizarea şi uzura mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri aferente utilizării reşedinţei oficiale se vor suporta din fondurile regiei”, se arăta în proiectul ordonanţei de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro