BusinessMagazin

Tag: absolventi

  • Mitul că românii pleacă la muncă doar pe şantiere şi în depozite, spulberat. Banca Mondială: 40% din emigranţii din România sunt absolvenţi de studii superioare

    Un procent de aproape 40% din totalul emigranţilor din România sunt absolvenţi de studii superioare, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială.

    Peste un sfert de milion de români au emigrat în 2018, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Potrivit informaţiilor furnizate de Banca Mondială, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, ”, al mâinii de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii.

    „Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază”, potrivit Băncii Mondiale.

    Printre politicile pe termen lung care pot aborda cauzele de bază ale emigraţiei se numără întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării de locuri de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

    Astfel, cel mai recent rapot al Băncii Mondiale arată o încetinire a creşterii economice din Europa şi Asia Centrală, aceasta fiin destimată la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

    Această estimare, cea mai pesimistă din ultimii patru ani, reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constată, de asemenea, o creştere robustă în alte părţi ale regiunii, inclusiv în ţările din Europa Centrală, Asia Centrală şi Caucazul de Sud, transmit reprezentanţii.

    „Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice.” a spus Asli Demirguc – Kunt, economistul – şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

    Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre Europa. Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile – inclusiv deplasarea şi şomajul – sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri.

    Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesională a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj, potrivit raportului.

     

  • Pe aripile antreprenoriatului. În artă

    „De pe vremea când eram studenţi, eu şi Tiberiu lucram împreună diverse piese. Era nevoie de o identitate sub care să apărem şi să vindem şi aşa a apărut Ceramic Sparrow (Vrabia din ceramică – trad.), cu referire la primele colecţii de broşe din porţelan sub formă de păsări. Arta modernă de până la al Doilea Război Mondial a fost de multe ori o sursă de inspiraţie puternică pentru noi, formele arhitecturale, geometria, jocul volumelor, simplitatea şi funcţionalitatea”, povesteşte Andreea Lăzărescu.
    Primii bani i-au făcut vânzând mărţişoare la Muzeul Ţăranului Român, dar şi prin intermediul reţelei de librării Cărtureşti. Investiţiile lor – de câteva zeci de mii de euro – au venit treptat, iniţial din bani strânşi din joburile avute în timpul facultăţii, iar mai târziu din vânzările de obiecte ceramice. „La început, făceam acasă piese mici şi simple care nu necesitau cine ştie ce dotări şi traversam cu ele oraşul pentru a ajunge la atelierele unor prieteni cu cuptoare de ardere. Pe parcurs, am rezolvat problema spaţiului de lucru, ne-am cumpărat de la calculatoare la tot felul de scule pentru modelat şi glazurat, cuptor de ardere, dotările necesare unui mic studio de design şi producţie ceramică.”
    Aşa se face că astăzi produsele ceramice semnate de cei doi antreprenori sunt confecţionate într-un atelier propriu în Bucureşti. Porţelanul, barbotinele (pasta cu care se lipesc piesele din ceramică), glazurile, pigmenţii vin din Franţa, Germania, Ungaria. O parte din materia primă este achiziţionată direct din magazine de profil din Anglia sau Austria.
    De la an la an profitul a crescut, iar Andreea şi Tiberiu se gândesc acum să acceseze o finanţare consistentă pentru a-şi extinde producţia. Vânzările lor anuale se situează între 15.000 şi 20.000 de euro, cele mai multe fiind realizate în perioada iernii.
    Pregătirea lor ar trebui să le permită să furnizeze doar conceptul produselor, ideile şi formele, iar producţia să fie preluată de fabrici specializate. Doar că, spun cei doi antreprenori, în România sunt puţine fabrici dornice să confecţioneze produse originale, preferând seriile mari, clasice, standardizate. Aşa că îşi asumă tot ei şi producţia efectivă.
    „Nu avem alţi angajaţi, însă am fost surprinşi de numărul mare de studenţi sau absolvenţi de design din Franţa, Belgia, India, care ne-au trimis portofolii, solicitându-ne să facă stagii sau rezidenţiate la Ceramic Sparrow. Din păcate, i-am refuzat din cauza spaţiului şi a programului, dar sperăm ca în curând să putem să lucrăm cu tinerii cărora le părem interesanţi.”
    Cumpărătorii obiectelor ceramice create de cei doi absolvenţi de UNARTE vin de la festivaluri precum Romanian Design Week, Big See, Madrid Design Festival, dar şi prin intermediul site-ului şi al platformelor Social Media. Clienţi sunt şi companii care, ocazional, oferă cadouri angajaţilor şi aleg obiectele Ceramic Sparrow în acest scop.
    Produsele sunt organizate pe colecţii, astfel că fiecare categorie implică procese şi costuri diferite. De exemplu, seturile de ceai, care consumă mult porţelan şi pigmenţi ceramici şi care se finisează mai greu, ajung să coste 300-400 de lei. Clopoţeii cu decor sub glazură sunt mai mici, dar pictaţi manual, cu pensule fine, ceea ce face ca şi preţul lor să ajungă la 120 de lei.
    După aproape zece ani de antreprenoriat în lumea artei, Andreea Lăzărescu este de părere că şcolile de profil ar trebui să-i înveţe pe studenţi să fie mai pragmatici.
    „Sunt mulţi cei care termină Arte la Bucureşti cu note mari şi pe urmă nu mai au treabă cu acest domeniu. Înfiinţarea unor cursuri de creative advertising, de curatoriat ori de management artistic, mai multă tehnică ar aduce studenţii cu picioarele pe pământ şi le-ar contura o perspectivă palpabilă”, spune Andreea Lăzărescu.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Urban Beasts – centru sportiv (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth, Mădălina Butean
    Investiţie iniţială: 4.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    DeCorinaHats – producţie de pălării (Bucureşti)
    Fondator: Corina Leca
    Investiţie iniţială: 150.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Hot Mama – producţie de haine pentru femei gravide (Bucureşti)
    Fondatori: Luminiţa Sâmbotin, Simona Mincu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
    100.000 de euro
    Prezenţă: naţională

  • Ce vor tinerii de la programele de internship

    64% dintre tineri consideră un program de trainee ca un pas intermediar spre un job entry level, iar 60% devin descurajaţi dacă descrierea anunţului nu conţine informaţii clare despre departamentul în care ar putea activa, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei Catalyst Solutions.

    ­­­­În anul l şi ll de facultate 78% din tineri preferă un program de internship, în timp ce perspectivele se schimbă pentru absolvenţii de facultate şi master care în proporţie de 75% aleg un job entry level full time.

    Care sunt aşteptările salariale? Studenţii şi absolvenţii cu studii economice au aşteptări de 1.500 de lei pentru un program de internship. Aşteptările cresc la 1.600 lei pentru cei cu background tehnic şi ajung la 1.800 lei pentru tinerii din domeniul IT&C.

    Catalyst Solutions este o companie românească de consultanţă în resurse umane, specializată în soluţii de recrutare şi employer branding.

    Catalyst Solutions a lansat studiul Internship & Trainee care şi-a propus înţelegerea nevoilor studenţilor şi absolvenţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei, a preferinţelor şi a aşteptărilor salariale pentru programele destinate acestora. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie – 7 aprilie 2019 pe un eşantion de 1.400 de respondenţi din România care studiază preponderent în domeniile economic şi tehnic.

     

     

  • Cât de uşor îşi găsesc un loc de muncă absolvenţii de facultate din România

    Rata de angajare a proaspăt absolvenţilor de facultate – un in­dicator calculat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Eu­ro­pene, ca pondere din total a absolvenţilor de studii supe­rioa­re care s-au angajat în primii trei ani de la absolvire – a ajuns la 88,9% în 2018 în România, peste media UE de 85,5%.
     
    Cu aproape nouă din zece absolvenţi de facultate care se anga­jează după absolvire, România se află în acest clasament pe locul 15 în rândul statelor UE. Cele mai ridicate niveluri ale ratei de angajare a absolvenţilor de facultate au fost înre­gis­trate în 2018 în Malta (96,7%), Olanda (94,8%), Ger­mania (94,3%), Luxemburg (94%), Suedia (92,5%) şi Cehia (91,5%).
     

  • Contraspionul personal

    Un absolvent al Glasgow School of Art, Erlend Prendergast, a proiectat un dispozitiv denumit CounterBug menit să nu-i permită asistentului digital Alexa de la Amazon să adune câte informaţii personale ar putea, scrie Dezeen. Dispozitivul acţionează prin trei programe, Murmur, care şopteşte cuvinte menite să contrazică spusele utilizatorului când acesta discută despre preferinţe sau hobby-uri, Blabber, care o ţine de vorbă pe Alexa cât utilizatorul e plecat, şi Scramble, care ţipă să acopere eventuale cuvinte de pe lista de monitorizare a NSA atunci când sunt rostite de utilizatorii săi. 

  • Proiect: Scutiri de impozit şi deduceri pentru privaţii care angajează tineri absolvenţi

    „Acestă prevede facilitaţi fiscale pentru încurajarea mediului privat sa angajeze tineri absolvenţi de scoala profesionala, liceu sau facultate. ​Principalele provocări la care trebuie să răspundă atât economia României, cât şi economia europeană sunt reprezentate de şomajul extrem de ridicat în rândul tinerilor, concomitent cu agravarea deficitului de forţă de muncă în sectorul privat. Din păcate, autorităţile guvernamentale consideră că este mai la îndemână şi mai puţin costisitoare soluţia -importului- de forţă de muncă din spaţiul extra-comunitar, deşi sute de mii de tineri absolvenţi nu au un loc de muncă şi nici nu se pot integra pe piaţa muncii din cauza lipsei toate de experienţă în câmpul muncii”, potrivit expunerii de motive.

    Astfel, Florin Roman propune instituirea, începând cu 1 ianuarie 2020, a programului naţional „Primul loc de muncă pentru tinerii absolvenţi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Lavinia Ivas, country manager { Douglas }

    •   Cea mai mare parte a carierei – un deceniu – şi-a petrecut-o în cadrul companiei Sensiblu.
    •   A preluat conducerea conducerea parfumeriilor Douglas în România în 2011.
    •   Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui EMBA în global management. 

    Cifră de afaceri (2017): 107,9 mil. lei
    Profit: 3,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 186

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cecilia Tudor, director vânzări speciale { Group Renault }

    •  Cecilia Tudor ocupă funcţia de director vânzări speciale în cadrul Renault Commercial Roumanie, coordonând o echipă de 24 de persoane.
    •  Anterior, ea a ocupat în cadrul grupului Renault funcţiile de sales manager al reţelei Renault, şef departament distribuţie Dacia Renault Nissan şi brand manager Dacia.
    •  Este absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi are o diplomă în comerţ şi management de la Universitatea din Auvergne.

    Cifră de afaceri (2017): 5,1 mld. euro
    Profit (2017): 118,2 mil. euro

  • Primul meu job – Valentin Storoj, managing director Raben Logistics România – VIDEO

    “Îmi aduc aminte că după ce am fost angajat (ca referent trasport la o casă de expediţii), prima sarcină pe care am primit-o a fost să îmi ajut colegii făcând copii ale diverselor documente cu care lucrau ei şi să trimit faxuri pentru mărfurile aflate în tranzit vamal. După ce am reuşit să cuceresc imprimanta şi faxul şi am intrat cu adevărat în domeniu, mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac şi pe viitor.”

    “Pentru mine, primul meu loc de muncă mi-a definit cariera ce a urmat; nu ştiu cum ar fi arătat viitorul fără acel job.”

  • Apple, Google şi Siemens nu cer angajaţilor să fie absolvenţi de facultate. Tim Cook: „Compania noastră a fost fondată de o persoană care a renunţat la studii”

    Multă lume îşi imaginează că pentru a lucra pentru giganţi precum Apple, Google sau Netflix trebuie să termini o facultate; un articol publicat de Business Insider arată că acest lucru nu este întotdeauna adevărat.
    Lideri din mediul internaţional de afaceri precum CEO-ul din Statele Unite al Siemens, Barbara Humpton, şi CEO-ul Apple, Tim Cook, pun sub semnul întrebării  nevoia de a absolvi o facultate. Cook a dezvăluit recent că aproape jumătate dintre angajaţii din Statele Unite de anul trecut ai Apple nu aveau finalizate studiile superioare. Cook a argumentat prin faptul că multe dintre universităţi nu îi învaţă pe studenţi abilităţile de care companiile au nevoie, precum cele legate de scrierea de cod.

    „De cele mai multe ori, anunţurile de job-uri solicită o licenţă de patru ani – când de fapt nu există nimic legat de acel job care să necesite o astfel de cerinţă – îi ajută pe managerii care se ocupă de angajări să sorteze din mulţimea de aplicanţi care aplică pentru un post”, a spus şi Humpton într-o discuţie recentă legată de piaţa muncii americană.

    În prezent, companii importante precum Google şi Apple fac angajări pe baza abilităţilor de care este nevoie ca angajaţii să îşi îndeplinească sarcinile, cu sau fără o diplomă în domeniu. Potrivit anunţurilor postate pe platforma profesională LinkedIn, multe dintre companiile cel mai căutate de  angajaţi nu solicită existenţa unei astfel de diplome. După mai multe analize ale acestor date, LinkedIn a identificat posturi specifice care urmează să fie cel mai probabil ocupate de persoane care nu au absolvit studii superioare, inclusiv când vine vorba despre tehnicieni în domeniul electronicii, designeri mecanici şi oameni de marketing.


    Pe de altă parte însă, cei care au o diplomă au şansa să fie mai bine plătiţi decât cei care nu: angajaţii care au cel puţin o diplomă de licenţă au câştigat mai mult decât media câştigurilor tuturor angajaţilor (de 932 de dolari săptămânal anul trecut pentru toţi angajaţii), potrivit unui raport citat al Biroului de Statistică al Muncii din Statele Unite.


    „Compania noastră, după cum ştiţi, a fost fondată de o persoană care a renunţat la studii”, a declarat Tim Cook într-un panel de discuţie la Casa Albă. „Aşadar nu ne-am gândit niciodată că o diplomă este ceea ce trebuie să ai pentru a face performanţă. Am încercat mereu să ne extindem orizonturile.”