BusinessMagazin

Tag: piata

  • Producătorul slovac de lactate Koliba estimează afaceri de 5,5 milioane euro în România în acest an

     Potrivit country managerului companiei, Francisk Emerik Iabloncic, românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaţionale care încearcă să se dezvolte pe piaţa din România.

    Totuşi, românii preferă untul altor lactate şi sunt codaşi în clasamentul consumului de lactate la nivel european.

    “Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producţia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (…) Cele mai apreciate produse Koliba atât în România, cât şi în celelalte ţări sunt caşcavalul, caşcavalul afumat, untul premium natural şi Gustul untului 57% şi 65% grăsime, Preţul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut”, a arătat Iabloncic.

    În ceea ce priveşte brânzeturile însă, produsele Koliba diferă de brânza românească din punctul de vedere al metodei de producţie şi va mai dura ceva timp până când produsele companei din această categorie vor deveni cunoscute pe piaţa locală, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a avut în ianuarie cea mai puternică creştere a vânzărilor auto în Franţa

     Astfel, numărul înmatriculărilor de automobile noi marca Dacia în Franţa a urcat în ianuarie cu 17,9% faţă de nivelul din periaoda corespunzătoare a anului trecut, de la 7.600 unităţi la 8.980 unităţi, cota de piaţă a producătorului român pe piaţa autohtonă a grupului Renault avansând astfel la 7,16%, faţă de 6,1% cu un an în urmă, potrivit datelor prezentate luni de Asociaţia Constructorilor Francezi de Automobile.

    Înmatriculările de autoturisme noi din Franţa au crescut în ianuarie cu 0,5%, la 125.500 unităţi, după o contracţie de 5,7% anul trecut.

    Asociaţia producătorilor auto din Franţa estimează că piaţa va stagna sau va creşte uşor în acest an.

    Constructorii francezi PSA Peugeot Citroen şi Renault şi-au consolidat în ianuarie poziţia dominantă pe piaţa locală, înregistrând o cotă de piaţă combinată de 59,27%, faţă de 54,77% cu un an în urmă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • H&M a depăşit pragul de 100 mil. euro după trei ani în România

     Suedezii devin astfel primul brand de modă care atinge pragul de 100 de milioane de euro vânzări în România la o reţea de 28 de magazine. Principalul său competitor, Zara – parte a grupului spaniol Inidtex, liderul pieţei locale – nu şi-a publicat încă oficial datele financiare aferente anului 2013.

    Într-o perioadă în care brandurile internaţionale în frunte cu H&M se extind agresiv, multe branduri locale, sufocate, trag obloanele sau intră în insolvenţă, un exemplu în acest caz fiind House of Art, brand intrat în insolvenţă din 2012, la propria cerere.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Spre piaţa de 1 milion de tablete

    Brandurile romÂneŞti precum Allview, Evolio, Serioux sau E-Boda au reuŞit anul trecut să acapareze peste 50% din vÂnzările de tablete PC de pe piaŢa locală, însă preţurile mici cu care aceste produse şi-au făcut loc pe rafturi nu au dus la răsturnări spectaculoase de ierarhii. Sud-coreenii de la Samsung şi americanii de la Apple au fost în 2013, în această ordine, jucătorii care au avut cele mai mari venituri din vânzarea de tablete PC din România – o piaţă cu o valoare aproximată la 75-90 milioane de euro, după cum arată datele obţinute de Business Magazin din industrie.

    Care au fost exact cifrele celor doi giganţi pe piaţa din România? Samsung ar fi obţinut anul trecut în jur de o treime din veniturile de pe piaţa de tablete în condiţiile în care compania a vândut 20% din numărul de unităţi, potrivit datelor preliminare obţinute de BM. Cu tablete care costă aproape 1.000 de euro, dar care totuşi dispar de pe stoc, Apple a reuşit performanţa de a obţine aproape o cincime din banii cheltuiţi de români pe tablete anul trecut, chiar dacă a avut o cotă de doar 6-7% din punctul de vedere al numărului de unităţi livrate.

    Datele se confirmă şi privind în oferta retailerilor: săptămâna trecută, în topul celor mai scumpe 40 de tablete PC aflate în oferta eMag, cel mai mare retailer online IT&C, 3 dintre produse erau marca Samsung, una era Acer, iar 36 (!) erau produse ale Apple.

    Ce spun cei doi giganŢi despre rezultatele pe anul precedent? „Datorită portofoliului bogat de produse, (…) Samsung  a fost lider de piaţă atât din punct de vedere valoric, cât şi cantitativ„, a răspuns Sorin Manea, Telecom Division Manager în cadrul Samsung România, întrebărilor legate de vânzările pe anul precedent, fără a oferi însă niciun detaliu exact privind cota de piaţă a companiei. „Piaţa a avut o evoluţie bună anul trecut.

    Utilizatorii din România au început să aprecieze tot mai mult mobilitatea şi flexibilitatea pe care le oferă o tabletă, astfel că, până la finele anului, s-au vândut pe plan local între 500.000 şi 600.000 unităţi„, a adăugat el.

    Consecvenţi strategiei de comunicare de a nu oferi date despre vânzările din România, reprezentanţii Apple şi distribuitorii companiei americane pe piaţa locală nu au răspuns întrebărilor legate de acest subiect.Datele avansate de Samsung coincid şi cu estimările jucătorilor locali, care văd piaţa de tablete PC de anul trecut la 550.000-600.000 de tablete.

  • Idee de afacere: Şi-au făcut o fabrică lângă Bucureşti şi au doar doi concurenţi în România

    La marginea Bucureştiului, în Popeşti-Leordeni, într-o hală de producţie de 300 de metri pătraţi, 10 tineri lucrează în singura fabrică de mozaic care produce modele artistice pe piaţa românească. „De ce să importăm ceva ce poate fi produs local?„, rezumă Simona Carobene, administratorul Fabricii de Mozaic, ideea de la care a plecat. În urmă cu 2-3 ani, aproape tot mozaicul vândut pe piaţă se aducea de peste hotare, din Italia, China, Turcia sau Polonia, valoarea pieţei fiind în jur de 3 milioane de euro.

    Fabrica de la marginea Capitalei a fost deschisă în 2012, dar comenzile substanţiale au apărut abia anul trecut, explică tot ea, care admite că proiectul s-a dovedit a fi mult mai greu decât se aştepta. În primul semestru al anului trecut, firma a bifat o creştere de 45%, iar pentru întreg anul 2013 estimările se referă la un plus de 50% faţă de primul an de la inaugurare. Dar şi baza de plecare era mică, de vreme ce fabrica a început să funcţioneze abia în mai 2012.

    Una peste alta, în primele 12 luni de activitate au ieşit din unitatea de producţie peste 3.000 de metri pătraţi de mozaic. Preţurile variază foarte mult, punctează reprezentanţii fimei, în funcţie de materialele folosite – piatră, granit, marmură, gresie sau sticlă – dar şi în funcţie de dimensiunea bucăţilor de mozaic.

    Primul pas a fost producerea de mozaic obişnuit, iar pe parcurs, explică Simona Carobene, o italiancă aflată de mulţi ani în România, a început şi producţia de mozaic incizat, de sticlă şi a fost pusă în funcţiune şi linia de tăiere. În 2013 „am inclus în ofertă şi mozaicul pentru piscine, fiind singurul producător român care fabrică acest tip de mozaic cu modele artistice„, spune italianca. Pe perioada sezonului cald, 30% din mozaicul de sticlă a fost vândut pentru realizarea piscinelor.

    Pe piaţa locală mai sunt doar doi producători de mozaic, cea mai mare cotă de piaţă fiind deţinută, în continuare, de importuri. Spre deosebire de acestea, punctează Carobene, clienţii Fabricii de Mozaic nu au termene de aşteptare la fel de mari ca în cazul comenzilor făcute peste hotare şi pot primi produse personalizate. De fapt, clienţii pot veni fie cu plăci de ceramică, sticlă sau orice alt material doresc, iar plăcile sunt tăiate în fabrică, cu un utilaj special, la dimensiunile dorite. Există însă şi limitări, impuse de utilajele de tăiere: de pildă grosimea prea mare a materialelor.

    Investiţia în fabrică, în utilaje, matriţe, discuri şi alte materiale necesare, s-a plasat la 435.000 de lei. Proiectul, gândit ca o întreprindere socială, a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor şi cofinanţat din fonduri europene până în luna octombrie a anului trecut. „În discuţiile cu partenerii nu le spunem că este un proiect social. Nu vrem milă, ci dorim ca acest proiect să se poată susţine economic”, spune Carobene. Conform estimărilor, vânzările de anul trecut s-au plasat la 15.000 de euro.

    La finalul verii, Fabrica de Mozaic a primit şi prima comandă de peste hotare, de la un comerciant de plăci ceramice din Bulgaria, care a cerut 1.000 mp de mozaic. 95% din vânzările companiei sunt realizate prin intermediul grupului de firme Menatwork, care găzduiesc şi spaţiul fabricii. Recent, produsele fabricii au fost listate şi în reţeaua de magazine de bricolaj Obi, iar reprezentanţii companiei spun că pentru 2014 unul dintre obiective este să-şi aşeze produsele pe rafturile cât mai multor magazine de profil. Pe lista de planuri pentru anul în curs sunt plasate la loc de frunte şi exporturile, firma derulând deja negocieri cu companii din Bulgaria, Italia şi Belgia.

    În cadrul fabricii lucrează 13 angajaţi, dintre care zece tineri în dificultate şi trei persoane pentru suport. Pe lista de aşteptare sunt însă mai mulţi, peste 15, spune italianca, încântată că între cei zece tineri sunt şi persoane cu înclinaţii creative, care realizează designul modelelor de mozaic. De pildă linia de modele artistice tradiţionale şi cea pentru copii sunt desenate în cadrul firmei. „Tot mozaicul cu modele artistice era importat„, arată Carobene, întorcându-se la ideea de la care a pornit acest proiect.
     

  • Cum poţi să cumperi un apartament de trei camere în Bucureşti cu mai puţin de 30.000 de euro

    Pe segmentul locuinţelor executate silit, cei care dispun de suma de 30.000 de euro între oferte de locuinţe cu trei camere – în Iaşi, Timişoara sau chiar în Capitală, potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro. Pe de altă parte, pe piaţa liberă, cu această sumă poate fi achiziţionat cel mult un apartament cu două camera confort doi. Cei cu un capital ceva mai mare, de până la 50.000 de euro, pot deveni chiar proprietarii unei unităţi locative cu până la cinci camere, într-un bloc construit după anul 2000.

    Spre exemplu,  în zona zona Griviţei-Gara de Nord, un apartament cu două camere, de 41 de metri pătraţi, este scos la vânzare de Smarthousing, divizia Volksbank de valorificare a activelor imobiliare, la un preţ de pornire de 119.014 lei (circa 26.500 de euro).Locuinţa este situată la parterul unui bloc construit în anul 1965, iar valoarea sa de piaţă este estimată la 158.685 de lei (circa 36.000 de euro).

    La un preţ asemănător, respectiv 26.900 de euro, OTP Real Estate Services scoate la licitaţie un apartament cu trei camere. Locuinţa este situată în sudul Capitalei, zona Giurgiului, şi are o suprafaţă utilă de aproape 63 de metri pătraţi.

    Situaţii similare există şi în provincie.  În centrul istoric al Braşovului, Libra Bank organizează licitaţia pentruo mansardă de 52 de metri pătraţi, amplasată într-o vilă de patrimoniu. Preţul de pornire pentru imobil este de 127.000 de lei (aproximativ 28.000 de euro). Clădirea din care face parte proprietatea a fost renovată recent şi este situată chiar între Piaţa Sfatului şi Dealul Tâmpa.

    În Cluj-Napoca este prezentată o licitaţie pentru o garsonieră ntr-un bloc construit în 1980, la un preţ de 53.625 de lei (aproximativ 12.000 de euro). Din preţul iniţial a fost scăzută o pondere de 25%. Locuinţa are o suprafaţă de 22 de metri pătraţi utili şi este situată la parter.

     

     

     

  • Locuinţe cu 3 camere executate silit, la vânzare la mai puţin de 30.000 euro, inclusiv în Bucureşti. Care sunt cele mai atractive OFERTE

     Pe de altă parte, persoanele care au un buget mai mare, de până la 50.000 de euro, pot cumpăra locuinţe executate silit cu până la cinci camere, într-un bloc construit după anul 2000.

    Printre cele mai interesante proprietăţi aflate în executare silită, listate pe portalul imobiliar se numără un apartament cu două camere, de 41 metri pătraţi în zona Griviţa-Gara de Nord, scos la vânzare de Smarthousing, divizia Volksbank de valorificare a activelor imobiliare, la un preţ de pornire de 119.014 lei (circa 26.500 de euro). Locuinţa este situată la parterul unui bloc construit în anul 1965, iar valoarea sa de piaţă este estimată la 158.685 de lei (circa 36.000 de euro).

    La un preţ asemănător, respectiv 26.900 de euro, OTP Real Estate Services scoate la licitaţie un apartament cu trei camere. Locuinţa este situată în sudul Capitalei, zona Giurgiului, şi are o suprafaţă utilă de aproape 63 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • IKEA a raportat un profit în creştere cu 3,1% la nivel de grup

    „Consumul a reintrat pe creştere în mai multe ţări. Chiar dacă provocările situaţiei economice nu s-au încheiat, încep să apară semne pozitive. Pieţe importante din punct de vedere al volumului de consum, precum Statele Unite, încep să îşi revină, iar Europa are o evoluţie generală pozitivă. Inclusiv câteva din pieţele dificile din Europa de Sud au activitate bună.” a declarat Peter Agnefjäll, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.

    Vânzările au crescut cu 3,1% faţă de anul trecut, ajungând la 27,9 miliarde de euro, astfel IKEA Group şi-a mărit cota de piaţă în aproape toate ţările. Împreună cu veniturile din chirii aferente centrelor comerciale, veniturile totale se ridică la 28,5 miliarde de euro (+3,2%). Cele mai mari pieţe pentru anul fiscal 2013 au fost Germania, SUA, Franţa, Rusia şi Suedia.

    „Aceste lucruri demonstrează că raportul calitate-preţ este din ce în ce mai important pentru consumatori. Suntem fericiţi să vedem că produsele noastre sunt preferate de tot mai mulţi oameni care apreciază faptul că acestea le oferă un stil de viaţă sustenabil în propriul cămin. De exemplu, clienţii noştri au cumpărat peste 22 de milioane de produse LED doar în FY13, economisind astfel atât bani cât şi energie”, a declarat Peter Agnefjäll.  

    IKEA Group are un plan ambiţios de dezvoltare, vizând vânzări de 50 de miliarde de euro până în 2020. Marile pieţe emergente sunt surse importante de dezvoltare în viitor. În anul fiscal 2013, IKEA Group a deschis două noi magazine în China – un alt pas în extinderea pe piaţa asiatică.

    „Ne concentrăm pe planurile pe termen lung. Vom dezvolta în continuare produse mai bune la preţuri mai mici, îmbunătăţind experienţa din magazinele IKEA şi devenind astfel mai accesibili pentru consumatorii noştri, prin diversificarea ofertei de servicii, e-commerce şi expansiune continuă. Structura noastră de acţionariat şi principiile financiare solide ne-au conferit independenţă şi posibilitatea de a creşte într-un mod echilibrat şi sustenabil.” declară Peter Agnefjäll.

    IKEA Group Yearly Summary FY13 şi IKEA Group Sustainability Report FY13 sunt disponibile IKEA.com.

    Compania IKEA deţinea, în august 2013, peste 338 de magazine în 40 de ţări sau teritorii, dintre care 39 de magazine erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.
    Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.