Tag: piata

  • Cursul a scăzut aproape de 4,44 lei/euro, pentru prima dată în ultimele cinci luni

     La debutul şedinţei, euro a fost tranzacţionat la 4,4535 lei, uşor peste nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4520 – 4,4530 lei/euro.

    Ulterior, în piaţă au fost plasate numeroase ordine de vânzare de euro şi cumpărare de lei, astfel că rata de schimb a scăzut până aproape de 4,44 lei/euro, nivel peste care a fost în ultimele cinci luni.

    “Volumele sunt mari, în prima oră s-au făcut tranzacţii cât aproape în toată şedinţa de luni. Se vând euro şi se cumpără lei, pentru a fi plasaţi apoi în depozite, pentru că dobânzile sunt destul de ridicate”, a afirmat un dealer.

    Dobânzile practicate marţi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au avansat la 3,5% – 4% pe an, după ce luni ratele medii ale dobânzilor pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au crescut de la 2,79% – 3,29% pe an la 3,14% – 3,64% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va produce componente auto de peste 20 mld. euro până în 2025, dublu faţă de acum

     Cifra de afaceri a sectorului producătorilor de componente va creşte până în 2025 de la 10,7 mld. euro, cât a fost anul trecut, la peste 20 mld. euro, în condiţiile în care în următorul deceniu piaţa globală de componente va creşte de la 406 la peste 600 mld. euro, potrivit datelor Aso­ciaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    „Sectorul componentelor poate ajunge uşor la 20 de miliarde de euro în Ro­mâ­nia pentru că are potenţial. Anul trecut cifra de afaceri a sectorului auto a crescut cu 20% faţă de anul precedent la 15,9 mld. euro, din care 5,2 mld. euro reprezintă producţia de maşini şi 10,7 mld. euro producţia de componente auto. Tot timpul visez la un al treilea pro­ducător, este loc pe piaţa din România“, a spus Con­stantin Stroe, pre­şedintele ACAROM în cadrul Conferinţei ZF „Cheie, contact, sales! Cum relansăm industria auto din România?“, organizată de ZF în parteneriat cu Garanti Leasing, Colliers International şi Eu­rotax. În total, industria auto reprezintă 11% din PIB şi 24% din exporturi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute  de Facebook în urmă cu aproape doi ani

    Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.

    Potrivit unor estimări, circa 
4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.

    Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.

    Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.

    Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.

    Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.

  • Stroe, ACAROM: Doi furnizori auto vest-europeni pregătesc investiţii de 75-80 mil. euro în România

     “Valoarea celor două posibile investiţii nu este spectaculoasă, se ridică la aproximativ 75-80 milioane (euro, n.r.), dar vor avea piaţă. Ei caută asocieri cu producători naţionali care n-au tehnică, locurile de muncă se ridică la aproximativ 170. Nu trebuie să întoarcem spatele la aşa ceva. Acestea sunt flori rare care apar în ultimul timp în industria auto din România”, a declarat Stroe la conferinţa “Cheie, contact, sales – Cum relansăm industria auto din România?”, organizată luni de Ziarul Financiar.

    Cele două companii sunt vest-europene, a precizat Stroe, fără să ofere detalii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România susţine decizii rapide pentru o piaţă europeană unică a energiei şi încheierea TTIP

     Prezent, luni, la a 45-a adunare generală a World Trade Centers Association, premierul Victor Ponta le-a reamintit participanţilor că, timp de patru săptămâni, toţi liderii europeni sunt în campanie pentru Parlamentul European, dara arătat că, în urma acestor alegeri, Uniunea Europeană are de adoptat foarte repede două decizii importante.

    Prima dintre acestea vizează crearea unei pieţe unice a energiei la nivelul UE şi a fost propusă de premierul Poloniei, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de ciment şi clincher ale Holcim în România au crescut cu 5,1% în primul trimestru

    Preţurile la ciment şi clincher au urcat totodată cu 6,6% în monedă locală, se spune în raport. Pe piaţa agregatelor, Holcim a înregistrat în România o scădere de 16,3% a livrărilor, însă preţurile au afişat o creştere de 39,1%.

    Producătorii de ciment şi alte materiale de construcţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia) au anunţat recent că vor fuziona, într-o tranzacţie efectuată prin schimb de acţiuni în urma căreia va rezulta cel mai mare jucător de profil la nivel global, cu afaceri anuale estimate la 44 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Precariatul, noua clasă socială

    Nu-i aşa că sunt de bun simţ şi adaptate vremurilor? Mă rog, nu-mi propun să isc o mişcare de rescriere a Bibliei, vreau doar să ofer un exemplu în plus legat de modurile subtile în care lumea de astăzi se schimbă. {i o să trec la adevăratul subiect al textului de astăzi, precariatul. Precariatul este noua clasă socială care, susţin nişte inşi inteligenţi, este pe cale să se nască în lume. Nu este un termen nou, pentru că termenul, obţinut prin alăturarea lui „precar„ cu „proletariat”, îi definea prin anii ‘80, în Franţa, pe cei cu slujbe sezoniere, trăitori la marginea sărăciei.

    Astăzi, un economist pe nume Guy Standing, care a scris două cărţi pe această temă, cea mai recentă apărută în aprilie, crede că precariatul este pe cale să devină o nouă clasă socială, pe care o defineşte drept periculoasă. Precariatul vine din cei 20 de milioane de japonezi cunoscuţi drept „freeter”, cetăţeni fără o slujbă cu normă întreagă ajunşi în această situaţie deliberat sau fără voia lor. Sau din cei 20% dintre tinerii europeni care nu au o slujbă, dar şi din cei 60% din tinerii polonezi care, în categoria sub 25 de ani, lucrează cu contracte de muncă pe perioadă determinată. Sau, de ce nu? (cu toate că la noi problema este mai complicată şi mai discutabilă), din cei un milion de români care au contracte de muncă cu normă parţială sau din milioanele de români la marginea sărăciei, fără asigurări medicale sau pensie sigură. Precariatul poate fi şi un răzvrătit de genul occupy, cu ocupaţii obscure în mediul digital, dar mai rar.

    Deosebirea dintre proletar şi precariat este că primul îşi căuta securitatea în spaţiul aferent locului de muncă – acesta era stabil, oferea siguranţă pe termen lung, programul de muncă era fix, exista şi un sindicat, poate şi un fond de pensii, ba unii primeau chiar şi un cadou la pensionare, un ceas de aur, să zicem, pentru cei mai destoinici. Siguranţa precariatului este în afara locului de muncă, iar slujba şi activitatea sa sunt doar instrumente, nu îl definesc. Precariatul a căpătat în timp caracteristicile unei clase sociale, pentru că a căpătat propriile sale norme: cele de muncă, nesigure şi incomplete, cele de plată, pentru că primeşte doar bani şi niciun altfel de beneficiu, şi, trei, relaţionează cu statul într-un mod aparte – drepturi civile, culturale, sociale şi politice reduse, influenţate de venitul, dar şi de interesul reduse. Unii spun că este prima clasă socială din istorie care iese din definiţia uzuală a cetăţeanului.

    Unii vor spune că o atare situaţie este o consecinţă a crizei. Este doar un clişeu, cred că tânăra generaţie, cei conectaţi la telefon, care chatuiesc mai bine decât pot susţine o conversaţie, vor induce în societate schimbări chiar mai profunde decât generaţiile rock’n’ roll, iar schimbările ce se petrec nu sunt numai o consecinţă a crizei, ci a ansamblului de schimbări profunde din societate. Vedeţi numărul din ce în ce mai redus de căsătorii, permisele auto din ce în ce mai puţine, izolarea, respingerea unor norme sociale, nepăsarea.

    Nu vreau să par şi nici nu sunt prăpăstios, spun toate acestea pentru că sunt schimbări cărora o să trebuiască să le facem faţă cu toţii. {i îmi amintesc şi vă reamintesc ultimele noi porunci: 7. Învaţă!, 8. Nu urî!, 9. Lasă tâmpeniile!, 10. Relaxează-te!

    Relaxaţi-vă cu „Îngerul rănit„ al lui Hugo Simberg, tabloul naţional al finlandezilor. O operă simbolistă, unii spun că este o metaforă a Finlandei sub stăpânire rusă.

  • Facebook se extinde: Compania a intrat pe piaţa produselor de fitness şi de monitorizare a sănătăţii

     Facebook Inc nu a dezvăluit suma plătită pentru achiziţia ProtoGeo Oy, o companie din Helsinki înfiinţată în urmă cu doi ani, care a implementat aplicaţia Moves.

    Odată cu încheierea acestei tranzacţii, Facebook intră pe piaţa produselor de fitness şi a tehnologiei de monitorizare a sănătăţii, precizează Reuters.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat că preţul plătit pentru ProtoGeo Oy, care are mai puţin de 10 angajaţi, nu se apropie deloc de valoarea altor tranzacţii făcute de compania care deţine cea mai mare reţea de socializare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Renault la trei luni, limitate de cursul euro. Dacia, cea mai solidă creştere din grup

     Livările de autovehicule ale companiei au crescut cu 5,1% în perioada ianuarie-martie faţă de intervalul corespunzător al anului trecut, la 636,239 unităţi, în princnipal datorită cererii pentru automobile Dacia, potrivit Bloomberg.

    “Piaţa europeană a evoluat mai bine decât ne aşteptam în acest trimestru. Scăderea severă a cererii pe anumite pieţe cheie, precum şi evoluţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb valutar, au afectat afacerile în afara Europei”, a declarat într-o conferinţă directorul financiar executiv al Renault, Dominique Thormann.

    Renault, care deţine 43% din acţiunile producătorului japonez Nissan, se extinde agresiv pe pieţele emergente pentru a reduce dependenţa de Europa, unde vânzările auto au scăzut anul trecut pentru cel de-al şaselea an consecutiv, la minimul ultimilor 20 de ani. Piaţa europeană a început să urcest an, Dacia înregistrând în primul trimestru cea mai puternică creştere din Europa în topul mărcilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile de reglementare din SUA vor să verifice producătorii de ţigări electronice

     Instituţia a anunţat joi că vrea să extindă aria de control asupra industriei tutunului pentru a include şi piaţa ţigărilor electronice, în valoare de 3 miliarde dolari, precum şi trabucurile şi tutunul pentru narghilea, transmite Bloomberg.

    Regulile, dacă vor fi adoptate, vor limita vânzările către minori, vor interzice distribuirea mostrelor gratuite şi vor impune avertismentele referitoare la dependenţa dată de nicotină.

    Asociaţiile consumatorilor au avertizat că producătorii de ţigări electronice folosesc arome de bomboane, reclamele TV şi sponsorizează festivaluri de muzică pentru a atrage tinerii, care au dublat utilizarea acestor produse în 2012, faţă de anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro