Strauss-Kahn considera ca masurile de finalizare a programelor de stimulare ar trebui lansate numai atunci cand apar semne clare ca revenirea economiilor este durabila, iar numarul somerilor scade, scrie Mediafax.
El a precizat ca a sosit momentul potrivit pentru dezvoltarea strategiilor de iesire, insa a indemnat guvernele la prudenta in privinta alegerii momentului implementarii lor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
El a precizat ca evolutia salariului mediu ia in calcul si sporurile, nu si al 13-lea salariu.
"Cresterea cumulata in perioada 2010-2015 a salariului mediu lunar, in cei sase ani, este de aproximativ 56%. Este o dinamica de crestere prin care sa asiguram convergenta si cat de cat sa ne apropiem de salariile din Uniunea Europeana, dar in acelasi sens sa ne corelam cu cresterea economica", a spus Pogea.
Salariul minim brut va urca la 764 lei (in 2011), la 845 lei (in 2012) si la 934 lei (in 2013), pentru ca in anul 2014 sa ajunga la 1.016 lei.
In 2015, termen luat in calcul de Guvern pentru finalizarea aplicarii legii, salariul minim ar urma sa ajunga la 1.100 lei, conform datelor prezentate sindicatelor de catre reprezentantii Guvernului.
"Legea de salarizare unitara va reglementa salarizarea tuturor categoriilor de personal platit din fonduri publice, asa cum sunt definite in legea privind finantele publice. Cresterile salariale necesare realizarii acestui obiectiv vor avea in vedere indicatorii macroeconomici si evolutia indicatorilor sociali, iar salariul de baza va deveni principalul element al castigului salarial si se va realiza prin includerea unor sporuri care au un caracter general", a spus ministrul Muncii, Marian Sarbu.
Reprezentantii Guvernului, cei ai sindicatelor si cei ai patronatelor discuta, marti, la Guvern, asupra formei finale a proiectului de lege privind salarizarea unitara in sistemul bugetar.
Guvernul federal si landurile germane unde Opel are fabrici vor asigura impreuna ajutorul financiar fara a mai astepta participarea celorlalte state europene in care GM este prezent, a declarat ministrul adjunct al Economiei, Jochen Homann, citat de Reuters.
Intrebat daca oferta de finantare este valabila si pentru rivalul Magna la achizitia activelor Opel, grupul financiar belgian RHJ, Hofman a raspuns ca aceasta problema nu se poate pune deoarece guvernul german prefera oferta companiei canadiene. Cu toate acestea, viitorul investitor al Opel va trebui sa cheltuie pentru compania germana, din capitalul propriu, o suma echivalenta cu 10% din imprumutul asigurat de stat.
Guvernul federal si landurile germane unde Opel are fabrici vor asigura impreuna ajutorul financiar fara a mai astepta participarea celorlalte state europene in care GM este prezent, a declarat ministrul adjunct al Economiei, Jochen Homann, citat de Reuters.
Intrebat daca oferta de finantare este valabila si pentru rivalul Magna la achizitia activelor Opel, grupul financiar belgian RHJ, Hofman a raspuns ca aceasta problema nu se poate pune deoarece guvernul german prefera oferta companiei canadiene. Cu toate acestea, viitorul investitor al Opel va trebui sa cheltuie pentru compania germana, din capitalul propriu, o suma echivalenta cu 10% din imprumutul asigurat de stat.
Legea salarizarii unice in sectorul bugetar, pe care Guvernul se pregateste sa o avizeze astazi, urmand a si-o asuma in Parlament cat de curand, perpetueaza si chiar introduce discrepante uluitoare. Gandul a intrat in posesia ultimei forme a proiectului legii, avizat de Ministerul Finantelor Publice.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Romania SRL e o afacere proasta cu pierderi medii de 18 milioane de euro pe zi, condusa de manageri paraleli cu economia. Cititi aici cum Executivul a incalcat, practic, toate regulile pe care un manager de firma le-ar fi luat in situatii de criza. O veste buna si doua proaste.
Vestea buna este ca pierderile zilnice ale Romaniei SRL au mai scazut putin fata de inceputul anului, cand un calcul Gandul facut pe aceiasi indicatori macroeconomici arata ca minusul in 24 de ore este de 21 de milioane euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,96% din total, comparativ cu 91,58% la finele anului trecut, in timp ce autoritatile locale si-au diminuat ponderea in sold datorie de la 8,.42% la 7,04%. Fata de finele anului trecut, datoria a crescut cu 12,8%.
Ponderea in PIB a fost calculata la valoarea estimata in momentul incheierii intelegerii cu Fondul Monetar International, respectiv 531 de miliarde lei, insa, la revizuirea din august, autoritatile au convenit cu expertii misiunii institutiei internationale o noua prognoza de PIB, respectiv 497,3 miliarde lei.
La finele lunii iunie, datoria in lei reprezenta 64,1% din total, in crestere cu 4,5 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2008. Ponderea inmprumuturilor in euro a scazut de la 28,95% la 25,3%.
MFP precizeaza ca, potrivit metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentala externa totalizeaza 42,9 miliarde lei, in timp ce datoria guvernamentala interna insumeaza 38,8 miliarde lei.
Finantele au atras in primele sase luni imprumturi noi de 41,19 miliarde lei, in marea majoritate emisiuni de titluri de stat, in valoare totala de 40,64 miliarde lei. La sfarsitul lunii iunie, erau in derulare instrumente de cash management (finantari pe termen foarte scurt) de 350 de milioane lei si imprumuturi contractate direct de stat de 200 milioane lei.
Bogdan Olteanu (PNL) declarase, duminica, intr-o conferinta de presa, ca premierul a minitit cand a spus ca romanii nu vor plati ei datoria catre FMI, mentionand ca fiecare roman cu loc de munca va suporta 1.800 de euro pentru cele 9 miliarde de euro din prima transa.
Finantele precizeaza ca urmare a deteriorarii conditiile macroeconomice si a majorarii tintei de deficit bugetar pentru anul 2009 la 7,3% de la 4,6 %, aproximativ 50 % din finantarea deficitului bugetar se va realiza din surse externe, respectiv imprumuturi de la Comisia Europeana, Banca Mondiala si o parte din urmatoarele doua transe de la Fondul Monetar International, ceea ce va duce la costuri reduse cu plata dobanzilor.
Finantele mai precizeaza si ca datoria publica se majoreaza cu tragerile efectuate din imprumuturi si nu cu valoarea contractata a imprumuturilor, aratand ca din pachetul extern de finantare datoria publica s-a majorat doar cu suma de 1,5 miliarde euro reprezentand prima transa din imprumutul de la Comisia Europeana.
Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;
Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare
1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
7. Majorarea redeventelor;
8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.
Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare
1. Restructurarea ANAF
2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.
Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar
1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.