BusinessMagazin

Tag: business

  • Life with no bonuses

    ”Every year I learn only one word in Romanian. When I got bonuses, I learnt two,” says with a smile Rand Sherif, the man who has been running the biggest business on the distribution market, Interbrands, for almost ten years now. The company, which was tenth in the ranking of the biggest private companies put together by BUSINESS Magazin in mid last year, is the only business in this field that exceeded one billion-euro sales, far ahead of the second leading distributor on the market, Top Brands Distribution, a 230 millioneuro business.

    The Interbrands boss will surely not learn more than one word in Romanian in 2009, given that his company did not manage to break even last year, after having posted 0.7 million euros in losses in 2007. After all, regardless of the size of the company and of the volume of sales, most distributors posted losses in 2008, as well, after having seen their profits decrease in 2007 below 2006 levels. Rand Sherif, however, is cautiously optimistic, as he likes to say, and points out that 2008 was a good year for Interbrands, though, in which the company grew by 23% in RON (Interbrands posted 12% higher sales last year than in 2007, reaching 1.17 billion euros, but also saw its operating income halve, to around four million euros).

    Although he says he anticipated the effects of the crisis, Rand Sherif admits that their extent was greater than he had expected. ”I anticipated an increase in the cost of capital but not the extent it has eventually reached. I also anticipated the depreciation of the RON, but not this low.” At the end of last year, prompted by the changes on the market, Sherif attempted to remodel the strategy, focusing on reducing the financial risk and costs. Interbrands has loans both in RON and in euros, ”a form of hedging that has both advantages and disadvantages,” Sherif says. Interbrand’s boss is now considering an increase in the loans in RON, even though their costs are higher. He says that this way the company will not feel a too powerful impact of the depreciation. The loans would not go towards investments, however, because Rand Sherif feels this is bad time for such a thing.

  • Airports of the future

    6 years ago, the British were testing the ”eye recognition” (retina recognition) system on the personnel at Heathrow Airport, saying it would speed up check-in and boarding procedures, and, after the spread of the SARS virus (which caused huge losses to the industry) airports in Asia acquired a piece of equipment which would perform a quick passenger scan and identify every trace of fever. Right now, the two technologies are just some of the systems which up until recently seemed to be exclusively the preserve of science fiction, and which are being used on a regular basis.

    After the 2001 terror attacks, airports worldwide invested billions of euros in developing new technologies used to scan, weigh, take the temperature of, memorise and identify every passenger that steps into the airport. In the context of the financial crisis and of the increasingly tight competition among airlines, airports have started to be used as weapons that can make the difference in the fight over market share. All the more since a new social category has developed over the last few years, that of the frequent traveller, which includes businesspeople and keen travellers, who spend a lot of time on the airport or on an aeroplane.

    Such is the case of Marius Ghenea, president of online retailer PC Fun, of Italian Coffee Concept (owner of Testa Rossa coffee shops) and of Orbital Solution, a distributor of thermal comfort equipment, who travels by aeroplane as often as twice a week. Having been on over 2,000 flights in the last 10 years, Ghenea has developed a whole ritual in preparation for the flight. ”I frequently use online check-in services provided by the major airlines because you can print your boarding pass from your home or from your office 24 hours prior to the scheduled time of the flight,” says Ghenea.

    In order to attract customers like Ghenea, airport operators have thought up new technologies every year. For instance, Air France has launched the SmartBoarding technology this year, designed to attract frequent travellers, for whom saving time is essential. The company promises passengers who join the programme that they will be able to board individually at any time they wish, using a gate specially created for this service.

  • Patronii români îşi mută business-urile în Bulgaria

    Alături de companiile româneşti, şi cele greceşti au început să-şi transfere operaţiunile în Bulgaria, relatează presa bulgară şi elenă, citată de site-ul novinite.com. Cotidianul bulgar Standart notează că oraşul Ruse a cunoscut deja o creştere semnificativă a firmelor de închiriere de proprietăţi şi preconizează continuarea acestei tendinţe şi în cursul lui 2009. Migrarea afacerilor a apărut din cauza costurilor operaţionale mai reduse din Bulgaria, cu până la 40%, potrivit unor experţi.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Patronii români îşi mută business-urile în Bulgaria

    Alături de companiile româneşti, şi cele greceşti au început să-şi transfere operaţiunile în Bulgaria, relatează presa bulgară şi elenă, citată de site-ul novinite.com. Cotidianul bulgar Standart notează că oraşul Ruse a cunoscut deja o creştere semnificativă a firmelor de închiriere de proprietăţi şi preconizează continuarea acestei tendinţe şi în cursul lui 2009. Migrarea afacerilor a apărut din cauza costurilor operaţionale mai reduse din Bulgaria, cu până la 40%, potrivit unor experţi.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Avocatii inca se aseaza

     

    E drept, anul acesta a avut doua epoci distincte, cu un inceput fulminant si un semestru doi puternic franat de lipsa lichiditatilor: vorbind despre volum, n-au mai fost incheiate nici tranzactii de fuziuni si achizitii, nici pe piata imobiliara si nici prea multe finantari. Totusi, principalele firme de avocatura din top au facturat relativ la acelasi nivel ca in prima parte a anului, explicatia stand in comisioane, care au crescut odata cu dificultatea de finalizare a unei tranzactii sau a unei finantari.
     
    Desi nu se mai asteptau miscari importante la varful ierarhiei, ele s-au intamplat si anul acesta. In primul rand, 2008 marcheaza iesirea Linklaters de pe piata locala, o iesire ce se traduce, pentru multe nume scrise acum pe usa altor firme cu greutate, drept cel mai important moment al anului. Nu numai pentru ca unul dintre primii trei clasati pe piata a decis sa-si inchida birourile din Romania, ci pentru ca Linklaters a fost de-a lungul prezentei sale aici atat un model de business, cat si o rampa de lansare pentru o serie de avocati care au iesit de sub umbrela sa pentru a-si forma propriile case de avocatura. Chiar daca a pierdut mai multi avocati experimentati in ultimele cinci-sase luni, lucru firesc de altfel, biroul Linklaters va continua intr-o alta formula activitatea, sub denumirea de Kinstellar Miculitii Mihai & Asociatii (numele “Kinstellar” este o anagrama a Linklaters).
     
    Un alt eveniment important al anului a fost asocierea dintre RTPR (Radu Taracila Padurari Retevoescu) si Allen & Overy, unul dintre numele din Magic Circle (grupul celor mai mari firme de profil din Londra, din care mai fac parte Clifford Chance, Freshfields, Linklaters si Slaughter and May). Costin Taracila a fost desemnat managing partner al RTPR in asociere cu Allen & Overy, iar biroul este functional de la 1 iulie.
     
    De la 1 mai 2009, in elita britanica va intra si casa de avocatura Badea & Asociatii, odata cu preluarea de catre firma Clifford Chance, cea mai mare companie de profil din lume. Firma condusa de Daniel Badea si Nadia Badea a activat incepand din 2006 ca partener local al firmei britanice. Daniel Badea va deveni astfel primul partener roman intr-o casa de avocatura din Magic Circle.
     
    Tot la capitolul tranzactiilor notabile ale anului trebuie mentionata preluarea, aflata inca in curs de finalizare, de catre grecii de la Piraeus Bank, a 51% din compania de consultanta pentru investitii Capital Partners, cu optiune de cumparare si pentru restul actiunilor. Valoarea tranzactiei: 32 de milioane de euro.
     
    Pe langa britanicii de la Allen & Overy, anul acesta si-au mai facut intrarea pe piata inca trei companii straine, DLA Piper (cu o echipa coordonata de Marian Dinu, unul dintre cei plecati de la Linklaters), White & Case si Garrigues, astfel ca 2009 se anunta un an de concurenta dura intre case de avocatura ce se vor lupta pentru un numar restrans de tranzactii.
     
    In ciuda vocilor care dadeau piata si ierarhiile ei drept mature si stabile, anul 2008 a continuat traditia, perpetuata in ultimii cinci-sase ani, a desprinderii unor grupuri de avocati din marile firme, cu scopul de a-si crea propriile companii. In a doua jumatate a anului, cinci avocati cu ratinguri personale foarte bune – Carmen si Francisc Peli, Cristina Filip, Alexandru Barsan si Ioan Dumitrascu – au parasit NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, liderul de piata, cu afaceri de 12,6 milioane de euro si peste 115 avocati), respectiv Linklaters, pentru a-si forma propria casa de avocatura, PeliFilip.
     
    REPERE 2008
    • Biroul Linklaters de la Bucuresti a devenit de la 1 noiembrie Kinstellar Miculitii Mihai & Asociatii.
    • RTPR se asociaza cu casa britanica de avocatura Allen & Overy.
    • Piraeus Bank preia 51% din compania de consultanta pentru investitii Capital Partners.
    • Intra pe piata DLA Piper, White & Case si Garrigues.
    • Cinci avocati plecati de la NNDKP si Linklaters isi infiinteaza propria casa de avocatura, PeliFilip.

     

  • La rascruce de drumuri

    “Problema extinderii in regiune nu tine de dorinta noastra, ci de cea a dezvoltatorilor imobiliari, care nu prea sunt prezenti in Serbia si Bulgaria”, explica Dan Sucu motivul pentru care inca nu se stie exact cand se vor deschide noi magazine in afara tarii. In prezent, Mobexpert se defineste drept un retailer de mobila cu aspiratii regionale, statut asumat odata cu intrarea, in nume propriu, pe piata sarba (in 2005, cu divizia de mobila de birou Mobexpert Office) si pe cea bulgara (unde opereaza, din acelasi an, un magazin de mobila de birou si, din 2007, un hipermagazin). Atunci, in lipsa unui parc de retail, Sucu a investit 10 milioane de euro in terenul pe care este amplasat hipermagazinul din Sofia, precum si in dotarea acestuia. La un an de la spargerea ghetei pe piata vecina, Sucu spune ca nu mai este dispus sa investeasca in constructia unei a doua unitati in Bulgaria si ca asteapta un dezvoltator care sa preia din costuri.
     
    Dar cum ritmul de dezvoltare a parcurilor de retail de acolo nu este nici pe departe la fel de alert precum cel din Romania, planurile initiale de a opera, pana in 2011, cinci magazine in Bulgaria, Serbia, Republica Moldova si in Ucraina ar putea fi puse sub semnul intrebarii. Ucraina ii pare totusi diferita, pentru ca acolo regaseste un mediu de business familiar. “Ucraina se dezvolta precum Romania. Dezvoltatorii construiesc acolo ca dupa o reteta romaneasca, deja stiu ce-si doresc retailerii romani si vor sa ne atraga in parcurile de retail de acolo”, spune proprietarul Mobexpert, apreciind ca intrarea efectiva pe piata ucraineana se va produce in 2010-2011, cel mai probabil printr-un magazin amplasat in Odessa. “Reteta romaneasca” despre care vorbeste inseamna de fapt concentrarea mai multor mari retaileri in jurul unui hipermarket alimentar, centrul de atractie al oricarui parc de retail; modelul s-ar putea aplica in afara granitelor intr-o formula deja exersata pe plan local, care a adus in acelasi loc Mobexpert, Media Galaxy (parte a grupului Altex, controlat de omul de afaceri Dan Ostahie) si Carrefour, in parcul de retail din zona Baneasa a Capitalei. Una peste alta, planul lui Sucu este ca Mobexpert sa numere 26 de magazine la nivel regional pana la sfarsitul lui 2011.
     
    Deocamdata insa, problemele din Romania ii ocupa tot mai mult timp. Infiintata in 1993 ca o afacere de import si distributie de mobilier, Mobexpert a inceput apoi sa si produca, momentan existand opt fabrici de mobilier in cadrul grupului, la Bucuresti, Dej, Targu-Mures si Suceava. Chiar daca Mobexpert a ajuns unul dintre cei mai mari producatori autohtoni, seful acestuia tine sa precizeze mereu ca holdingul pe care il conduce este, in primul rand, o afacere in retail – o atitudine lesne de inteles daca ne uitam la cele mai recent evolutii ale pietei de profil. Dan Sucu afirma ca productia a devenit o adevarata aventura si ca anual inregistreaza pierderi de 3-5 milioane de euro anual pentru trei dintre fabricile producatoare de mobila ce nu fac parte din holding (care nu au o productie preponderent destinata magazinelor Mobexpert), dar in cadrul carora este prezent ca actionar.
     
    Situatia este tinuta sub control prin acoperirea pierderilor cu cresterile de vanzari obtinute din retail, iar seful Mobexpert se gandeste la solutii de eficientizare a operatiunilor care nu produc profit, desi contextul actual nu este deloc incurajator. Un exemplu de care aminteste este cel al singurei fabrici IKEA din Romania. Dupa mai multi ani in care s-a confruntat cu serioase probleme de rentabilitate (de exemplu, numai anul trecut, la o cifra de afaceri de 16,3 milioane de euro, a raportat pierderi de 2,8 milioane de euro), la care s-au adaugat cele cauzate de cresterea cu peste 70% a preturilor la materiile prime, IKEA s-a vazut nevoita sa inchida portile fabricii Swedwood din Siret, concediind 550 de angajati. “Nu-mi permit sa concediez, ca IKEA, atatia oameni. Nu este stilul romanesc de a face afaceri, de aceea incerc sa le dau de lucru fabricilor care aduc pierderi, in speranta ca intr-o zi isi vor reveni”, sustine Sucu, dar se fereste sa dezvaluie numele unitatilor respective. Ca parte a planului de resuscitare a fabricilor aflate in dificultate, s-a gandit la orientarea productiei catre articole de mobilier care sa se constituie in variante mai ieftine la produsele de import. “Majoritatea producatorilor romani ofera un pret corect pentru mobilier, dar mobilierul presupune mai putin design si a inceput sa-si piarda din atractivitate, atata vreme cat clientii vor acum sa se simta acasa ca in vacanta pe insula Bali”, comenteaza Dan Sucu.
     
    Totusi, criza financiara internationala e de asteptat sa creasca importanta pretului redus, ca argument de convingere a clientilor. Iar in acest context ar putea avea loc si intrarea in Romania a “discounterilor puri”, dupa cum ii numeste Sucu, al caror unic argument ar fi oferirea celui mai mic pret. IKEA nu este, in opinia sa, un discounter cu adevarat, iar despre nou-intratul lant austriac Kika, “ramane de vazut daca formula sa de business (produse de la cele mai mici preturi pana la cele mai mari, n. red.) va avea succes”.
     
    In asteptarea unor noi competitori, calculele creionate de Sucu, care vizeaza trecerea pragului de 200 de milioane de euro cifra de afaceri anul acesta, mai mult cu 16% fata de anul precedent, ar putea suferi schimbari. Explicatiile tin de fluctuatiile cursului leu/euro, dar si de incetinirea ritmului de dezvoltare a pietei imobiliare, de care cea a mobilei este strans legata.
     
    “Piata mobilei din Romania a crescut sustinut in ultimii ani si asteptarile producatorilor pentru 2008 sunt ca ea sa se mentina la acelasi nivel”, afirma seful companiei de consultanta A.T. Kearney, Bogdan Belciu. In conditiile in care expansiunea in sectorul imobiliar a incetinit sensibil anul acesta, adauga Belciu, iar creditele de consum sunt din ce in ce mai limitate, perspectivele in industria mobilei nu mai sunt la fel de optimiste ca in 2007, “iar efectele se vor resimti in 2009”.
     
    Recentele evolutii, care au adus euro in pragul de patru lei, i-au amintit lui Dan Sucu de inceputul lui 2000, cand s-a aflat intr-o situatie asemanatoare, ceea ce-l determina acum sa afirme ca nu numai productia, dar si intocmirea bugetelor a devenit o aventura. Chiar si cu socotelile facute la 3,75 lei pentru un euro insa, seful Mobexpert spera intr-o normalizare a cursului si adauga ca planurile sale, atat cele pentru piata interna, cat si pentru magazinele din strainatate, raman in picioare. 

  • Business online, afaceri reale

    Ca si in viata reala, si in online se intampla ca un business de succes pe hartie sa fie falimentar cand este pus in aplicare. Care ar fi atunci ingredientul minune pentru o afacere online?
    “Succesul in mediul online are la baza o idee inovatoare care este pusa exemplar in practica. Restul se rezolva pe parcurs”, sustine Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh, agentie de consultanta pentru branding si design interactiv. Termenul de “idee inovatoare” in online nu este foarte bine definit. Sunt exemple de idei “imprumutate” care au avut un succes si in Romania, precum site-urile de social networking sau site-uri care au mers pe drumul deschis de YouTube.
    Un exemplu elocvent din Romania este Trilulilu, care a fost achizitionat, in proportie de 51%, cu peste un milion de euro, de investitorul francez Alexis Bonte. Dupa cum recunoaste si Sergiu Biris, fondatorul site-ului, Trilulilu a avut o abordare autohtona si jucausa la un business model deja existent. Astfel de idei, cum este exemplul Trilulilu, au fost “inovatoare” pe plan local, pentru publicul din Romania, nu si pentru universul online la momentul respectiv. In acelasi timp, “multe afaceri online de succes pareau stupide inainte de a fi lansate”, crede George Lemnaru, fondatorul Erepublik,com, un joc online massive-multiplayer.
    Insa acestea au dovedit, in timp, ca ideea din spatele lor a fost exact ce lipsea in momentul acela. Biris este de parere ca tocmai faptul ca au fost primii in Romania care au imprumutat reteta YouTube a reprezentat un avantaj competitiv, care insa nu a garantat faptul ca vor avea succes. Foarte multi isi pornesc afacerea promitand ‘marea cu sarea’. Consider ca este mult mai bine sa promiti putin, dar sa oferi peste asteptari”, spune Biris.

    Competitia conteaza Daca in urma cu 5 ani aproape orice concept de afacere online avea toate sansele sa aiba succes, acum lucrurile sunt un pic mai dificile, pentru simplul fapt ca multe teritorii din acest mediu au fost ocupate. Astfel, “inovator”, in online, ar putea insemna acum “de nisa”.
    “Principala miza este gasirea unor teritorii neexplorate; sunt multe nise inca deschise. In acelasi timp, online-ul inca evolueaza rapid, transformarile sunt majore de la an la an. Sa nu uitam ca YouTube are numai 3 ani de existenta, FaceBook numai 4. Ideile noi pot avea evolutii spectaculoase”, spune Dascalu.
    Un lucru la fel de important ca si gasirea unei idei si a unui spatiu de “desfasurare” este felul in care privesti afacerile din mediul online. “Un business online urmeaza aceleasi concepte de baza ca si in lumea reala. Este nevoie de munca pentru a-l creste si a-l imbunatati, exista cheltuieli (ceva mai mici, dar exista totusi), exista concurenti si exista si esec”, spune Mihai Dragan, fondatorul MB Dragan, agentie de publicitate. Despre concurenta, Dragan considera ca e cel mai important aspect ce trebuie studiat inainte de a incepe o afacere. Astfel, un studiu de piata ar trebui sa vizeze competitorii si sa raspunda la intrebarile: Ce ofera?, Ce nu ofera?, Care sunt avantajele si slabiciunile lor?, Care sunt nevoile clientilor?, Cum sunt satisfacute acestea?, Exista o modalitate mai buna de a le satisface?
    “Tendinta pietei este un alt vector important. Spre exemplu, in acest moment, tendinta de crestere in e-commerce este mai putin interesanta in domeniul IT&C decat in alte sectoare (in mare parte datorita saturatiei)”, crede Dragan. Pe de alta parte, finantarea este probabil cel mai des uitat amanunt, desi probabil este cel mai important. “Evident ? exista povesti de succes si fara finantare initiala sau cu finantari scazute, dar acestea sunt exceptii, nu reguli.”
    Referitor la necesitatea unui studiu de piata in prealabil, parerile din online sunt impartite. Sunt voci care sustin necesitatea unui astfel de studiu, cum ar fi fondatorul Trilulilu, sau voci care sustin ca afacerile de succes au nevoie de viziune si originalitate, nicidecum de un studiu de piata. “Adevaratele afaceri online nu s-au facut pornind de la studii de piata, ci au fost construite pe baza unei viziuni, prin inspiratie. Asta nu inseamna ca o analiza amanuntita a tot ceea ce ar implica viitoarea afacere nu e necesara, insa un studiu riguros de piata probabil ca ar consuma prea multe resurse pentru cineva care se afla la inceput”, spune Dascalu. Biris crede ca studiile de piata asupra segmentului de consumatori caruia te vei adresa sunt absolut necesare. “Fara o pozitionare corecta, proiectul are sanse foarte mari de esec.”

    Publicitate pentru utilizatori Scopul final al unei afaceri este profitul. Chiar daca cel care dezvolta un startup online o face initial din pasiune, profitul este ceea ce intereseaza pana la urma. Cu atatea povesti de succes in care personaje principale sunt tineri care s-au imbogatit “peste noapte”, mediul online a deschis apetitul romanilor pentru business. Dar lansarea unui site nu garanteaza banii. Banii vin poate la fel de greu in online cum vin in viata reala. In mediul real clientii iti aduc banii, in mediul virtual utilizatorii ii atrag prin vanzarea de publicitate. Cand se vorbeste de publicitate pe site, se vorbeste automat de trafic. “Daca ai un site care are trafic si continut de calitate, publicitatea vine singura”, spune Dascalu. Insa, traficul se masoara in cifre.
    Astfel ca, in opinia lui Dascalu, un site ar trebui sa aiba minimum 10.000 de vizitatori lunar, pentru a incepe sa vanda publicitate, dar rentabil este abia peste 50.000 de vizitatori lunar. “Exista insa cazuri care functioneaza cu succes sub limita aceasta, de cele mai multe ori pentru ca abordeaza o nisa de calitate, foarte valoroasa pentru advertiser. Sunt insa si multe alte variabile care determina profitabilitatea, cum ar fi costurile de administrare a site-ului, care variaza mult in functie de tipul proiectului”, spune Dascalu. Dragan crede ca atragerea publicitatii pe site se poate face fie prin afilierea la o retea de vanzare de media online, precum Boom, Arbomedia sau Adevolution, fie prin angajarea unei echipe serioase de vanzari. In acelasi timp, numarul de utilizatori unici ar trebui sa fie de cel putin 1.000 pe zi (aprox. 30.000 de utilizatori unici pe luna).
    Lemnaru crede si el in utilitatea unei echipe competente de vanzari, dar spune ca un site ar trebui sa aiba cel putin 20.000 de vizitatori pe saptamana (aproximativ 80.000 de vizitatori pe luna) pentru a atrage publicitate. Biris este si mai strict; el crede ca un site devine interesant pentru advertiseri in momentul in care depaseste 1 milion de vizitatori unici lunar.
    Un lucru este cert ? pana la problema numarului de utilizatori este necesara dezvoltarea afacerii. Pentru aceasta este nevoie de o idee, de un plan de afaceri si de resurse. Si ceea ce toata lumea sustine ? un business online este ca oricare altul; daca nu este privit cu seriozitate, esecul este garantat.

    Ce costuri implica un business online?

    “Este greu de cuantificat o suma pentru acest gen de proiect. Poate sa inceapa cu 100 de euro si sa aiba un succes imens sau poate sa inceapa cu sute de mii sau milioane de euro si sa se piarda intr-o pleiada de afaceri online falimentare.”
    Mihai Dragan, fondator al MB Dragan

    “In Romania apar in continuare retete de succes care nu au pornit cu investitii mai mari de 50.000 de euro. Noi am lansat un site pentru comunitatea de designeri, arhitecti si profesionisti in arte vizuale in luna mai cu costuri de dezvoltare de 15.000 de euro. Costurile crearii unui business online sunt legate in special de dezvoltare si imbunatatirea unei aplicatii/platforme online si de mentenanta acesteia. A doua directie mare de cheltuieli o reprezinta investitii in promovare. Insa aici exista si un arsenal de solutii low-cost la care poti apela.”
    Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh

    “Depinde foarte mult de tipul fiecarui proiect. Un proiect de video sharing ca Trilulilu are cheltuieli ridicate datorita costurilor mari implicate de partea de streaming. Comparativ cu o afacere offline, investitia initiala poate fi destul de mica – pana in 30.000 de euro.”
    Sergiu Biris, fondator al Trilulilu

    “Sunt site-uri care au pornit cu investitii initiale de cateva sute de euro si multa munca din partea antreprenorului si s-au dovedit proiecte de succes. In cazul in care vrei sa lansezi un proiect international de talia Facebook trebuie sa pornesti cu o investitie initiala de cel putin cateva sute de mii de euro.”
    George Lemnaru, fondator al Erepublik

  • Ziaristii care au reusit in business




    “Cariera de ziarist mi-a dat deschiderea preliminara, generalista asupra a cum functioneaza si a ce inseamna capitalismul. Mi-a deschis, de asemenea, orizontul international datorita deplasarilor in strainatate si mi-a dezvoltat decisiv capacitatile de comunicare”, spune Doru Lionachescu, 43 de ani, partener la casa de investitii Capital Partners.








     

    Lionachescu, fost jurnalist la Tineretul Liber si la Capital, a vandut recent, im­preu­na cu partenerii sai Victor Capitanu, Andrei Diaconescu si Vlad Busila, 51% din actiunile casei de investitii Capital Partners bancii elene Piraeus, pentru 32 de milioane de euro. Prilej cum nu se poate mai potrivit pentru noi de a inventaria oamenii de afaceri cu background de jurnalist, care au decis ca nu e de ajuns sa mirosi cascavalul, ci trebuie sa il si gusti. In acest punct trebuie sa facem o cuvenita distinctie intre cei ce s-au desprins de presa, s-au lansat in afaceri, sunt dedicati 100% respectivelor activitati si fac obiectul articolului de fata si jurnalistii, nu putini, actionari la publicatiile unde lucreaza, care au afaceri in paralel cu activitatea de ziarist sau sunt implicati, intr-o forma sau alta, in varii intreprinderi menite a le aduce sau suplimenta veniturile.

     

    In acelasi timp trebuie amintit, daca mai e cazul, faptul ca breasla ziaristilor a fost si este o furnizoare importanta de oameni in special pentru zona de relatii publice din mari companii sau institutii financiare. Este cazul Corinei Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank Romania din 2002, dupa ce a fost redactor-sef la Ziarul Financiar si jurnalist la Ziua si Mediafax, al fostului realizator TV Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvant si directorul executiv al directiei de comunicare a BCR, sau al Oanei Nuta, fosta jurnalista la Ziarul Financiar si care se ocupa acum de imaginea Raiffeisen Banca pentru Locuinte.

     

    Eroii nostri sunt implicati in business adevarat; au parasit presa si fac afaceri de sute de mii, de milioane de euro, pun la cale fuziuni si achizitii, administreaza fonduri bancare sau imaginea unor companii, pun la cale strategii si iau decizii.

     

    Dan Rosu, fost om de televiziune timp de zece ani, conduce in prezent Rompetrol Downstream, reteaua de benzinarii a companiei Rompetrol. Are in subordine peste 2.000 de oameni si prin compania sa trece o importanta parte din cifra de afaceri a grupului petrolier, de 5,7 mld. dolari.

     

    Fostul realizator de emisiuni politice de la Televiziunea Romana dovedeste ca in grija unui director general de retea de benzinarii se afla nu numai detaliile de specialitate, precum evolutia pretului petrolului sau cifra octanica a benzinei, ci si jucariile; venit de la o intalnire cu un potential furnizor, Dan Rosu vorbeste de Naruto sau Pirates of the Caribbean – personaje ce se regasesc sau se vor regasi in oferta de jucarii din benzinariile Rompetrol. Tanar inginer geolog la Schela de productie petroliera Gaesti, isi aduce aminte ca s-a prezentat in 1990, la sugestia unei colege, la un concurs organizat de TVR. “Eram in concediu, asteptam sa mi se aprobe un transfer si m-am prezentat la concurs convins ca se va intra pe pile si ca nu voi avea succes. Am fost unul din cei zece admisi; odata cu mine au venit in televiziune Radu Cosarca, Calin Mitici, Mihai Predescu.” A intrat in TVR la 27 de ani si a plecat la 37 de ani, pentru a ocupa, in 2000, functia de director de programe la Europa FM. In ianuarie 2001 schimba macazul si vine in Rompetrol, ca purtator de cuvant si director de relatii industriale, adica negocieri cu sindicatele. In decembrie 2006 preia conducerea diviziei Downstream si se declara asa de intrat in pielea unui manager, incat la un moment dat s-a surprins ca il deranjeaza colegii de la comunicare care ii solicitau una sau alta, desi el a fost tot om de comunicare.

     

    Cam in aceeasi perioada in care Dan Rosu intra in televiziune, Doru Lionachescu ajungea in presa scrisa, la Tineretul Liber. Absolvent de Electronica, Lionachescu s-a prezentat dupa un an de activitate la Electroarges Curtea de Arges la Tineretul Liber (fosta Scanteia Tineretului). Destul de repede, in toamna, primeste o bursa Reuters in jurnalism de business. Lionachescu conduce sectia economica a ziarului pana in toamna anului 1992, cand ia parte la crearea revistei de afaceri Capital, editata de trustul Ringier. La Capital lucreaza pana in 1995, iar in aceasta perioada se naste si dorinta de a trece de la jurnalism in zona de business real. “Declicul s-a produs pe durata studiilor de Executive MBA, unde am devenit prieten cu cativa dintre oamenii de afaceri de mare calitate ai Romaniei, am inceput sa prind gustul de a face business”, spune Lionachescu.

     

  • Vara nu e pentru vacanta




    Exista in ultima vreme cateva lucruri la care ar trebui sa fim atenti, dar cu siguranta piata romaneasca e pentru investitori o oportunitate cum arar mai gasesti in Europa, spune Ronald Malak, CEO al GE Money Romania, combatand ideea, ades vehiculata in ultima vreme, ca avantul puternic al economiei ar ridica pericole imediate. E adevarat, admite el, dezechilibrele macroeconomice (deficitul de cont curent si inflatia care au urcat vertiginos) trebuie tratate cu atentie, iar vartejul care a cuprins piata imobiliara in ultimii ani se va sfarsi cu o “usoara corectie” si temperare a cererii, insa pe talerul celalalt al balantei cu care cantareste Malak situatia actuala sta potentialul imens de afaceri care se pot face inca in Romania.


     

    Argumentele lui tin de statisticile brute ce arata ca in Romania gradul de intermediere financiara e inca la coada Europei (desi, cu 40% din PIB in 2007, s-a apropiat de zona de normalitate, dupa cum aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu) si ca atare are inca mult de unde sa creasca. Vorbind strict despre piata companiilor financiare nebancare, statisticile arata insa un pic diferit: in Romania, finantarile intermediate de aceste companii au reprezentat anul trecut in jur de 13% din totalul creditelor, cu un total de aproape 6,5 mld. euro, potrivit raportului asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. Pentru comparatie, in Ungaria, companiile financiare au reprezentat circa 13-15% din piata totala a creditului in perioada 2003-2007 (cu 13,6% la sfarsitul anului trecut), potrivit unui raport al autoritatii de supraveghere.

     

    Revenind la piata romaneasca, ritmul de crestere a afacerii pe care o conduce este un alt argument pentru Ronald Malak. Chiar daca dimensiunea afacerii pe care o detin americanii de la GE Money in Romania nu se poate compara cu cele din tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria, “ritmul de crestere din Romania este printre cele mai ridicate din grup”, spune el. Anul trecut, cresterea a fost de circa 65%, iar in primele cinci luni ale lui 2008, volumul de credite acordate de cele trei companii cumparate de americani in 2006 – Domenia Credit, Ralfi INF si Motoractive Leasing – s-a majorat cu 57% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 150 mil. euro.

     

    De luna trecuta, cele trei companii specializate in acordarea de credite ipotecare, de consum si servicii de leasing au intrat oficial sub umbrela americanilor, dupa ce intentia de rebranding a fost anuntata de anul trecut. “Am preferat sa definitivam integrarea interna si conceptele pe care vrem sa le comunicam clientilor”, justifica Malak intarzierea procesului. Rebrandingul, in care americanii investesc circa 2,5 mil. dolari (1,6 mil. euro), ar trebui sa le aduca “mai multa unitate in fata clientilor, un lucru care te ajuta enorm”, spune CEO al GE Money. Concret, unul dintre castigurile urmarite ar fi cresterea numarului de produse vandute per client – in conditiile in care acum cei 350.000 de clienti sunt inzestrati cu circa 1,5 produse (raportat la portofoliu consolidat al celor trei businessuri GE Money din Romania). “Aici este o oportunitate imensa de business”, spune Malak, declarand dezvoltarea vanzarilor incrucisate intre cele trei linii de business drept punct principal in strategie.

     

    In plus, in urmatorii ani, compania isi propune sa ajunga la circa jumatate de milion de clienti, cam cat are o banca de dimensiuni mai mici. De altfel, pe termen lung, strategia pe care au declarat-o americanii chiar de la intrarea in Romania vizeaza exact acest business de banca universala, asa cum au de altfel in majoritatea pietelor pe care sunt prezenti. De notat este si parteneriatul cu turcii de la Dogus, prin care fiecare parte detine 25,5% din actiunile GarantiBank, banca prezenta si pe piata romaneasca. O fuziune ar fi deci foarte probabila intre business-urile din Romania la un moment dat, dupa cum nota recent Tolga Iskir, senior vice president, marketing & sales al Garanti Payment Systems, intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin.

     

    Revenind insa la tabloul de ansamblu, mai este un argument ce sustine ideea ca piata romaneasca este, in pofida dificultatilor pe care le parcurge pe moment, cat se poate de profitabila: efervescenta fara precedent a noilor intrari de companii straine, cu precadere detinuti de grupuri mari internationale. Cu putina vreme in urma, banca olandeza ABN Amro Bank si fondurile de investitii americane Old Lane si Rubikon Partners au infiintat Verida Credit, o companie in domeniul finantarilor ipotecare. Compania isi propune sa acorde imprumuturi de 100 de milioane de euro pana la finele anului viitor si sa ajunga la un volum dublu pana in 2011. Dorian Klein, presedintele Verida, estimeaza ca anul acesta ritmul de crestere a creditelor ipotecare va fi de circa 50-60%, in scadere de la 70% de anul trecut, cand a ajuns la un sold de 4 mld. euro. Piata financiara din Romania continua sa fie foarte atractiva si in viziunea lui Klein, in conditiile in care dorinta consumatorilor de a-si cumpara o casa hraneste afacerile companiilor finantatoare. Iar tendinta de crestere se va pastra, crede presedintele Verida, si in urmatorii sapte-zece ani.

     

    Si pe piata serviciilor de leasing (de altfel, cel mai mare segment din activitatea institutiilor financiare nebancare) e agitatie. Francezii de la BNP Paribas Lease Group au anuntat saptamana trecuta ca vin si ei pe piata romaneasca, urmand sa ofere servicii in zona de leasing de echipamente si solutii de inchiriere. Nu este primul lor pas in Romania; au intrat inca din 2005, cand Cetelem, filiala lor specializata in credite de consum, a cumparat Credisson International. Acum, Cetelem este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata pe care o estimeaza la circa 20%. Francezii mai sunt insa prezenti aici si prin firmele Arval, pe piata inchirierii pe termen lung si a managementului flotelor auto, respectiv Cardif, pe piata asigurarilor. “Companiile de leasing au avut mult de castigat aici, in special in transporturi, agricultura, constructii si infrastructura, unde solutiile de finantare sprijina nevoia in crestere de echipamente profesionale”, se spune intr-un comunicat al companiei.

  • Bani din show

    Dupa 10 ani de experienta si pasiune acumulata in Olanda, Laura Coroianu s-a intors in tara pentru a aduce cele mai spectaculoase formatii si artisti din intreaga lume: Depeche Mode, Pink, Shakira, Duran Duran pana acum. Dupa ce si-a incalzit vocea ca agentie de BTL, Emag!c Entertainment a inceput sa cante rock dupa primul an de la infiintarea firmei, ruland aproape 3,5 milioane de euro, estimand pana la sfarsitul lui 2008 o valoare dubla. O veti regasi pe Laura Coroianu, duminica, pe ultima suta de metri a pregatirilor pentru mega-concertul Kylie Minogue.

    Se spune ca meseria e bratara de aur. Pentru Felicia Coteanu e mai mult decat atat: meseria sa inseamna – in acelasi timp – si coliere, cercei, inele si brose. Adica tot ceea ce produce firma pe care o conduce de opt ani de zile si care este astazi principalul jucator pe piata de bijuterii fantezie. Un concept pe care Felicia Coteanu l-a testat mai intai in Grecia si l-a adus timid in Romania intr-o perioada in care aurul pare principalul favorit. Aflati povestea contabilei transformate peste noapte in bijutier duminica, la ora 12.15, in emisiunea BUSINESS Magazin de la Pro TV.

    Nu e regula, dar daca ai bani iti poti rafina gusturile in timp. Sunt destui oameni de afaceri care fac din degustarile celor mai fine mancaruri un hobby exclusivist, la care ai acces intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de greutatea contului din banca. Pentru acest gen de oameni, fiecare masa trebuie sa fie o expozitie de arta culinara, mancarea – organica, ingredientele – rare, iar produsul final – scump. Deci, intangibil pentru muritorul de rand. In categoria “nu mananc orice, deci ma respect!” intra si Ioana Iordache, CEO la Leo Burnett Romania si masterand – din hobby – al unui curs de patiserie si deserturi la Paris. Din aceasta pozitie de autoritate, intoarce pe toate partile subiectul “batonul de ciocolata de la benzinarie versus desertul casei la unul dintre cele mai bine cotate restaurante din Bucuresti”.