BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Două croitorese din fabrică şi-au făcut propria afacere: au început cu două maşini de cusut, iar acum vând de 250.000 de euro

    Mihaela Popa şi Liliana Nigai au hotărât în urmă cu 13 ani să transforme pasiunea pentru cusut într-un  atelier de confecţii pentru preşcolari. După ce au observat că în piaţă există o lipsă de căciuliţe pentru copii, au început să creeze modele practice într-o gamă variată de măsuri şi culori.

    La început, nu aveau niciun angajat şi lucrau cu două maşini de cusut de uz casnic pentru a produce circa 100 de căciuliţe pe lună distribuite magazinelor din Bucureşti. În 2011, brandul Piticot şi-a mutat fabrica în sectorul 3 al Capitalei, iar ulterior au deschis un atelier şi în judeţul Călăraşi.

    În prezent, au circa 30 de angajaţi care, în medie, produc 20.000 de căciuli pe lună pentru circa 200 de clienţi persoane juridice din întreaga ţară, dar şi pentru clienţii finali prin intermediul magazinului online al firmei.

    Nigai şi Popa sunt de părere că femeile din mediul de afaceri autohton se confruntă în continuare cu prejudecăţi, iar uneori “trebuie să muncească de două ori mai mult ca să arate că pot face acelaşi lucru ca şi un bărbat, poate chiar mai bine”.

    Compania a raportat afaceri de 250.000 de euro în 2012 şi un profit lunar de aproximativ o mie de euro.

  • Un NOU RECORD pentru Simona Halep: Românca va ocupa locul 4 WTA

     Halep va obţine locul 4 indiferent de rezultatul pe care îl va înregistra la turneul de categorie Premier 5 de la Roma, unde va debuta, astăzi, în jurul orei 15.30, cu americanca Madison Keys.

    Aceast situaţie a fost posibilă datorită eliminării Petrei Kvitova din Cehia, în turul 2, şi neparticipării jucătoarei Victoria Azarenka din Belarus, actuala ocupantă a locul 4 WTA, la competiţia de la Foro Italico. Kvitova, cap de serie numărul 5 şi locul 6 WTA, a fost învinsă, marţi, de chinezoiaca Shuai Zhang, locul 43 WTA, cu scorul de 7-6 (6), 5-7, 6-3.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Lucrările la autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul din Sectorul 2, au fost avizate

     Conform documentaţiilor, traseul autostrăzii începe din Sectorul 2, de la strada Petricani, în prelungirea străzii Fabrica de Glucoză, traversează Valea Saulei şi ajunge la calea ferată Bucureşti – Constanţa, de unde iese din Capitală şi intră în judeţul Ilfov.

    “Pentru zona de început, de la strada Fabrica de Glucoză, autostrada este proiectată într-un rambleu de 0,5 – 1 metru, aproape de nivelul tramei stradale ce urmează să se dezvolte în zonă”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 2, transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, pentru realizarea relaţiilor de trafic în toate direcţiile a fost prevăzută o intersecţie “în cruce decalată” spre pepiniera din zonă, pentru a nu afecta liniile de tramvai de pe strada Petricani, urmând ca proiectul de semaforizare a intersecţiei, precum şi execuţia acestui sistem să fie realizate de Primăria Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom ameninţă că va opri livrările de gaze pentru Ucraina începând din 3 iunie. Rusia va negocia o reducere de preţ doar după plata datoriilor

     “Dacă Ucraina nu va plăti anticipat gazele pe luna iunie, Gazprom va informa înainte de 3 iunie partea ucraineană în legătură cu gazele care vor fi livrate. Dacă nu vor fi plătite în avans, Ucraina nu va primi niciun metru cub de gaze în iunie”, a explicat Miller, citat de AFP.

    Rusia va negocia cu Ucraina o reducere de preţ la gaze doar după plata datoriilor

    Rusia va discuta cu Ucraina despre un compromis privind preţul gazelor naturale doar după ce ţara vecină îşi va plăti datoriile pentru livrările efectuate, a declarat luni Anatoli Ianovski, secretar de stat în Ministerul rus al Energiei, transmite Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Va da secolul XXI primul “trilionar” al lumii?

    Dacă anul trecut ar fi fost adunate averile celor mai bogaţi 51 de oameni din SUA, s-ar fi ajuns la un „trilion„, adică 1.000 de milioane de dolari. Anul acesta, numărul americanilor bogaţi de care este nevoie pentru a se ajunge la acest prag a scăzut la 37. Peste 20 de ani s-ar putea însă ca un singur individ să deţină o avere de peste 1.000 de miliarde de dolari.

    ESTE DOAR O PROBLEMĂ DE TIMP, AFIRMĂ MULŢI EXPERŢI. STEVE KRAUS, ŞEFUL DIVIZIEI DE ANALIZĂ LA FIRMA IPSOS MEDIACT, care realizează anual un studiu despre avere, afirmă că nu ar fi surprins dacă s-ar depăşi acest nivel al averii în următorii 25 de ani.

    Un alt specialist, Andrew Amoils, analist senior la compania New World Wealth, este chiar şi mai precis, scrie CNBC. Luând în calcul variabile precum Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, averea pe cap de locuitor, preţurile la materii prime, piaţa valutară şi estimările privind raportul dintre preţ şi profit pe bursă, precum şi perspectivele în anumite ţări, precum SUA, Rusia şi India, există şanse de 11% ca o persoană să acumuleze o avere de peste 1.000 de miliarde de dolari în următorii 25 de ani, a spus acesta. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla în Statele Unite, urmate de India, ţară unde vor apărea, până în 2039, cei mai mulţi noi milionari.

    VEREA DEJA EXISTENTĂ ARE CELE MAI MARI ŞANSE DE A ACUMULA AVERE. Dacă acum avem nevoie de 37 de persoane pentru a ajunge la 1.000 de miliarde de dolari, vom ajunge în 2039 la cinci, fiecare cu câte 200 de miliarde de dolari, iar în 65 de ani de acum înainte în loc de cinci va fi doar unul?„, întreabă Paul O’Brien, vicepreşedinte responsabil cu studiul impactului averii asupra politicilor publice în cadrul organizaţiei Oxfam.

    Avocatul specializat în taxe asupra averii Bob Lord consideră că cel mai probabil pragul va fi trecut în anul 2039.

    CINE VA FI PRIMUL „TRILIONAR„ AL SECOLULUI XXI? În prezent, Bill Gates are 3,6% din averea însumată a celor prezenţi pe lista Forbes. Averea totală la nivelul SUA a urcat de la circa 10.000 de miliarde de dolari la 70.000 de miliarde de dolari începând din 1982. Dacă următorii 25 de ani nu sunt la fel de buni pentru formarea averii, până în 2039 s-ar putea ajunge la 300.000 de miliarde de dolari şi nu la 490.000 de miliarde, cât ar trebui dacă se păstrează ritmul de până acum. Putem presupune, de asemenea, că partea care revine celor de pe lista Forbes 400 ajunge la 8% din total, întrucât pe parcursul ultimelor trei decenii s-a triplat. Astfel, primii 400 cei mai bogaţi americani ar avea împreună 24.000 de miliarde de dolari.
    „Chiar dacă cel de pe primul loc are doar partea pe care o are şi Gates acum, va fi foarte aproape de valoarea de 1.000 de miliarde de dolari. Mai exact, ar fi la 846 de miliarde de dolari„, a spus Lord.

    „Ar putea fi nevoie de cinci Microsoft pentru a ajunge la 1.000 de miliarde, dar vom vedea succese de tipul Microsoft din ce în ce mai mari„, a adăugat el. Şansele acestui scenariu nu sunt însă foarte bune. Mulţi experţi în studiul averilor se aşteaptă ca un individ să aibă nevoie consecutiv de mai multe succese precum cel al lui Bill Gates pentru a trece de 1.000 de miliarde de dolari.

    Antreprenorul Elon Musk ar putea fi cel mai apropiat de personajul imaginar capabil să creeze afaceri de mare succes pe care să le transforme în avere personală. Piaţa pare în sfârşit pregătită să susţină o astfel de serie de evenimente, notează CNBC.

  • Casa din filmul “Scarface”, scoasă la vânzare pentru 35 milioane de dolari

    Casa este un castel neoclasic, are o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi şi patru dormitoare, nouă băi şi o terasă cu vedere la Oceanul Pacific. Denumită “El Fureidis”, proprietatea a fost concepută de către arhitectul Bertrem Goodhue la începutul anilor 1900, la cererea omului de afaceri James Waldron Gillespie.

    Proprietatea mai include grădini şi fântâni în stil persan şi patru piscine. Deţinătorul actual este un magnat rus, Sergey Grishin.

    “Scarface”, cu Al Pacino în rolul principal, este considerat unul dintre cele mai de succes filme din toate timpurile.

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din energie. De ce a renunţat la antreprenoriat şefa Nuclearelectrica

    Daniela Lulache este o femeie de carieră. Te lămureşti de acest lucru destul de repede după ce o cunoşti, din acel ansamblu de mesaje, gesturi şi priviri greu de descris, dar uşor de înţeles, din ştiinţa de a spune – nu mereu, ci doar când trebuie – „nu”, din felul cumpănit în care îşi alege cuvintele şi îşi exprimă ideile.

    A terminat ASE, în urmă cu două decenii, şi visa să lucreze în comerţul exterior, un domeniu la modă în acea perioadă. A prins în facultate trecerea de la comunism la capitalism, iar comerţul exterior era o dovadă a libertăţii şi a deschiderii dobândite atunci de societatea românească. „Ulterior părea că e foarte important să lucrezi în zona financiar-bancară. Cert este că nu mi-am dorit deloc să lucrez în finanţe, deşi am terminat facultatea de finanţe şi am lucrat mare parte din cariera mea în acest domeniu. Apropo de cine sunt eu, sunt un om care a constatat, în timp, că trebuie să fac bine tot ceea ce nu am vrut să fac.”

    Primul job a fost de contabil la întreprinderea de transporturi turistice auto, iar primul salariu de 1.200 de lei, unul dintre cele mai mici salarii care existau pe piaţă la acel moment. „La acest job am renunţat, următorul a fost businessul meu, o firmă de contabilitate, iar primul client a fost un coleg de facultate. După aceea, am deschis cu soţul meu un alt business. Ne-am gândit că putem aduce aici produsele Disney, dar s-a dovedit că nu este chiar aşa. Drepturile de autor erau foarte scumpe, iar România s-a dovedit nepregătită la ora aceea să plătească produse licenţiate real şi corect, competiţia era cu produsele chinezeşti, iar preţurile nu puteau fi comparate. N-a fost cea mai bună afacere a noastră.”

    În acel moment s-a terminat şi „cochetăria” cu zona antreprenorială. Cu doi copii mici, a decis să îşi ia o slujbă „de la 9 la 5″, iar soţul să rămână în zona antreprenorială. „Nu mi-a ieşit, niciodată nu am reuşit să am un job 9 to 5, dar am constatat că mă simt mult mai bine în organizaţiile mari, care pot avea un alt fel de impact decât cele din zona antreprenorială.”

    LECŢIA 1: CRIZA DE SUPRACREŞTERE

    A început să lucreze într-o organizaţie relativ mică, în investment banking. Se numea Expandia şi era o bancă de investiţii cehească. „Era o perioadă în care în partea asta de lume descopeream investment bankingul, prin 96 sau 97. Expandia nu cred că mai trăieşte acum decât în Cehia, iar lecţia pe care am învăţat-o de la ei se numeşte criza de supracreştere. Creşterea trebuie să fie şi ea controlată, trebuie să ştii întotdeauna în ce etapă eşti, pentru că s-ar putea să creşti spectaculos şi să nu faci faţă creşterii.„ A avut trei interviuri pentru ocuparea postului, cu analistul-şef, CEO-ul şi country managerul. „E un job de care sunt foarte mândră, pentru că noţiunea de investment banking atunci am întâlnit-o. M-am gândit: cu câtă contabilitate ştiu ar trebui să pot să fac şi analiză financiară, informaţia este acolo; s-a dovedit că este aşa pentru că la un interval de 6 luni am devenit analist-şef, iar la un an după aceea country manager şi singura femeie membru în boardul companiei-mamă.„

    Prima tranzacţie la care a lucrat a fost cea prin care AIG a intrat acţionar în Luxten. Cum lucra pe atunci un investment banker? „Era o plajă mare de clienţi potenţiali şi te duceai din uşă în uşă.„

    După Expandia s-a mutat la Erste, divizia din România, care a existat până la finalul anilor ‘90. Formal, a mai existat o perioadă, dar a fost unul din momentele dramatice ale acestei industrii, care aproape dispăruse. Rămăseseră doi sau trei jucători în piaţă.

    La sfârşitul anilor ‘90, investment bankingul nu traversa cea mai fericită perioadă şi a urmat o nouă schimbare de direcţie în carieră. „Din punctul meu de vedere, în perioada aia commercial bankingul era în expansiune. AVAB a fost trecerea de la investment banking la commercial banking, apoi Raiffeisen, apoi Fondul Proprietatea. La Raiffeisen m-am ocupat de restructurare şi recuperare.„

  • S-a lansat primul trailer complet al Dawn of the Planet of the Apes – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    În anul 2011, casa de producţii 20th Century Fox a decis relansarea seriei, prin filmul Rise of the Planet of the Apes, un prolog al acţiunii din seria originală.

    Anul acesta are lansarea Dawn of the Planet of the Apes, iar 20th Century Fox a anunţat că va lansa în 2016 o a treia parte a seriei.

    Franciza “Planeta maimuţelor” a avut, până în prezent, încasări cumulate de 926 milioane de dolari. Filmul original, avându-l pe Charlton Heston în rolul principal, a fost bazat pe nuvela SF cu acelaşi nume a francezului Pierre Boulle.