BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Singurul sfat de care ai nevoie pentru a fi mai productiv

    Ernest Hemingway se trezea in fiecare dimineaţă şi începea imediat să scrie. Îşi descria rutina zilnică spunând „Când lucrez la o carte sau la un subiect scriu în fiecare dimineaţă imediat după apariţia primei raze de lumină, când nu este nimeni care să te deranjeze, este răcoare şi începi să te încălzeşti pe măsură ce scrii”.

    Rutina lui Hemingway şi a altor autori prolifici, artişti şi oameni de ştiinţă ,meţionaţi în cartea “Daily Ritualis: How Artists Work, l-au inspirat pe jurnalistul James Clark să stabiiească o regulă care să ajute în productivitatea angajaţilor din orice domeniu.

    Potrivit lui, cea mai importantă regulă este:„Să faceţi cele mai importante lucruri înaintea tuturor celorlalte în fiecare dimineaţă”, scrie jurnalistul într-un material Business Insider.

    Presupunem de multe ori că productivitatea înseamnă să facem mai multe lucruri în fiecare zi, iar presupunerea este greşită, deoarece, potrivit jurnalistului, productivitatea înseamnă de fapt să facem mai multe lucruri importante şi să le facem bine. Indiferent de domeniul de lucru, există doar câteva lucruri cu adevărat importante care trebuie făcute cu atenţie, iar acestea ar trebui programate primele în agenda zilnică.

    De ce nu respectăm această regulă? Majoritatea oamenilor petrec cel mai mult timp organizându-şi agenda în funcţie de a altora – un lucru care poate fi o consecinţă a felului în care am fost educaţi: în şcoală primim diverse sarcini şi ni se spune când se dau testele, la muncă, primim deadline-uri şi anumite cerinţe de la superiori. Ne obişnuim astfel să întrerprindem acţiuni ca reacţie a aşteptărilor, comenzilor sau nevoilor altora. Astfel, la începutul zilei, nu ni se pare ciudat să ne deschidem inbox-ul, să ne verificăm telefonul şi să căutăm ultimele comenzi primite.

    Acest comportament este o greşeală deoarece sarcinile care par urgente sunt de fapt mai puţin importante, cele cu adevărat importantee sunt cele referitoare la speranţele, visele, creaţia noastră sau creşterea propriei afaceri. Nu trebuie să ne ignorăm responsabilităţile ca părinţi şi angajaţi, dar trebuie să răspundem şi de propria agendă, nu doar de a celorlalţi.

     

  • Cel mai ruşinos aeroport din România vede primii pasageri, după 20 de ani în care a stat cu pista goală

    Compania Fly România, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender, este primul transportator aerian care operează zboruri de linie în Delta Dunării. 

    “Zborurile pe ruta Otopeni–Tulcea vor fi operate de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, vineri şi duminică. Acestora li se adaugă două zboruri internaţionale: Bergamo–Tulcea, marţi şi vineri, respectiv Frankfurt–Tulcea, duminică”, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Începând de astăzi, 16 mai, operăm zboruri înspre şi dinspre Delta Dunării. Am găsit multă deschidere din partea oficialităţilor din Tulcea şi credem că prin zborul Otopeni – Tulcea, vom contribui la a aduce turiştii străini mult mai aproape de Deltă. De altfel, accesul atât către Deltă cât şi către litoral va fi mult facilitat şi pentru turiştii români din vestul ţării datorită legăturii Timişoara – Otopeni – Tulcea, cu posibilitate de transfer către Constanţa. Ori, din cauza distanţei de până la 16 – 18 ore cu trenul din vestul ţării până la litoralul românesc, turiştii alegeau destinaţii din vest, mai accesibile”, subliniază Cătălin Buţu, directorul executiv al companiei.

    Fly România este un brand al Ten Airways, o companie aeriană cu capital românesc, care şi-a început activitatea în 2010. Până în prezent, a operat în sistem charter şi wet lease, ceea ce presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi celelalte servicii pentru a opera în numele unei alte companii Fly România operează zboruri sub brandul propriu începând din luna mai 2014.

    Nicio companie aeriană nu zbura până în prezent în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu putea explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. Citiţi aici povestea aeroportului de la Tulcea, publicată în Business Magazin în vara anului 2013.

    Constantin Albu este din 1995 directorul aeroportului de la Tulcea. El stă de aproape 20 de ani în fotoliul de director, asta deşi în 2012 au zburat la şi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informaţiilor furnizate de directorul economic Mirela Corobană. Asta înseamnă în medie un pasager pe zi. Vina este, evident, în altă parte. Albu spune că în perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investiţii noi sau în curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni în prezent. „Nu am putut începe operarea cu companii ce doreau să aibă baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de îmbarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglementări ale autorităţii aeronautice de care aparţineau ca lăţimea pistei să fie de 45 de metri şi nu de 30 cât are în prezent“, spune directorul. Pentru viitor, se are în vedere modernizarea şi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum şi dublarea platformei de îmbarcare-debarcare, însă planul abia acum se pune pe hârtie: „Se lucrează la scrierea unei cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene“.

    Aflaţi care sunt celelalte aeroporturi falimentare din România.

  • Şi-a făcut cu iubitul ei un magazin cu vânzări lunare de mii de euro în Bucureşti: “Mulţi clienţi nu înţeleg ce vindem”

    Afacerea “Magazinul cu mirodenii” a fost dezvoltată de Oana Baković împreună cu Bojan Spasic, partener nu doar de business, dar şi de viaţă, şi a fost inspirată din pasiunea lor pentru călătorii şi gătit.

    Baković a venit din Constanţa şi a început să lucreze în mica agenţie de publicitate Friends Advisors Spasic, construită de Spasic. Ea a studiat managementul şi comunicarea la Universitatea Media din Bucureşti şi a absolvit în 2007. După o investiţie de 80.000 de euro, a deschis în 2011 împreună cu Spasic spaţiul dedicat vânzărilor de mirodenii, în Dorobanţi.

    Oana Baković spune că într-un astfel de business implicarea trebuie să fie totală: “Avem zile când stăm cu plăcere de vorbă cu clienţii prin magazin, pescuim noi produse cu furnizori de peste hotare, plănuim noi reţete de amestecuri sau ne împrietenim cu un restaurant nou”. Totuşi, în agenda lui Baković, viaţa de familie se află pe primul loc, “fetiţa mea fiind principalul motiv pentru care am început acest business şi inspiraţia mea de zi cu zi. Există ciocniri între cele două vieţi, dar de cele mai multe ori familia câştigă”.

    Printre obiectivele ei se numără schimbarea percepţiei românilor legată de utilizarea şi necesitatea mirodeniilor din lumea întreagă. Iar dacă acum încasările lunare variază între 8.000 de lei şi 15.000 de lei, Baković este convinsă că numărul de clienţi va creşte în timp.

  • Obligaţiunile României şi Ungariei, printre marii beneficiari ai ieşirilor de fonduri din Rusia

     Eurobondurile României şi Ungariei au generat pentru investitori randamente de 5%, respectiv 4,7%, de la incursiunea preşedintelui rus, Vladimir Putin, în regiunea Crimeea la începutul lunii martie. Chiar dacă obligaţiunile Rusiei au urcat în ultimele două săptămâni, se află încă în declin cu 0,6% în această perioadă, una dintre cele două ţări în scădere dintre cele 56 care intră în componenţa Bloomberg Dollar Emerging Market Sovereign Bond Index, potrivit Bloomberg.

    Recuperarea economică a Europei ajută ţările din Europa de Est să reducă deficitele şi să atragă cumpărători pentru obligaţiunile emise, în timp ce Rusia este afectată de cele mai grave ieşiri de capital începând din 2008, cauzate de conflictul cu Ucraina.

    România şi Ungaria au înregistrat în 2013 cea mai bună situaţie a contului curent de până acum şi sunt astfel mai bine poziţionate pentru a rezista unor turbulenţe la nivel internaţional, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele fără antecedente penale vor primi cazierele judiciare “pe loc”

     “Începând cu data de 15 mai a.c., ghişeele de eliberare a certificatelor de cazier judiciar vor putea emite «pe loc» certificate de cazier judiciar către persoanele juridice fără antecedente penale. Pentru persoanele juridice cu antecedente penale, documentul în cauză se eliberează în termenul legal de trei zile”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit sursei citate, cererea-tip pentru obţinerea certificatului de cazier judiciar trebuie depusă de reprezentantul legal al societăţii comerciale la orice unitate sau subunitate de poliţie conectată la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două croitorese din fabrică şi-au făcut propria afacere: au început cu două maşini de cusut, iar acum vând de 250.000 de euro

    Mihaela Popa şi Liliana Nigai au hotărât în urmă cu 13 ani să transforme pasiunea pentru cusut într-un  atelier de confecţii pentru preşcolari. După ce au observat că în piaţă există o lipsă de căciuliţe pentru copii, au început să creeze modele practice într-o gamă variată de măsuri şi culori.

    La început, nu aveau niciun angajat şi lucrau cu două maşini de cusut de uz casnic pentru a produce circa 100 de căciuliţe pe lună distribuite magazinelor din Bucureşti. În 2011, brandul Piticot şi-a mutat fabrica în sectorul 3 al Capitalei, iar ulterior au deschis un atelier şi în judeţul Călăraşi.

    În prezent, au circa 30 de angajaţi care, în medie, produc 20.000 de căciuli pe lună pentru circa 200 de clienţi persoane juridice din întreaga ţară, dar şi pentru clienţii finali prin intermediul magazinului online al firmei.

    Nigai şi Popa sunt de părere că femeile din mediul de afaceri autohton se confruntă în continuare cu prejudecăţi, iar uneori “trebuie să muncească de două ori mai mult ca să arate că pot face acelaşi lucru ca şi un bărbat, poate chiar mai bine”.

    Compania a raportat afaceri de 250.000 de euro în 2012 şi un profit lunar de aproximativ o mie de euro.

  • Un NOU RECORD pentru Simona Halep: Românca va ocupa locul 4 WTA

     Halep va obţine locul 4 indiferent de rezultatul pe care îl va înregistra la turneul de categorie Premier 5 de la Roma, unde va debuta, astăzi, în jurul orei 15.30, cu americanca Madison Keys.

    Aceast situaţie a fost posibilă datorită eliminării Petrei Kvitova din Cehia, în turul 2, şi neparticipării jucătoarei Victoria Azarenka din Belarus, actuala ocupantă a locul 4 WTA, la competiţia de la Foro Italico. Kvitova, cap de serie numărul 5 şi locul 6 WTA, a fost învinsă, marţi, de chinezoiaca Shuai Zhang, locul 43 WTA, cu scorul de 7-6 (6), 5-7, 6-3.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Lucrările la autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul din Sectorul 2, au fost avizate

     Conform documentaţiilor, traseul autostrăzii începe din Sectorul 2, de la strada Petricani, în prelungirea străzii Fabrica de Glucoză, traversează Valea Saulei şi ajunge la calea ferată Bucureşti – Constanţa, de unde iese din Capitală şi intră în judeţul Ilfov.

    “Pentru zona de început, de la strada Fabrica de Glucoză, autostrada este proiectată într-un rambleu de 0,5 – 1 metru, aproape de nivelul tramei stradale ce urmează să se dezvolte în zonă”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 2, transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, pentru realizarea relaţiilor de trafic în toate direcţiile a fost prevăzută o intersecţie “în cruce decalată” spre pepiniera din zonă, pentru a nu afecta liniile de tramvai de pe strada Petricani, urmând ca proiectul de semaforizare a intersecţiei, precum şi execuţia acestui sistem să fie realizate de Primăria Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro