Tag: top

  • TOPUL SĂPTĂMÂNII – Pesimism la început de mileniu: creşterea preţurilor în UE (2000-2017)

     La polul opus se află Germania, ţară care a înregistrat creşteri ale preţurilor de 28,6%.

     Potrivit Eurostat, cele mai mari creşteri ale preţurilor la nivelul UE au fost înregistrate pentru băuturi şi tutun, cât şi pentru educaţie – pentru acestea preţurile au crescut cu peste 90%. Utilităţile şi HoReCa au bifat creşteri de 55%, preţurile pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte au rămas relativ stabile, iar preţul serviciilor de comunicaţii a scăzut cu peste 20%.

  • Topul scumpirilor în România în 2018: Românii plătesc mai mult cu 16,61% pe gaze şi cu 5,61% pe combustibil

    Preţurile la categoria energie electrică, gaze şi încălzire centrală au crescut cu 5,66%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, ca urmare a majorării cu 16,61% a preţurilor la gaze, deşi cele la energie termică au fost cu 2,13% mai mari, iar cele la energie electrică cu 0,29%, potrivit datelor dintr-un comunicat de presă al INS. Preţurile la această categorie au crescut cu 3,1% şi faţă de luna precedentă, în condiţiile în care preţurile la gaze s-au majorat cu 5,59%, iar cele la energia electrică cu 2,05%, cu toate că au rămas la fel cele la energia termică.
     
    Dar produsele şi serviciile care s-au scumpit cel mai mult, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu finele anului trecut, au fost: serviciile poştale, cu 21,54%, majorarea fiind similară şi faţă de luna iulie; transportul aerian, cu 18,66%, care a crescut cu 2,42% şi faţă de luna precedentă, mai reiese din documentul de presă al INS. Acestea au fost urmate de gaze, cu 16,61%, faţă de decembrie 2017, dar cu 2,13%, comparativ cu iulie.
     
    Alte creşteri importante au fost în primele opt luni faţă de finele anului trecut pentru: citrice şi alte fructe meridionale, de 9,92%, care s-au majorat cu 3,01% şi faţă de luna precedentă; categoria alte legume şi conserve de legume de 6,76%, care au scăzut cu -2,22%, comparativ cu luna precedentă.
     
    În plus, preţurile la combustibili, care au un impact important în toate celelalte preţuri, respectiv în evoluţia inflaţiei, au crescut cu 5,61% în august 2018, comparativ cu nivelul din decembrie 2017, dar au scăzut cu -0,16%, faţă de luna iulie.
     
    De asemenea, tutunul şi ţigări s-a scumpit cu 3,68% în primele opt luni, dar au rămas la acelaşi nivel faţă de luna precedentă, iar preţurile la serviciile de igienă şi cosmetică au crescut cu 3,49%, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu doar 0,15% faţă de luna precedentă.
     
  • Banii de la groapa de gunoi

    „Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.

    Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.

    Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.

    În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”

    Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”

    Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.

    El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.

    Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.

    Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.

    „Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.

    Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.

    Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.” 

    El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.

    Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”

    De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.

    Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.

    Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.
     

  • România se menţine în topul ţărilor din UE cu cele mai mici rate a şomajului

    Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), vineri, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 386.000 de şomeri.

    Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,3%), Germania (3,4%), Polonia (3,5%), Ungaria (3,6%) sau Olanda (3,8%). La polul opus, cu cele mai mari rate ale şomajului, se găsesc Grecia (19,5%), Spania (15,1%), Italia (10,4%), Franţa (9,2%) şi Croaţia (8,8%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai bogate oraşe din lume – GALERIE FOTO – VIDEO

    Nicio mirare, în acest context, legată de faptul că oraşul are cele mai multe gospodării cu câştiguri anuale de peste 250.000 de dolari; numărul celor care câştigă atât de mult este aproape de două ori mai mare decât al celor din Los Angeles, oraş plasat, din acest punct de vedere, pe poziţia a doua. Conform acestei unităţi de măsură, primele nouă poziţii din top sunt adjudecate de oraşele nord-americane, iar Londra ocupă poziţia a zecea în acest clasament.
    Pe parcursul următorilor cinci ani este de aşteptat ca această ierarhie să se schimbe.

  • Cine este omul care conduce lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România

    Vassilis Stavrou a preluat funcţia de conducere a filialei locale a Mega Image în vara anului trecut, de la Xavier Piesvaux, artizanul celei mai spectaculoase evoluţii a unei reţele de pe piaţa locală.

    „Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Este locul potrivit în care să ne aflăm”, declară Vassilis Stavrou. Lucrează în cadrul afacerii de 22 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului.

    „Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România”, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria, şi Indonezia. Stavrou, care are studii de ştiinţă şi tehnologie alimentară, şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi, ulterior, resurse umane.

    Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltare a afacerii în Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai extins retailer din România, cu aproape 500 de magazine şi cu venituri de 3,5 mld. lei în 2015.

    Citiţi mai multe despre Vassilis Stavrou aici

  • România pe podium: Ţara noastră domină topul ţărilor cu cele mai ieftine produse şi servicii din Uniuniea Europeană, şi ocupă primul loc la alimente

    La alimente, România are preţuri de doar 62,2% din media UE, urmată de Polonia (65%) şi Bulgaria (73%). Cele mai mari preţuri din UE, la alimente, se găsesc în Elveţia (cu 67,7% peste media comunitară), Norvegia (+60,7%) şi Islanda (+56,4%).
     
    La costurile de întreţinere a locuinţei (gaz, electricitate, apă, alte utilităţi), Bulgaria este prima în topul ţărilor ieftine, cu tarife de doar 30,6% din media UE, urmată de Polonia (37,3%) şi România (38,6%). Cele mai mari costuri cu locuirea din UE se găsesc în Elveţia (cu 81,7% peste media comunitară), Luxemburg (+62,8%) şi Marea Britanie (+59,2%).
     
  • Cine conduce lista celor mai bine plătiţi actori din 2018, deşi nu a apărut în niciun film anul acesta

    Actorul a ajuns să conducă topul banilor primiţi în branşă între 1 iunie 2017 şi 1 iunie 2018 după ce a vândut compania Csamigos Tequila pe care o deţinea, astfel că jurnaliştii au înregistrat în dreptul său o cifră de 239 de milioane de dolari. Este dublul sumei care stă în dreptul actorului plasat pe locul doi în top, Dwayne Johnson, care ar fi câştigat în total 119 milioane de dolari. Podiumul este completat de Robert Downey Jr (79 de milioane de dolari), pe locurile următoare plasându-se Chris Hemsworth (64,5 milioane de dolari, pe locul 4), Jackie Chan (cu 45,5 de milioane de dolari pe locul 5) şi Will Smith (la 42 de milioane de dolari pe locul 6).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep, în topul sportivelor cu cele mai mari venituri din acest an. Cât a câştigat din competiţii şi sponsorizări

    Simona Halep a reuşit să-şi îndeplinească visul în aces sezon, când a cucerit primul turneu de Mare Şlem. Pe lângă acest trofeu, sportiva noastră şi-a mai adjudecat alte 2 turnee WTA, iar veniturile din acest sezon au ajuns la o sumă impresionantă. Pe lângă premiile din competiţiile, Simona a câştigat sume consistente şi din sponsorizări.

    Astfel, potrivit celor de la Forbes, românca a acumulat 7.7 milioane de dolari, din care 6.2 milioane din turnee şi 1.5 de milioane din sponsorizări. Cu această sumă, Halep se clasează pe poziţia 8. Topul este dominat de Serena William, cu 18.1 milioane de dolari.

    Topul sportivelor cu cele mai mari venituri din acest an:

    1. Serena Williams, SUA (tenis) 18,1 milioane de dolari

    2. Caroline Wozniacki, Danemarca (tenis) 13 milioane de dolari

    3. Sloane Stephens, SUA (tenis) 11,2 milioane de dolari

    4. Garbine Muguruza, Spania (tenis) 11 milioane de dolari

    5. Maria sarapova, Rusia (tenis) 10,5 milioane de dolari

    6. Venus Williams, SUA (tenis) 10,2 milioane de dolari

    7. P.V. Shindu, India (badminton) 8,5 milioane de dolari

    8. Simona Halep, Romania(tenis) 7,7 milioane de dolari

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro