BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Cum vrea Vitantis sa treaca criza: schimba chiriasii si investeste in infrastructura

    “Daca vor sa supravietuiasca pe o piata cu consumatori ale caror
    venituri se restrang, retailerii ar trebui sa renunte la adaosurile
    comerciale de 200%-300%. Daca o persoana castiga cu 25% mai putin,
    retailerii trebuie sa-si ajusteze preturile pentru a putea oferi
    aceleasi produse la un pret cu 25% mai mic – daca veniturile scad,
    trebuie sa scada si preturile pentru a creste “artificial” puterea
    de cumparare”, afirma Vlad Dragoescu, manager de investitii al
    Equest Investments, proprietarul centrului comercial.

    Compania a reziliat in luna martie contractul cu magazinul
    Mobila Bontas, care avea un spatiu de 4.000 mp in cadrul parcului
    de retail, pentru a-l inlocui cu un alt magazin de mobila. “Am
    preferat sa reziliem contractul pe cale amiabila cu Mobila Bontas,
    deoarece ei nu au inteles bine promovarea. Mixul de produse pe care
    il avea aceasta companie aduce calitate, dar si preturi prea
    ridicate pentru aceasta zona. Casa Rusu se pliaza mult mai bine pe
    modul in care vedem noi dezvoltarea afacerii”, a explicat
    reprezentantul Equest.


    Compania intentioneaza sa schimbe si chiriasii de la etajul unu
    al centrului comercial, sa construiasca un spatiu de joaca pentru
    copii si sa reorganizeze zona de restaurante si cafenele. In plus,
    reprezentantii Equest au mai anuntat ca vor investi in acest an
    500.000 de euro in imbunatatirea infrastructurii din zona.

    Potrivit datelor prezentate de catre Equest, gradul de ocupare
    al spatiilor comerciale din Vitantis este de 93% in prezent si de
    88% in cazul galeriei comerciale. Centrul comercial a inregistrat
    in 2009 un numar mediu de 12.000 de vizitatori pe zi.

    In partea de sud a Capitalei sunt deschise trei centre
    comerciale de mari dimensiuni, City Mall, Grand Arena si Sun
    Plaza.

  • Cum ne-a schimbat criza

    Mihai Petrescu are 29 de ani si pana acum noua luni era inginer
    in constructii. Dupa ce piata lucrarilor de constructii s-a
    prabusit cu 30% din cauza recesiunii, stilul de viata al familiei
    Petrescu s-a schimbat radical. El este printre cei 70.000 de
    angajati din acest sector care au ramas fara serviciu. “Din martie,
    viata noastra a inceput sa se schimbe. Am rarit iesirile in oras,
    in ultima vreme nici nu ne mai gandim la vacante, iar autobuzul a
    devenit prietenul familiei”, marturiseste Mihai.

    Poate parea surprinzator, daca ne uitam la ce se intampla chiar
    la inceput de 2009, cand unii inca nu credeau ca ne asteapta un an
    de criza economica, iar pentru omul de rand ideea de recesiune era
    aproape de neconceput dupa boom-ul cu care abia se obisnuisera.
    Sociologul Mircea Kivu vedea, acum un an, o “psihoza” legata de
    criza, intretinuta de stirile pesimiste legate de cresterea
    somajului si scaderile de salarii. In acel context, spunea el,
    “comportamentul consumatorilor nu are cum sa nu se schimbe, chiar
    daca individul ca atare nu este afectat in niciun fel de criza la
    nivel personal”. Opinia sociologului Kivu, publicata in urma cu un
    an de BUSINESS Magazin intr-un articol in care incercam sa vedem ce
    cheltuieli taie oamenii de rand pe timp de criza, s-a dovedit a fi
    adevarata, numai ca intre timp, ceea ce atunci era o temere a
    devenit pentru multi realitatea recesiunii, incercata pe propria
    piele.

    La inceputul anului trecut, doua treimi dintre respondentii unui
    studiu 360insight privind obiceiurile de consum spuneau ca nu au
    informatii concrete despre criza si nu stiu exact ce inseamna
    aceasta, iar mai mult de jumatate dintre ei considerau ca totul ar
    putea fi doar o exagerare de moment din partea mass-media, pentru
    ca nu resimteau in mod direct efectele. In momentul de fata, un
    sfert dintre romani sustin ca banii nu le mai ajung nici macar
    pentru strictul necesar, iar patru din zece traiesc de la o luna la
    alta. Inutil de comentat diferenta fata de 2006-2007, cand oamenii
    se imbulzeau la credite, iar traiul pe datorie parea solutia
    perfecta pentru a face planuri pe termen de cativa ani, a schimba
    televizorul, masina, apartamentul si chiar a pleca in vacanta in
    strainatate.

    “Acest sistem de a arde etapele este daunator oricarei economii.
    Totul trebuie sa se intample intr-un anumit ritm. Noi, pierzand
    primii zece ani de dupa comunism, ne-am trezit ca ne aflam, la
    inceputul anilor 2000, cu 10-20 de ani in urma celorlalte tari
    foste comuniste si am dat navala la credite”, sustine analistul
    economic Dragos Cabat, managing partner al Financial View. El
    introduce in ecuatie si dorinta Uniunii Europene de a ne integra,
    pentru ca suntem o piata de consum interesanta, dar si pentru ca
    occidentalii aveau nevoie sa-si mute productia anumitor bunuri in
    Europa de Est. In felul acesta, “am fost nevoiti sa ardem etapele
    prin metode financiare”, iar UE a sustinut, prin credite
    accesibile, o crestere mai rapida decat ar fi fost sanatos.

  • PD-L isi pastreaza sigla si renunta la cratima

    Acestea sunt primele decizii luate duminica in cadrul Colegiului
    Director al partidului, conducerea pedelista urmand sa stabileasca
    modul de desfasurare a alegerilor si data Conventiei Nationale.
    Variantele de lucru vizeaza doua metode: fie inceperea scrutinului
    in cadrul organizatiilor locale si judetene, pentru ca apoi sa fie
    stabilita conducerea centrala, fie desemnarea, mai intai, a
    presedintelui, primvicepresedintilor si vicepresedintilor, dupa
    care sa fie declansate alegerile in teritoriu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Viitorul presei prin ochii unui guru: Mor ziarele?

    “Ziarele si revistele nu vor disparea. Internetul ca mediu de
    informare nu poate distruge presa tiparita”, afirma cu un optimism
    aproape molipsitor Mario Garcia (62 de ani), unul dintre cei mai
    celebri specialisti din industria media, care a regandit de-a
    lungul timpului designul a peste 450 de publicatii din toata lumea,
    printre care si Wall Street Journal – o biblie a capitalismului,
    cum o numeste el, pe care n-ai cum sa nu o citesti daca esti
    angrenat in lumea de afaceri. Nu neaga insa ca, peste cativa ani,
    industria media va arata cu totul altfel, si nu din punctul de
    vedere al designului.

    In viziunea lui Garcia, batalia dintre presa scrisa si
    publicatiile online, la care se adauga toate celelalte surse de
    informare din “social media”, precum blogurile sau comunitatile
    online, este deja incheiata. Fara sa aiba un castigator si un
    perdant, pentru ca loc pe piata au ambii competitori, chiar daca
    intr-o alta structura. “Internetul ofera un flux mare de informatii
    in timp real, in timp ce in print isi vor face loc doar articolele
    mari, de analiza, care pun pana si informatiile banale intr-un
    context mai amplu. Informatii care vor fi in ambele cazuri contra
    cost”, a spus designerul intr-o discutie cu BUSINESS Magazin,
    observand ca oamenii citesc in continuare articole ample, de mari
    dimensiuni, in principal in editiile tiparite. Poate fi insa destul
    de greu pentru publicatii sa ii seduca pe cititori sa citeasca mai
    multe astfel de povesti in aceeasi zi; acestia isi fac selectia
    dupa calitatea continutului si dupa alte preferinte de natura
    subiectiva.

    Printul devine astfel un soi de lux rezervat doar celor care mai
    au timpul si placerea de a rasfoi paginile unei publicatii, in loc
    sa le citeasca pe ecranul computerului. Garcia este unul dintre
    rarele exemple din ziua de astazi de oameni dispusi sa plateasca
    atat pentru varianta tiparita, cat si pentru cea online a ziarelor,
    de care nu se poate lipsi.

  • Ce aduce nou legea unica a pensiilor

    Cei care detin actiuni la companii si realizeaza venituri din
    dividende, precum si persoanele fizice autorizate (PFA) sau cele
    care au venituri anuale exclusiv din drepturi de autor si conventii
    civile, ale caror venituri brute anuale trec de patru salarii medii
    brute pe economie vor plati CAS de 31,3% din venit, potrivit
    proiectului legii unice a pensiilor, aflat in dezbatere
    publica.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Schimbari in board-ul Metro Cash&Carry Romania

    El si-a inceput cariera in cadrul filialei din Olanda in functia
    de manager in training, in decembrie 1996. In aprilie 2002 a fost
    numit director de magazin in cadrul retelei din Danemarca, dupa
    care a preluat pozitia de manager regional in cadrul companiei pe
    piata rusa. In iunie 2007 a fost numit manager de proiect in cadrul
    Metro Cash & Carry International, inainte de a detine pozitia
    actuală, de sef departament operatiuni practici comerciale – Metro
    Cash & Carry International, in August 2008.

  • Schimb de stafeta in fruntea Pfizer

    Cu o experienta de 10 ani in Pfizer, O’Brien a ocupat, anterior,
    timp de 2 ani si jumatate, functia de Country Manager al Pfizer
    Slovacia. “Sunt sincer onorat pentru misiunea oferita in cadrul
    Pfizer Romania. Aici voi avea ocazia de a-mi folosi experienta
    acumulata in Slovacia, o tara cu o evolutie economica relativ
    similara Romaniei. Este o reala placere sa lucrez cu o echipa de
    exceptie cum este echipa Pfizer Romania”, a declarat Brendan S.
    O’Brien, noul Country Manager Pfizer Romania.

    Experienta lui Brendan S. O’Brien in Pfizer incepe in 1999 cand
    ocupa functia de Senior Manager, Strategic Support, Pfizer PPG UK
    & Irlanda. In 2001, a preluat functia de Senior Marketing
    Manager Pfizer PGP UK & Irlanda in Walton Oaks, Marea Britanie.
    O’Brien a coordonat o echipa de 50 de oameni ca manager al grupului
    de Customer Marketing & Business Support. Timp de 3 ani, intre
    2004 si 2007, ocupa functia de Business Development Director in
    cadrul Pfizer PGP CEER – initial in Karlsruhe, Germania si,
    ulterior, in Bruxelles, Belgia. In aceasta pozitie, O’Brien s-a
    ocupat de managementul departamentelor de Marketing, Business
    Development, Planning si Access al reprezentantelor Pfizer din 27
    de tari membre UE.

    Brendan detine un Master in Business Administration (MBA) si
    este membru al Consiliului Director al Camerei de Comert Americane
    din Slovacia.

  • Criza in varianta brandurilor de lux

    La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
    spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
    Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
    Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
    confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
    pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
    s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
    de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
    solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
    luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
    obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
    alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
    cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
    “Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
    suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
    n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
    Ghergana Chernookova.

    Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
    s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
    Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
    preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
    vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
    in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
    vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
    branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
    spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.

    Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
    retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
    adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
    aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
    clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
    dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
    Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
    au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
    portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
    destul de redus.

  • Bomba demografica – asa arata viitorul Romaniei

    Dupa incetarea razboiului rece, imbatranirea populatiei va fi
    cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile
    demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le
    observam”. Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmut
    Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si
    guverne din Uniunea Europeana.

    Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt
    ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum
    dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in
    continuare, avertismentul.

    Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale
    populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea
    deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma
    intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea
    sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura
    populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar
    pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp
    probleme serioase.

    Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu
    trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va
    injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane
    active pentru fiecare pensionar. Tot in 2006, un raport al Comisiei
    Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de
    milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce
    numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de
    milioane de persoane.

    Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un
    scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil,
    cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine
    asiatica sau indiana.


    Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este
    scenariul? Pentru mania, scenariile, elaborate fi e de organisme
    internationale, fi e de experti locali, sunt cat se oate de
    pesimiste:dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori
    inregistrata dupa evolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge
    undeva intre 13,3 milioane de locuitori, form BERD, si 16-17
    milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana,
    Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050. Rata fertilitatii a scazut de
    la 2,3 copii/femeie

    in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12
    ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de
    locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in
    2008.


    Sistemele de pensii, o mare schema Ponzi?

  • Investitorii straini: nu umblati la cota unica si la TVA

    “In contextul economic si politic actual, stabilitatea regimului
    fiscal trebuie sa fie prioritara pentru autoritati in vederea
    mentinerii unui mediu de afaceri puternic si atractiv”, spune
    Serban Toader, responsabil pe probleme de fiscalitate in cadrul CIS
    si Senior Partner al KPMG Romania.

    Oficialii CIS cred ca daca Romania pierde avantaje cum sunt cota
    unica de impozitare, de 16%, sau valoarea scazuta a TVA (19%) nu
    risca doar sa piarda investitiile planificate de catre firmele
    straine prezente in tara (ale caror planuri de afaceri vor fi date
    peste cap), dar va primi o bila neagra la capitolul stabilitatea si
    predictibilitatea mediului de afaceri local, fapt ce-i va face pe
    investitorii straini sa evite investitiile in tara noastra.

    Toader spune ca exista alternative pentru atragerea mai multor
    bani la bugetul de stat, altele decat majorarea taxelor, insa
    aceste solutii trebuie gandite pe tremen mediu si lung. Atat
    largirea bazei de impozitare (prin identificarea si reducerea
    evaziunii fiscale), cat si eficientizarea sistemului de colectare
    sau cresterea rolului de prevenire si de conformare fisclala pe
    care trebuie sa il aiba autoritatile fiscale sunt, cu toate,
    solutii cu bataie lunga. Dar orice strategie gandita pe termen
    scurt, spun reprezentantii CIS – asa cum este atat de vehiculata
    crestere a TVA, va avea o serie de efecte negative si va produce
    probabil mai mult rau decat bine.

    Toader crede ca e necesara introducerea unei legislatii fiscale
    de relansare economica, care sa permita contribuabililor sa-si
    declare voluntar obligatiile fiscale reale si sa isi negocieze
    direct impozitele cu autoritatile fiscale.

    Concret, CIS face apel la autoritatile fiscale (CIS si ANAF se
    intalnesc trimestrial) sa elaboreze o strategie fiscala pe termen
    mediu si lung, o mai buna transparenta decizionala si imbunatatirea
    parteneriatului dintre autoritati si contribuabili printr-un dialog
    permanent cu mediul privat.

    Shachar Shaine, presedintele CIS, crede ca prioritatile Romaniei
    trebuie sa ramana eficientizarea cheltuielilor bugetare si
    atragerea fondurilor europene pentru infrastructura. El spune ca
    problema fiscalitatii poate fi rezolvata prin continuitate, nu prin
    solutii de moment, si admite ca in momentul actual “e destul de
    greu sa-i convingi pe investitori sa ramana sau sa vina in
    Romania”.

    Consiliul Investitorilor Straini este o asociatie infiintata in
    1997 si cuprinde cei mai importanti investitori straini din
    Romania. CIS are in prezent aproximativ 110 companii membre cu
    investitii cumulate ce reprezinta aproape doua treimi din totalul
    investitiilor straine directe in Romania de la inceputul anilor
    ’90.

    Tara Impozit pe venit 2008 (%) Impozit pe venit 2009 (%) TVA 2008 (%) TVA 2009 (%)
    Bulgaria 10 10 20 20
    Croatia 20 20 22 23
    Cehia 21 20 19 19
    Estonia 21 21 18 20
    Ungaria 20 20 20 25
    Letonia 15 15 18 21
    Lituania 15 20 18 21
    Polonia 19 19 22 22
    Ucraina 25 25 20 20
    Slovenia 22 21 20 20
    Romania 16 16 19 19