BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Schimbarea la faţă a bradului de Crăciun

    Artista Tracy Emin, care a colaborat cu Connaught, a preferat să renunţe la globuri şi beteală, înlocuindu-le cu cuvinte scrise cu tuburi flexibile luminoase care alcătuiesc o poezie de dragoste, scrie The Guardian.

    Tânărul creator de modă Matty Boyan a ales pentru braseria Hoi Polloi a hotelului Ace un brad roz fosforescent decorat cu minisculpturi, care, în opinia sa, reprezintă lucrurile bune şi rele ale anului 2017, iar Karl Lagerfeld a optat pentru hotelul Claridge pentru un brad cu vârful în jos şi rădăcini argintii care par că încearcă să se întindă în toate părţile.

  • Procurori şi judecători, explicaţii pe Facebook privind consecinţele modificării codurilor penale

    Cei mai mulţi dintre magistraţii care au postat astfel de mesaje şi-au schimbat fotografia de profil, punând una care reprezintă justiţia înghenunchiată şi înjunghiată.

    Printre primii care au postat mesaje pentru cetăţeni a fost Alexandra Lăncrănjan, procurorul care îl anchetează pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Cine îi ia locul Iuliei Vântur şi va prezenta noul sezon al emisiunii Ferma vedetelor

    Iulia Vântur va fi înlocuită de către Monica Bârlădeanu. De asemnea, postul tv a anunţat schimbarea locului de filmare şi a regulilor jocului, potrivit Pagina de Media.

    Noul format al emisiunii prezintă 6 cupluri de vedete, fie soţ şi soţie, fie prieteni, ori mamă şi copil. Cei 12 concurenţi vor lucra în echipe pentru a rezista cât mai mult în emisiune. Acţiunea show-ului se schimbă, iar concurenţii vor trăi undeva în zona Sibiului.

    Potrivit sursei citate mai sus, condiţiile de trai rămân la fel: fără electricitate, intimitate şi concurenţii vor trebui să gospodărească singuri şi să construiască singuri cele necesare.

  • Povestea omului care a învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. A schimbat istoria medicinei şi a lumii cu descoperirile sale

    Robert Koch s-a născut în orăşelul Clausthal, Germania. A învăţat să scrie şi să citească singur, iar la şcoală a înregistrat rezultate excelente la matematică.

    La 19 ani, Koch intră la Universitatea din Göttingen pentru a studia ştiinţe naturale, dar, după două semestre, decide să îmbrăţişeze medicina. În timpul studiilor a început să colaboreze cu distinsul specialist în anatomie Jacob Henle care a lansat teoria contagierii, potrivit căreia rănile sunt infectate de microbi. Deja în semestrul şase, Koch coordoana cercetările la Institutul de Fiziologie al universităţii. Faptul că a absolvit universitatea cu cea mai mare distincţie pare deja de la sine înţeles.

    În anii 1872-1880 este ofiţer al Districtului medical Wollstein; în această perioadă face primii paşi în dezvoltarea cercetării ştiinţifice a organismelor care cauzează infecţii. Antraxul la vremea respectivă era foarte răspândit în districtul Wollstein, iar Koch fără niciun ajutor bănesc sau ştiinţific îşi propune să descopere cât mai multe despre acest flagel. Laboratorul a fost casa sa, ca aparatură a avut un microscop dăruit de soţia sa, iar instrumentarul era procurat de el însuşi.

    Bacilul antraxului era descoperit de Pollender, Rayer şi Davaine, însă Koch îşi propune să demonstreze faptul că acest bacil este de fapt agentul care produce boala. În acest scop el inoculează la şoareci extracte din splina animalelor bolnave, şi constată că aceştia mor, în timp ce la lotul injectat cu extracte de la animale sănătoase şoarecii trăiesc. Experimentul confirmă un fapt ce se bănuia şi anume că sângele animalelor infectate este capabil să transfere boala la animalele sănătoase. Koch nu este mulţumit cu acest rezultat şi merge mai departe, demonstrând că bacilii îşi păstrează virulenţa chiar şi în lipsa oricărui organism animal.

    Cititi mai multe pe www.desopera.ro

  • Cea mai mare problemă a corporatiştilor şi a antreprenorilor: ”Ce mă fac cu copilul meu? Nu mă mai ascultă deloc, ce se va alege de el?“

    Banii, maşina, bonele, casele mai mari, grădiniţele şi şcolile private, profesorii personali pot înlocui multe, dar nu relaţia cu copilul, sau copiii, în cazul celor care au avut un curaj mai mare.

    Schimbarea rapidă a lumii în care trăim, deschiderea şi globalizarea, faţă de cum am trăit şi am crescut noi, au schimbat şi schimbă modul de interacţiune între corporatişti şi antreprenori şi copiii lor.

    Bileţelele pe dulap sunt acum înlocuite cu mesajele pe WhatsApp.

    Copiii au de toate, nu trăiesc cu cheia la gât, au bone 18/24, au profesori de limbi străine, lecţii de dans şi balet. Dar nu au timpul părinţilor lor.

    Pentru că determinarea şi energia sunt depuse la job, jobul fiind chiar o scăpare, o uşurare, când pleci de acasă, la întoarcerea în cămin nu mai rămâne decât o simplă prezenţă, un simplu salut, şi celebra întrebare: ce ai făcut astăzi?

    Iar răspunsul copiilor se pierde undeva în mintea plină de cifre şi de Powerpoint-uri a părinţilor.

    Plecarea moldovenilor la muncă în străinătate începând cu mijlocul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 a lăsat în urmă puternice drame familiale: copiii au rămas cu bunicii, cu unchii, cu verişorii şi cu vecinii din sat, iar rezultatele se văd acum.

    În cazul antreprenorilor, al celor care au avut curajul să-şi facă un business, al corporatiştilor care au început să prindă gustul unei cariere, ei nu sunt plecaţi fizic de lângă copii, dar sunt absenţi din relaţia cu copiii lor.

    Banii pot înlocui foarte multe lucruri, mai puţin absenţa, întâi fizică şi apoi fizică şi emoţională.

    Ştiu mulţi părinţi în cazul cărora banii, cariera şi obţinerea unui statut nu mai sunt o problemă, ci relaţia cu copiii lor: ”Nu mă mai ascultă deloc“, ”Ce fac cu ei?“, ”Ce vor ajunge?“, ”Le-am făcut şi le-am dat de toate, dar nu mă mai înţeleg cu ei!“, ”Nu ştiu ce vor!“. Nicio logică nu mai funcţionează şi nicio explicaţie raţională nu mai stă în picioare în discuţiile cu copiii.

    Pe măsură ce copiii intră în adolescenţă, lucrurile se agravează. Dacă ai o şansă mare, dacă ”ai fost de multe ori la biserică înainte“, copiii nu-ţi vor face probleme mari la şcoală. Dar celelalte probleme sunt prezente.

    Toată lumea vrea fericirea şi împlinirea copiilor lor, dar ce înseamnă asta în mod concret? La ce şcoli să se ducă, care este vocaţia lor, ce vor să se facă, ce trebuie să se facă astfel încât să câştige mai bine? întrebări fără răspuns sau cu răspuns parţial.

    Şcoala şi societatea românească nu sunt vocaţionale, dar mai ales părinţii nu au curajul să-şi înveţe şi să lase copiii să-şi urmeze vocaţia, asta dacă şi-o descoperă devreme.

    Mihaela Haiduc, de la Premium Edu, spune că opţiunile copilului pentru viitor sunt influenţate acum de filme, de prieteni, de ce spun prietenii prietenilor şi mai puţin de părinţi. Ca să-ţi determini copilul să facă ceva, mai bine vorbeşti cu prietenii lui, că ei sigur îl vor convinge. în plus, e important să fiţi atenţi la ce seriale se uită copiii şi să încercaţi să aflaţi cum sunt personajele de acolo.

    Dacă ai ajuns un CEO, un CFO, un director executiv la o mare multinaţională, cu jobul într-un birou de sticlă şi cu o privire de sus, vei dori acelaşi lucru şi pentru copil.

    Cu această imagine în minte, mulţi părinţi, mai ales cei corporatişti şi antreprenori, nu sunt pregătiţi să accepte că poate copiii lor vor să fie bucătari, chefi, cum se spune acum, un job extrem de bine plătit.

    În discuţiile de complezenţă, când cei de la masă te întreabă ce fac copiii tăi, este greu de acceptat acum să răspunzi că băiatul este bucătar, iar fata este la un ONG de protecţia mediului, că se poartă acum. Nu prea merge acest răspuns.
    Dar aceasta este o descriere a unei situaţii din jurul nostru şi al vostru. Nimeni nu are soluţii de rezolvare ca la un buget.
    în multinaţionale sau la propriul businss, bugetele şi ţintele de vânzări vin, se îndeplinesc sau nu, dar preţul plătit este în altă parte.

    Ce mă fac cu copilul meu? Nimeni nu ştie, este o întrebare fără răspuns.

  • 26% dintre atacurile ransomware DIN 2017 au vizat companiile

    În 2017, ameninţările ransomware au evoluat rapid şi spectaculos, iar autorii ameninţărilor au vizat companii din toată lumea folosind o serie de atacuri distructive, al căror scop final rămâne un mister. Aceste atacuri includ WannaCry, din 12 mai, ExPetr, de pe 27 iunie, şi BadRabbit, de la sfârşitul lunii octombrie.

    Toate au folosit exploit-uri create cu scopul de a compromite reţelele corporate. Companiile au fost vizate şi de alte atacuri ransomware, iar Kaspersky Lab a reuşit să prevină infectările cu ransomware a peste 240.000 de utilizatori corporate.

    În total, aproape 950.000 de utilizatori unici au fost atacaţi în 2017, comparativ cu aproximativ 1,5 milioane, în 2016. Diferenţa dintre ele reflectă, în mare, schimbări în metodologia de detecţie (de exemplu, programele asociate adesea cu cryptomalware-ul sunt acum detectate mai bine prin tehnologii euristice, deci nu mai sunt clasificate împreună cu verdictele de ransomware colectate de instrumentele noastre de telemetrie).

    A existat un declin accentuat în ceea ce priveşte noile familii ransomware: 38 în 2017, în scădere faţă de 62, în 2016, dar cu o creştere a numărului de variante ale programelor ransomware existente (peste 96.000 noi variante detectate în 2017, comparativ cu 54.000, în 2016). Creşterea numărului de versiuni poate să reflecte încercările atacatorilor de a ascunde ransomware-ul, având în vedere că soluţiile de securitate se perfecţionează în detectarea lor.

    65% dintre companiile care au fost afectate de ransomware în 2017 au declarat că au pierdut accesul la o parte semnificativă sau chiar la toate datele lor. În plus, una din şase companii care a plătit nu şi-a mai recuperat vreodată datele. Aceste cifre sunt, în mare, similare cu cele din 2016.

  • Cum poţi să îţi deschizi un hotel în Caraibe fără să ai niciun ban. Povestea unei tinere care a reuşit deja asta – GALERIE FOTO

    În timpul unei ierni friguroase din New York, Kalisa şi prietenul ei Jeff Belizaire au decis să “fugă” până pe insula din Caraibe. Acesta avea, la momentul respectiv, un job de vis: era director de brand la Tasting Table, o destinaţie digitală pentru gurmanzi. Dar ceva în timpul acelei excursii avea să le schimbe viaţa.
     

    “În timpul acelui week-end prelungit, ne-am imaginat cum ar fi să avem propriul nostru B&B (bed and breakfast – n. red.) şi ne-am dat seama că am putea să îl deschidem chiar acolo”, povesteşte Kalisa Martin. Patru luni mai târziu, ea demisionase şi se afla în drum spre Jamaica alături de Belizaire pentru a pune bazele The Runaway, un B&B care a devenit, între timp, simbolul unui stil de viaţă.

    “Am fugit de vremea rece şi de programul de la 9 la 5 pentru a ne urma visul şi pentru a începe o nouă viaţă”, povesteşte tânăra.

    Nu aveau însă bani pentru a da drumul la afacere, aşa că au pornit o campanie de strângere de fonduri pe Kickstarter; The Runaway a devenit primul B&B construit integral din bani strânşi de pe reţeaua de crowdfunding, 47.000 de dolari.

    “Jamaica este locul meu preferat din întreaga lume”, spune Kalisa Martin. “Este aproape de necrezut că pot să împărtăşesc cu atât de multă lume iubirea mea pentru această insulă.”

  • Revoluţie fiscală o dată la două zile. În 11 luni au fost schimbate peste 200 de articole din Codul Fiscal

    Lista normativelor este următoarea:

    – Ordonanţa nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 06 ianuarie 2017, cu 60 de articole modificate/completate;
    – Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, cu 7 articole modificate/completate;- Ordonanţa nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu 2 articole modificate/completate;

    – Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 19 mai 2017, cu un articol modificat;

    – Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu 60 de articole modificate/completate;
    – Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
    – Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu 11 articole modificate/completate;

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro