BusinessMagazin

Tag: risc

  • Decizia controversată legată de Transalpina. Ce se va întâmpla cu cea mai înaltă şosea din România în acest an

    Transalpina, cea mai înaltă şosea din România, care leagă Oltenia de Ardeal, va fi închisă traficului rutier în 2014, ca urmare a lipsei elementelor de siguranţă.

    Compania Romstrade a lucrat la reabilitarea acestui drum timp de cinci ani, iar şoseaua a fost redată circulaţiei în urmă cu doi ani, însă autorităţile au decis să închidă Transalpina până la finalul anului pentru că pe majoritatea porţiunilor parapeţii lipsesc, în cazul ieşirii de pe partea carosabilă maşinile putând cădea în prăpastie.

    CNADNR a reziliat la finele lunii octombrie 2013 contractul cu firma Romstrade. În prezent, constructorul nu a executat decât 80% din lucrările menite a fi realizate pe drumul Transalpina, elementele ce conferă siguranţă traficului rutier lipsind. Romstrade, unul din cei mai mari constructori români în ultimii ani, deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, are în prezent sub 100 de salariaţi, în condiţiile în care în decembrie 2012, momentul intrării în insolvenţă, compania avea 930 de angajaţi direcţi şi indirecţi.Romstrade este în insolvenţă din 10 decembrie 2012.

    Potrivit autorităţilor, drumul reprezintă un pericol pentru şoferi, iar cei care aleg să circule pe acest tronson riscă amenzi.

    Mii de şoferi români şi străini circulau anual pe cea mai înaltă şosea din România.

    Segmentele Obârşia Lotrului-Sebeş şi Rânca-Novaci vor rămâne funcţionale.

    Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România cât şi din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât din ţară cât şi din afara ei, atingând altitudinea maximă (2145 metri) în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munţii Parâng de la nord la sud fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, între care se află, şi leagă Sebeş de Novaci. Drumul şi-a luat numele de la latinescul “Transalpina” (ţara de dincolo de munţi), cum era numită în vechile texte şi hărţi latineşti Ţara Românească, şi e supranumit “Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit în anul 1938, l-a inaugurat parcurgându-l el însuşi, împreună cu familia regală.

  • Gheţea: De miercuri este verificată calitatea activelor CEC Bank, în vederea supravegherii europene

     “Începând de mâine (miercuri – n.r.), cel puţin la banca pe care o conduc (CEC Bank – n.r.), începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu metodologia stabilită pentru autoritatea de supraveghere europeană, deci cu manualele Băncii Centrale Europene vor fi verificate activele băncilor din România cu risc sistemic. CEC este o astfel de bancă, are o cotă de piaţă de 8%, iar neavând un acţionar mare din străinătate, are o relaţie directă cu supravegherea europeană”, a declarat marţi preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, care conduce şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene.

    Evaluările fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, întrucât nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu în uniunea bancară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul va spori controlul la persoane cu averi mari şi venituri externe pentru CAS

     Pentru a obţine mai mulţi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate, relevă proiectul de lege pentru reducerea CAS obţinut de MEDIAFAX.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, proiectul nu este pus în dezbatere publică.

    Alte surse pe care Guvernul le ia în calcul pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ sunt îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii, prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială, dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice în vederea efectuării de analize ale rezultatelor acţiunilor de inspectie fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi a furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare, întărirea controlului vamal, continuarea simplificării accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (S.M.S., e-mail) şi a plaţii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie, continuarea simplificării declaraţiilor fiscale precum şi dezvoltarea declarării electronice, implementarea procedurilor şi dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronat: Staţiunile balneare au nevoie de sprijinul statului, altfel riscă să se degradeze

     “În momentul de faţă, jumătate dintre staţiunile balneare din România sunt dependente de biletele de odihnă şi tratament acordate de Casa Naţională de Pensii. Faptul că unele staţiuni sunt dependente de această piaţă le asigură o marjă de profit mică, care nu le permite să facă investiţii. Pe de altă parte, companiile din domeniu care au făcut investiţii importante înregistrează pierderi ca urmare a dobânzilor mari pe care le plătesc pentru creditele luate”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear din România (OPTBR).

    El spune că aceste situaţii alungă investitorii, mai ales că statul nu a venit cu nicio facilitate care să compenseze pierderile sectorului balnear.

    Rădulescu a explicat că, în condiţiile în care multe societăţi balneare înregistrează pierderi, este evident că nu au profit reinvestit, pentru al cărui impozit să fie scutite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul fostului mediator ONU pentru Siria: Conflictul riscă să se transforme într-o “a doua Somalie”

     Siria va deveni “a doua Somalie. Nu vom asista la o divizare a ţării, aşa cum prezic mulţi, dar Siria va deveni un stat în descompunere, unde vor domina seniorii războiului”, a avertizat Brahimi, într-un interviu pentru săptămânalul german Der Spiegel.

    “Pe termen lung, întreaga regiune va exploda, dacă nu se găseşte o soluţie. Acest conflict nu se va limita la Siria, el destabilizează deja Libanul”, a mai afirmat Brahimi, care a demisionat luna trecută din postul de mediator ONU, după mai puţin de doi ani de eforturi, fără succes, de a pune capăt conflictului, în care regimul de la Damasc este din nou acuzat de folosirea armelor chimice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În căutarea antreprenorului perfect. Cum vede un gigant din Big 4 portretul omului de afaceri român

    Antreprenorii ar trebui să nu renunţe la ceea ce fac, să fie inovativi şi să continue să-şi spună poveştile de succes“, sintetizează Bogdan Ion, şeful EY România, sfaturile pe care le dă antreprenorilor şi mesajele de încurajare pentru cei care în acest an sau în anii următori se vor gândi să intre în competiţia EY Entrepreneur of the Year (EOY) – singura competiţie antreprenorială organizată la nivel global, care a ajuns şi în România. În noiembrie 2014 vom afla cine este cel mai bun antreprenor din România, iar acesta se va duela în vara anului 2015, în finala mondială de la Monte Carlo, cu cei mai buni antreprenori din lume pentru titlul World Entrepreneur Of The Year (WEOY).

    „Participarea la această competiţie oferă posibilitatea de a interacţiona cu antreprenori de top. Oferă o vizibilitate extraordinară antreprenorilor participanţi şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de implicare a angajaţilor. Programul a evoluat de la an la an, ajungând astăzi ca mai mult de jumătate dintre top 100 companii listate la bursa americană NASDAQ să fi câştigat premiul Entrepreneur Of The Year. Astfel, câştigătorul EOY din România va intra într-o comunitate a antreprenorilor de elită la nivel global“, susţine Bogdan Ion.

    Pentru a putea să intre în programul EY Entrepreneur Of The Year România 2014, un antreprenor trebuie să aibă o afacere care să fie înfiinţată de cel puţin trei ani, să aibă cifră de afaceri pe cel puţin doi ani şi să aibă un număr minim de 10 angajaţi. Candidatul trebuie să joace un rol activ în afacere şi să deţină o parte sem-ni-ficativă din capitalul subscris al firmei (mi-nimum 20%). Naţionalitatea română nu condi-ţio-nează participarea în competiţie. Impor-tant este ca, pe lângă aceste criterii, cea mai mare parte a operaţiunilor afacerii să se desfăşoare în România.

    De ce este atât de important antreprenoriatul pentru România şi pentru întreaga economie mondială? ”Este un catalizator al inovaţiei şi al creării de locuri de muncă, dimensiuni esenţiale în actualul context economic“, a afirmat şeful EY România într-o discuţie cu Business Magazin.

    În contextul crizei financiare şi economice internaţionale, şomajul a devenit o problemă la nivel mondial, în special în rândul tinerilor. Antreprenorii sunt printre puţinii actori economici care au continuat să facă angajări chiar şi în acest mediu economic dificil, dincolo de faptul că tot ei investesc sistematic pe plan local, plătesc taxe şi susţin creşterea economică dintr-o ţară.

    În România, antreprenorii reprezintă un procent destul de mic din totalul volumului de business: ”La nivel local, dacă ne uităm la top 100 de companii, circa 70% sunt reprezentate de filiale ale firmelor multinaţionale care operează în România. Iar o pondere semnificativă în cei 30% rămaşi o deţin companiile cu capital de stat. Ca urmare, avem nevoie de mai mulţi antreprenori pentru că suntem sub media europeană a afacerilor antreprenorilor la 1.000 de locuitori. Suntem la circa 56% din media europeană“, mai spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

    Accesul la finanţare rămâne în continuare o pro-vocare majoră pentru dezvoltarea antrepre-no-riatului în România. Totodată, majoritatea antreprenorilor români cred că mediul de reglementare şi de impozitare s-a deteriorat în 2013, cele mai mari obstacole în crearea şi în dezvoltarea unei firme fiind incertitudinea fiscală, birocraţia şi nivelul taxelor, după cum reiese şi din studiul EY  ”Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013„.

  • Lukoil scade cu 17% şi riscă să piardă locul 3 în faţa MOL

    După această scădere, locul al treilea deţinut de ruşi în comerţul cu carburanţi din România se clatină în faţa rivalilor de la MOL, care au depăşit şi ei pragul de un miliard de euro după preluarea benzină­riilor italienilor de la Eni (Agip).

    Rezultatele anunţate de Lukoil vin ca o surpriză după ce compania reuşise să creas­că în fiecare an din 2009, businessul ruşilor revenind în 2012 la nivelul înregistrat înain­­te de izbucnirea crizei.

    Totodată, scăderea afacerilor Luk­oil România vine în contextul în care şi rafinăria deţinută de ruşi, Pe­tro­tel din Ploieşti, a procesat anul trecut cu 15% mai puţin ţiţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Descinderi în Capitală şi la Sibiu, fiind vizată o reţea de traficanţi de droguri

     Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că descinderile au loc într-un dosar în care 30 de persoane sunt suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc – cannabis, ecstasy, dar şi etnobotanice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România bate la uşile agenţiilor de rating încercând să le convingă că merită calificative mai bune

    AU TRECUT APROAPE ŞASE ANI DE CÂND AU APĂRUT PRIMII NORI NEGRI AI CRIZEI MONDIALE, CRIZĂ CARE A ADUS ODATĂ CU DECLINUL PIEŢELOR FINANCIARE ŞI AL ECONOMIILOR ŞI VESTEA NEPLĂCUTĂ A RETROGRADĂRII RATINGULUI ROMÂNIEI ÎN LIGA „JUNK„.

    Şi tot atât timp a trecut de când România bate necontenit la uşile marilor agenţii de rating încercând să le convingă că este pe drumul cel bun şi că merită calificative mai bune.

    O îmbunătăţire a ratingului României ar avea consecinţe pozitive pentru piaţa de capital, dar şi pentru relaţia cu alte categorii de investitori. Un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.

    În timp ce Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, menţinând calificativul României în categoria recomandată investitorilor, Standard & Poor’s (S&P) şi Fitch s-au grăbit să ne coboare în toamna anului 2008 la un etaj inferior, în categoria „junk„.

    Astfel, ţara a fost scoasă din categoria ţărilor cu risc scăzut în care intrase în 2005. Cu excepţia notei de la Moody’s, România a ajuns să aibă ratinguri mai proaste decât la momentul intrării în Uniunea Europeană. Startul retrogradării a fost dat de către S&P – şi România devenea în 2008 singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Apoi, a urmat agenţia de rating Fitch.

    Şi, dacă la jumătatea anului 2011 Fitch s-a înduplecat să ne dea biletul de trecere pentru reîn-toarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii, majorând calificativul acordat României cu o treaptă, S&P şi-a păstrat o optică mai severă, sancţionând mai dur România. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a vrut să crediteze România cu calificative mai bune şi a menţinut ratingul în „junk„.

    Iar plasamentele în titluri emise de România pe pieţele internaţionale de capital au rămas în categoria celor cu un grad speculativ ridicat.

    Calificativul S&P a ajuns să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia de risc în ceea ce priveşte România s-a îmbunătăţit considerabil.

    Calificativele agenţiilor de rating au fost monitorizate cu mare atenţie de pieţele financiare în anii care au precedat criza. Dar blazonul agenţiilor de rating a ieşit uşor şifonat de scandaluri în ultimii ani. Iar investitorii de pe pieţele externe de capital, şi nu numai, au început să nu mai pună atât de mult accentul pe nivelul ratingurilor. Şi titlurile româneşti au ajuns să fie tranzacţionate ca şi când notele ar fi substanţial mai bune.

  • A lucrat toată viaţa în aceeaşi companie, acum americanii l-au pus şef peste cinci ţări

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

    Cariera de 17 ani a lui Cristian Fugaciu se confundă cu evoluţia companiei de consultanţă de risc şi brokeraj Marsh România, în care s-a angajat imediat după terminarea facultăţii. În prezent, conduce activităţile companiei devenite lider pe piaţa brokerajului de asigurări şi este responsabil pentru birourile Marsh din alte patru ţări.

    NUMIREA ÎN NOUA FUNCŢIE ESTE, PE LÂNGĂ O RECUNOAŞTERE A EFORTURILOR DE PÂNĂ ACUM, O PROVOCARE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL AFACERII, PENTRU CĂ UNELE DIN ACESTE ŢĂRI SEAMĂNĂ CU CE A FOST ROMÂNIA ACUM MULŢI ANI ŞI SPER CA ISTORIA SĂ SE REPETE ŞI ÎN CAZUL ACESTORA„, spune Cristian Fugaciu, directorul general al companiei de consultanţă de risc şi brokeraj Marsh.

    De la începutul anului, el a fost numit responsabil de managementul operaţiunilor Marsh din Balcani (Slovenia, Croaţia, Serbia, Bulgaria) şi ale ţărilor vecine din subordinea acestora, în afara celor din România şi Moldova, pe care deja le coordona. Repetarea istoriei româneşti ar fi de bun augur pentru compania americană prezentă pe piaţă de aproximativ două decenii, perioadă în care a devenit lider în domeniul brokerajului de asigurări, cu o valoare a primelor intermediate de 240 milioane de lei anul trecut şi venituri de circa 8,5 milioane de dolari.

    Cristian Fugaciu a fost martor la toate etapele istorice ale companiei, ţinând cont că şi-a construit cariera de 17 ani exclusiv în cadrul acesteia. Fugaciu şi-a descoperit pasiunea pentru domeniu în perioada cursurilor de asigurări de la Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, încheiate cu o lucrare de diplomă pe tema asigurării riscurilor de catastrofă pe diverse sisteme de asigurare a catastrofelor naturale în diverse ţări. Coordonatoarea sa de diplomă a fost Violeta Ciurel, numită recent CEO al filialei din Portugalia a grupului francez AXA şi care a „format câţiva oameni tineri de asigurări pe lângă cei moşteniţi de la ADAS„. Principalul sfat primit de la ea a fost „să înveţe„ tot ceea ce ţine de condiţii şi principii de asigurare şi, pentru că l-a respectat, a fost recomandat companiei Marsh în perioada când ei „căutau tinere speranţe„.

    Astfel, în 1997, după două săptămâni de la terminarea facultăţii, lucra în poziţia de junior broker şi era angajatul cu numărul 5 al firmei. „Sediul companiei era într-un apartament de două camere de pe bulevardul Dacia, într-o cameră mare existau trei birouri, trecând prin aceasta ajungeai în biroul directorului general, iar în bucătărie stăteau contabila şi mâncarea.„ Primul salariu pe care l-a primit a fost de circa 100 de dolari, brut, iar de beneficii precum telefoanele mobile nu putea fi vorba: „Primul telefon mobil în firmă l-a avut directorul general, un Nokia de dimensiuni mari care a costat 1.000 de euro„, iar comunicarea se făcea prin fax: „scriam pe calculator, tipăream pe template de fax, iar apoi trimiteam faxul„.

    În ciuda lipsurilor tehnologice, a fost o perioadă când timpul prisosea: făcea tot timpul traininguri, avea discuţii de circa două ore cu adjunctul directorului general, cu grafice şi explicaţii pe orice teme apăreau. Treptat, compania s-a transformat de la una cu cinci angajaţi şi venituri de 300.000 de dolari într-una cu afaceri de aproape 30 de ori mai mari şi 90 de angajaţi, precum şi cu birouri pe măsură într-un turn din sticlă din nordul Capitalei: „Creştea cu peste 20% anual în perioada de început, apoi economia a început să meargă bine şi înregistram creşteri şi de 20-30% în fiecare an până în 2009-2010, când s-a simţit criza şi a devenit un pic mai dificil, 2010 fiind singurul an când am înregistrat o mică scădere„, îşi aminteşte Fugaciu. Până la a ajunge în vârful ierarhiei, a trecut – între 1997 şi 2002 – prin toate funcţiile oferite de companie: junior broker, broker, senior broker, şef de departament, director general adjunct şi apoi director general.

    Dintre pieţele pe care le coordonează acum, România este cea mai mare din punctul de vedere al veniturilor Marsh şi este urmată de Bulgaria, unde acestea sunt, potrivit lui Fugaciu, de circa două ori mai mici, iar în celelalte ţări sunt cuprinse între 800.000 şi un milion de dolari. Pe plan local, compania ocupă o cotă de piaţă de 6%, principalii competitori pe segmentul corporate fiind AON, Gras Savoye sau sucursala locală a brokerului austriac Greco. Importanţa pieţei este dată şi de penetrarea mare a brokerilor, care a ajuns la 47%, cu un volum total al primelor intermediate anul trecut de 3,9 mld. lei.