BusinessMagazin

Tag: raport

  • Ministerul Educaţiei: Consiliul General CNATDCU va vota joi raportul comisiei în cazul Kovesi

    “Joi, Consiliul General al CNATDCU se va întâlni, iar unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei este votul asupra raportului referitor la acuzaţia de plagiat în ceea ce o priveşte pe doamna Kovesi. Raportul a fost trimis către Consiliul General, joi se va vota raportul. Membrii Consiliului General îşi vor da votul asupra raportului înaintat de Comisia de Ştiinţe Juridice”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

    Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată.

    “Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate”, se arăta în comunicatul transmis de Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Eurostat: Rata şomajului în zona euro este sub 10% pentru prima dată din 2011

    Rata şomajului a Germaniei este de 4,1%, în timp ce în Portugalia este de 10,8%. În Grecia, cele mai recente date, din august, indică o rată a şomajului de 23,4%.

    Aproape 16 milioane de oameni din 19 state caută un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat, cu 178.000 mai puţini decât în septembrie şi cu 1,12 milioane mai puţin decât în 2015.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a încercat să stimuleze economia blocului european. În martie, instituţia a eliminat rata dobânzii şi a scăzut rata depozitelor bancare de la -0,3% la -0,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarul israelian Lev Leviev vinde toate cele cinci clădiri de birouri AFI Park din Bucureşti

    Compania Africa Israel Investments, controlată de miliardarul israelian Lev Leviev, a semnat o scrisoare de intenţie neangajantă cu o terţă parte pentru vânzarea întregului proiect de birouri AFI Park din Bucureşti.

    Informaţia, preluată de ZF, apare într-un raport de pe bursa de la Tel Aviv.

    Conform documentului, compania evaluează proiectul de birouri la 164,5 milioane de euro. „În continuare se va demara un proces de due diligence, care se va încheia cu un acord detaliat în urma căruia se vor cumpăra cele cinci clădiri de birouri în primul trimestru al anului viitor”, reiese din datele prezentate în documentul citat.

    Raportul nu oferă informaţii despre numele celor care ar discuta cu acţionarii israelieni o eventuală preluare a proiectului de birouri.

    Vânzarea proiectului ar genera un profit după taxare de 14 milioane de dolari (13,2 milioane de euro). Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie cu un proiect de birouri din România şi prima de peste 100 de milioane de euro din ultimii ani.

  • Studiu FIFPro: Peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună

    FIFPro a realizat un studiu la nivel mondial cu privire la condiţiile de lucru în fotbalul profesionist masculin, Raportul Global cu Privire la Ocuparea Forţei de Muncă FIFPro 2016, în urma căruia a reieşit că peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună.

    Studiul a fost realizat de către Universitatea din Manchester (Marea Britanie), în baza chestionarelor completate de aproape 14.000 de fotbalişti activi din 54 de ţări şi 87 de ligi din Europa, America şi Africa. Este considerată cea mai mare cercetare cu privire la sportivii profesionişti, utilizând date care au fost furnizate direct de sportivi.

    Prin intermediul unui chestionar, jucătorii au fost invitaţi să răspundă la 23 de întrebări, cu privire la subiecte ca: salarii, contracte, transferuri, antrenamente, meciuri trucate, violenţă, siguranţa locului de muncă, sănătate, bunăstare şi educaţie.

    Majoritatea jucătorilor au cariere scurte şi fragile, conform studiului. Aceştia se confruntă des cu neplata salariilor, nu au un viitor sigur şi de cele mai multe ori nu sunt pregătiţi pentru viaţă de după o carieră în fotbal. Având contracte cu o durată medie de doi ani, fotbaliştii îşi desfăşoară activitatea într-un mediu foarte competitiv şi fragmentat.

    Mai mult de 45% din jucătorii de fotbal chestionaţi câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună. Salariul mediu la nivel mondial variază între 1.000 de dolari şi 2.000 de dolari pe lună. Doar fotbaliştii care evoluează la cel mai ridicat nivel competiţional cîştigă foarte mult: doar 2% dintre fotbalişti încasează anual 720.000 de dolari net sau mai mult.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ai putea cumpăra cu 241 de mii de miliarde de dolari?

    Să presupunem pentru un moment că toată populaţia globului ar vinde tot ce ar deţine şi toţi oamenii ar pune banii într-un singur loc. Cât s-ar strânge? 241 de mii de miliarde de dolari, potrivit raportului Global Wealth Report 2013 realizat de Credit Suisse. Ce am putea face cu ei?

    Redactorii de la site-ul waitbutwhy.com s-au gândit la câteva variante. Dacă am transforma banii în bancnote de 100 de dolari şi le-am pune una peste alta am parcurge 68% din distanţa până la Lună. 10.000 de dolari au 1.09 cm grosime, ceea ce înseamnă că 1 milion de dolari are puţin peste 1 metru, un miliard puţin peste 1 kilometru, iar 241 de mii de miliarde de dolari se traduc în 262,000 km.

    Dacă am transforma suma în bancnote de 1 dolar, 241 de mii de miliarde de dolari ar putea acoperi întreaga suprafaţă a Algeriei (2 381 741 km² – locul 10 în lume). Dacă aceşti bani ar fi împărţiti în mod egal populaţiei globului fiecare persoană ar avea 51,600 de dolari sau un cub de aur cu o latura de 3,8 cm (aproape cât o minge de golf). Totuşi, în 2013, averea medie a unei persoane de pe glob era de 4,000 de dolari sau un cub de aur cu latura de 1,6 cm.

    Ok, ce am putea cumpăra cu bani ăştia? O pizza de la Dominos de 35,5 cm, la vremea respectivă, costa în New York 19 dolari, care s-ar traduce în 52,3 cm pătraţi per dolar. Astfel am putea converti averea omenirii într-o pizza de 1,26 milioane de km pătraţi, adică o pizza Nigerul. Dacă o sticlă de apă Poland Sprins de 0,5 litri se vindea cu 1 dolar, cei 241 de mii de miliarde de dolari ar însemna o sticlă uriaşă de aproape 121 de mii de miliarde de litri cu o înălţime de 11,6 km, adică cam pe unde zboară avioane. 

    Bill Gates este în continuarea cel mai bogat om de pe pâmânt cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortega (67 mld. dolari), Warren Buffett (60,8 mld), Carlos Slim (50 mld.) şi Jeff Bezos (45,2 mld).

     

  • Marea Britanie e pierdut 15% din milionari din cauza Brexit

    Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit raportului Credit Suisse Group AG, citat de Bloomberg.

    Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat marţi de banca elveţiană.

    „Marea Britanie a avut o perioadă agitată în 2015-2016, cu scăderi agresive ale ratei de schimb şi a pieţei de acţiuni care au urmat votul părăsirii Uniunii Europene. Perspectiva este foarte neclară, atât pentru economie, cât şi pentru averile oamenilor”, susţine Credit Suisse într-un raport.

    Aproape 14.000 de miliarde de dolari, cât reprezintă averile private în Marea Britanie, se împart la 49 de milioane de adulţi, dintre care 5% au cel puţin un milion de dolari. Rezultatul referendumului din 23 iunie a dus la scăderea lirei sterline cu 15% şi la cea mai mare scădere într-o singură zi a pieţei de acţiuni globale de la criza financiară din 2008. În timp ce dividendele şi-au revenit, ţara se confruntă cu incertitudini la nivel politic şi economic în legătură cu Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia luată de BNR care va afecta toţi românii cu credite

    BNR va menţine dobânda-cheie anul viitor la 1,75%, iar în 2018 o va majora la 2%, în timp ce creditarea sectorului privat va continua să câştige teren, ritmul de creştere urmând să ajungă în următorii doi ani la 3-4%, iar cursul leu/euro va oscila în jurul pragului de 4,5, potrivit celui mai recent raport de previziuni macroeconomice al BRD.
     
    Rata credite/depozite la nivelul sistemului bancar va urca în 2018 spre 0,9%, estimează analiştii BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci sunt în continuare mai mari faţă de volumul creditelor acordate, raportul credite/depozite ajungând la sfârşitul lunii septembrie la circa 84%, ceea ce indică faptul că există în continuare potenţial de creditare.
     
    Soldul creditelor totale era în septembrie de 216,8 mld. lei, depăşind cu doar 1,2% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar avansul depozitelor a fost de 11,1%, la 258,5 mld. lei.
     

  • Decizia luată de BNR care va afecta toţi românii cu credite

    BNR va menţine dobânda-cheie anul viitor la 1,75%, iar în 2018 o va majora la 2%, în timp ce creditarea sectorului privat va continua să câştige teren, ritmul de creştere urmând să ajungă în următorii doi ani la 3-4%, iar cursul leu/euro va oscila în jurul pragului de 4,5, potrivit celui mai recent raport de previziuni macroeconomice al BRD.
     
    Rata credite/depozite la nivelul sistemului bancar va urca în 2018 spre 0,9%, estimează analiştii BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci sunt în continuare mai mari faţă de volumul creditelor acordate, raportul credite/depozite ajungând la sfârşitul lunii septembrie la circa 84%, ceea ce indică faptul că există în continuare potenţial de creditare.
     
    Soldul creditelor totale era în septembrie de 216,8 mld. lei, depăşind cu doar 1,2% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar avansul depozitelor a fost de 11,1%, la 258,5 mld. lei.
     

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.