BusinessMagazin

Tag: partid

  • Cine va fi următorul preşedinte al SUA? Ce spune profesorul care a prezis fiecare câştigător din 1984 până în prezent

    Nimeni nu ştie cine va câştiga alegerile pe 8 noiembrie, dar un om este destul de sigur. Profesorul Allan Lichtman a reuşit să prezică cine va câştiga alegerile din ultimii 32 de ani, scrie Washington Post

    Mecanismul profesorului nu este bazat pe sondaje, opinii, popularitatea candidatului, ci foloseşte un sistem de adevărat sau fals pe care l-a denumit „Chei către Casa Albă”.

    1. La alegerile „de la mijlocul mandatului” (alegerile pentru reînnoirea unei părţi a Congresului, care au loc la doi ani de la alegerea preşedintelui SUA – n.r.), partidul respectivului candidat câştigă mai multe locuri în Camera Reprezentanţilor decât la precedentul scrutin.

    2. Nu are competitori redutabili în cursa pentru obţinerea nominalizării din partea partidului.

    3. Preşedintele în exerciţiu provine din partidul candidatului.

    4. Nu există un al treilea partid sau o campanie independentă semnificativă.

    5. Economia, pe termen scurt, nu este în recesiune în timpul campaniei electorale.

    6. Creşterea economică pe cap de locuitor în timpul mandatului (preşedintelui în exerciţiu) este aceeaşi sau mai mare decât media creşterii economice din precedentele două mandate.

    7. Administraţia în exerciţiu face schimbări majore în politica internă.

    8. Nu sunt proteste sociale semnificative în timpul mandatului actualului preşedinte.

    9. Administraţia în exerciţiu nu este marcată de vreun scandal major.

    10. Actuala administraţie nu face greşeli majore în politica militară şi cea externă.

    11. Administraţia în exerciţiu are un succes major în politica militară sau cea externă.

    12. Candidatul are carismă sau este un erou naţional.

    13. Contracandidatul său nu este carismatic sau un erou naţional.

    Profesorul se bazează pe faptul că prin aceste alegeri este judecată în primul rând performanţa partidului care are deja preşedinte la Casa Albă. Astfel dacă cel puţin şase răspunsuri sunt cu „fals” înseamnă un trend care merge împotriva partidului preşedintelui şi acesta va pierde. Dacă mai puţin de şase răspunsuri sunt cu „fals”, atunci partidul la putere mai obţine un mandat de preşedinte.

    Predicţia profesorului şi rezolvarea algoritmului îl indică pe Donald Trump ca fiind câştigător. Cu toate acestea, el recunoaşte că pentru prima oară s-ar putea înşela deoarece în cazul de faţă este foarte greu de prezis un câştigător. În opinia lui, Clinton nu are carismă, iar Trump este unic în istoria alegerilor americane.

    „Nu am văzut niciodată un candidat care să-şi fi petrecut viaţa îmbogăţindu-se pe spatele altora. Este primul candidat din istoria noastră care minte în serie, mascând lucrurile. Niciodată nu am mai avut un candidat care nu numai o dată, ci de două ori, într-un mod insidios, a incitat la violenţă împotriva unui contracandidat. N-am mai avut un candidat care să invite o putere străină ostilă să se amestece în alegerile americane. N-am mai avut vreun candidat care să ameninţe că va începe un război aruncând în aer navele din Golful Persic, dacă se apropie prea mult de cele americane. N-am avut niciodată un candidat care să îşi ia drept model un dictator străin. Date fiind toate aceste excepţii, este posibil ca Donald Trump să zdruncine un model care a ţinut peste 150 de ani în istoria noastră şi să piardă aceste alegeri, chiar dacă circumstanţele istorice îi sunt favorabile”, a declarat profesorul Allan Lichtman.

  • Cine a câştigat alegerile în Rusia

    Partidul Rusia Unită, al preşedintelui Vladimir Putin, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Rusia, cu 44,5% din voturi, arată un sondaj efectuat la ieşirea de la urne. artidul Rusia Unită (conservator, centru-dreapta), condus de premierul Dmitri Medvedev, a obţinut 44,5% din cele 450 de locuri din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, potrivit sondajului efectuat de Centrul pentru studierea opiniei publice (VCIOM) şi difuzat de agenţia Tass.

    Pe locul doi se clasează Partidul Liberal-Democrat (LPDR, extremă-dreapta), condus de politicianul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, cu 15,3%, urmat de Partidul Comunist (CPRF, extremă-stânga), al lui Ghennadi Ziuganov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou cutremur politic se anunţă în Europa. „Toate moscheile vor fi închise iar Coranul va fi interzis”

    Masura care  ar putea genera un scandal fără precedent în istoria modernă a Europei. Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune de extremă dreapta condusă de Geert Wilders şi aflată pe primul loc în sondaje, promite închiderea tuturor moscheilor din ţară şi interzicerea Coranului.

    „Toate moscheile şi şcolile islamice vor fi închise, Coranul va fi interzis”, se arată în manifestul partidului olandez, care dă liniile directoare pentru programul electoral al formaţiunii, înainte de alegerile parlamentare din martie 2017, potrivit france24.com.

    Partidul Libertăţii (PVV) susţine că va stopa „islamizarea” ţării cu o serie de măsuri care includ inchiderea graniţelor, închiderea centrelor care găzduiesc refugiaţi, interzicerea migranţilor din ţările islamice şi interzicerea hainelor cu specific islamic.

    Pe fondul crizei migranţilor, în ultimele luni, sondajele de opinie din Olanda cotează PVV pe primul loc, peste coaliţia formată din Partidul Muncii şi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie al premierului Mark Rutte.

    Criza imigranţilor a polarizat Olanda, o naţiune de 17 milioane de locuitori, ceea ce a dus la dezbateri aprinse şi câteva atacuri asupra unor centre de refugiaţi.

    Geert Wilders, considerat responsabil şi pentru poziţia Olandei prin care s-a împiedicat acceptarea României în spaţiul Schengen, este judecat în prezent pentru incitare la ură rasială. Acesta a promis şi că va depune eforturi pentru organizarea unui referendum cu privire la ieşirea Olandei din UE. Olandezul a fost prezent la Sinaia, în luna aprilie, la conferinţa “Europa noastră – Europa Naţiunilor”, alături de Marine Le Pen.

  • Avioane militare turce bombardează poziţii PKK în nordul Irakului – surse –

    Avioane militare turce au bombardat, luni, poziţii ale organizaţiei separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), în nordul Irakului, relatează agenţia de ştiri Anadolu, citată de site-ul cotidianului Le Figaro.

    “Avioane turce au distrus poziţii ale organizaţiei teroriste separatiste PKK în regiunea Gara”, situată în nordul Irakului, a declarat un oficial militar turc citat de Anadolu.

    Conform altor surse, raidurile aeriene s-au concentrat în zona Muntelui Qandil, bastionul PKK din Irak.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou cutremur politic se anunţă în Europa. „Toate moscheile vor fi închise iar Coranul va fi interzis”

    Masura care  ar putea genera un scandal fără precedent în istoria modernă a Europei. Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune de extremă dreapta condusă de Geert Wilders şi aflată pe primul loc în sondaje, promite închiderea tuturor moscheilor din ţară şi interzicerea Coranului.

    „Toate moscheile şi şcolile islamice vor fi închise, Coranul va fi interzis”, se arată în manifestul partidului olandez, care dă liniile directoare pentru programul electoral al formaţiunii, înainte de alegerile parlamentare din martie 2017, potrivit france24.com.

    Partidul Libertăţii (PVV) susţine că va stopa „islamizarea” ţării cu o serie de măsuri care includ inchiderea graniţelor, închiderea centrelor care găzduiesc refugiaţi, interzicerea migranţilor din ţările islamice şi interzicerea hainelor cu specific islamic.

    Pe fondul crizei migranţilor, în ultimele luni, sondajele de opinie din Olanda cotează PVV pe primul loc, peste coaliţia formată din Partidul Muncii şi Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie al premierului Mark Rutte.

    Criza imigranţilor a polarizat Olanda, o naţiune de 17 milioane de locuitori, ceea ce a dus la dezbateri aprinse şi câteva atacuri asupra unor centre de refugiaţi.

    Geert Wilders, considerat responsabil şi pentru poziţia Olandei prin care s-a împiedicat acceptarea României în spaţiul Schengen, este judecat în prezent pentru incitare la ură rasială. Acesta a promis şi că va depune eforturi pentru organizarea unui referendum cu privire la ieşirea Olandei din UE. Olandezul a fost prezent la Sinaia, în luna aprilie, la conferinţa “Europa noastră – Europa Naţiunilor”, alături de Marine Le Pen.

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Ironia istoriei: oraşul unde a luat naştere Uniunea Europeană vrea să părăsească UE, la fel ca britanicii!

    Oraşul olandez pitoresc Maastricht, care a dat numele pactului ce a creat moderna Uniune Europeană de astăzi, este acum un bastion al euroscepticilor care vor să urmeze Marea Britanie în decizia de a părăsi blocul comunitar.

    Armand Vliegen, rezident al oraşului, a susţinut uniunea pentru o Europă mai integrată atunci când a fost lansat Tratatul de la Maastricht, la începutul anilor 1990. Însă în momentul în care zecile de solicitări de azil s-au materializat într-un „cămin studenţesc” construit aproape de locuinţa sa, acesta a spus că mica sa dorinţă de a rămâne în UE „s-a evaporat”.

    „Uniunea Europeană este un dezastru”, spune Vliegen, un programator în vârstă de 40 de ani. „Ar fi trebuit să o părăsim deja”. El şi mulţi alţi membri ai Partidului pentru Libertate, al cărui lider, Geert Wilders, a promis să dirijeze Ţările de Jos – unul dintre membrii fondatori ai UE- spre ieşirea din Uniunea Europeană dacă va predomina alegerile din martie.

    Câteva sondaje recente arată că Partidul pentru Libertate (Party for Freedom) şi-ar putea tripla prezenţa în Parlament obţinând 25% din locuri şi devenind partidul majoritar, aflat la conducere, într-un peisaj politic oricum fragmentat, scrie The Wall Street Journal.

    Acesta şi alte partide anti Europa au câştigat cele mai multe voturi în Maastricht, cu ocazia alegerilor electorale regionale de anul trecut.

    Schimbarea poziţiei lui Vliegen reflectă acelaşi status quo care i-a condus pe cetăţenii britanici să voteze în iunie părăsirea uniunii cu 28 de state europene, iar acest lucru începe să câştige teren şi în alte state membre.

    În Franţa, politicienii anti – uniune au strâns un şir de victorii electorale în recente alegeri locale, după ce au avut o campanie împotriva euro, invocând dificultăţile economice şi rata ridicată de şomaj din cauza monedei unice.

    În Austria, sondajele îl arată favorit pe candidatul Norbert Hofer pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în octombrie, după ce a strârnit un val de furie asupra imigranţilor şi în general asupra fenomenului european al migraţiei.

    Lupta Uniunii Europene cu crize economice ca cea provocată de povara datoriei grecilor, dar şi primirea a sute de mii de migranţi au alimentat opinia Ţărilor de Jos cu privire la UE.

    Anul trecut Ţările de Jos au primit aproape 59.000 de cereri de azil, în creştere faţă de 17.000 atât cât primiseră în 2013. Afluxul a determinat mai multe proteste în Maastricht, dar şi în alte locuri din ţară.

    Wilders a mai obţinut o victorie în referendumul din această vară în care olandezii i-au urmat indicaţiile de a se împotrivi unui acord al Uniunii cu Ucraina. „Nu vrem să mai avem de-a face cu Uniunea Europeană de acum”, spune el într-un interviu. „Vrem să fim o ţară suverană, nu să fim la mila unor birocraţi nealeşi în Bruxelles”.

    Fiind întrebat despre discuţiile cu privire la „divorţul” dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie în Maastricht, el a răspuns: „Aş fi încântat dacă sfârşitul oficial al UE ar începe în provincia mea”.

    Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, fiind cel care a pus bazele Uniunii Europene.

    Conţinutul tratatului

    – Uniunea monetară şi economică

    Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice şi Monetare în trei etape. Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 şi cel mai târziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ţară să participe la Uniunea monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice (criteriile de convergenţă), prin care trebuie asigurată stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergenţă sunt următoarele: politica financiară, nivelul preţurilor, al dobânzilor şi al cursului de schimb. În timp ce criteriul de politică financiară (deficit bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referinţă 1997.

    Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism, conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară. Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.

    – Politica externă şi de securitate comună

    Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre. Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un vot în unanimitate.

    – Cetăţenia europeană

    Nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează. Cetăţenia europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de şedere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv şi activ la alegerile locale precum şi dreptul de a alege deputaţii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.

    – Procesul de democratizare

    O altă noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. În felul acesta Parlamentul European are în anumite domenii aceleaşi drepturi ca şi Consiliul de Miniştri. În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene.

    – Colaborarea în domeniul politicii interne şi juridice

    În tratat s-a hotărât îmbunătăţirea colaborării în domeniul juridic şi al afacerilor interne. Pentru o mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat Oficiul European de Poliţie Europol, cu sediul la Haga.

     

  • Surpriză în Consiliul General al Capitalei: partidul Gabrielei Firea pierde majoritatea

     ”Spun categoric şi răspicat, consilierii generali ai PMP sunt şi vor rămâne în opoziţie. Prim urmare, îi mulţumim doamnei Gabriela Vrânceanu Firea, pentru ideea vehiculată în spaţiul public cum că ar putea lua în calcul şi un viceprimar de la Partidul Mişcarea Populară, în şedinţa în care se va numi un nou viceprimar în locul domnului Tudor Ionescu, dar anunţăm răspicat că nu vom face nicio propunere pe postul de viceprimar. Pe parcursul acestui mandat, consilierii generali ai PMP vor rămâne în opoziţie”, a declarat Turcescu.

    El a subliniat că PMP va vota în funcţie de proiectele propuse.

  • Singurul sănătos la cap

    “La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.

    Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.

    Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.

    “Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.

    Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.

    Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.

  • Opinie Bogdan Angheluţă: Singurul sănătos la cap

    “Hei Rusia, dacă mă asculţi, sper că vei reuşi să găseşti cele 30.000 de email-uri pierdute de pe serverul lui Clinton. Îţi vom fi cu toţii foarte recunoscători!” Cuvintele de mai sus îi aparţin lui Donald Trump şi au fost rostite recent, la câteva zile după încheierea convenţiei republicane din Cleveland, Ohio, în cadrul căreia a fost desemnat drept candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

    “La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.

    Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.

    Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.

    “Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.

    Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.

    Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.