BusinessMagazin

Tag: nato

  • NATO aprobă suplimentarea forţei de reacţie şi componenţa centrelor de comandă, inclusiv din România

    “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

  • Parlamentul a aprobat staţionarea şi constituirea de structuri străine militare în România

    Solicitarea a fost aprobată în unanimitate, cu 283 de voturi “pentru”.

    Preşedintele Iohannis a solicitat, pe 18 mai, într-o scrisoare, aprobarea Parlamentului pentru înfiinţarea Unităţii de integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului multinaţional de Divizie, cu indicative militare, în Garnizoana Bucureşti.

    “Vă adresez rugămintea ca, în temeiul art. 3 din legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni saun tranzitul forţelor armatestrăine pe teritoriul României, să supuneţi spre aprobare Parlamentului României înfiinţarea Unităţii de integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT şi a Comandamentului multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONL DIVISION SOUTH-EAST HEADQUARTERS, cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti”, se arată în scrisoarea lui Iohannis.

    Iohannis precizează în scrisoare că “în contextul crizei din Ucraina, al acţiunilor agresive ale federaţiei Ruse în regiune şi a măsurilor NATO prin care se doreşte reconfigurarea posturii militare strategice de apărare şi descurajare a Alianţei, summitul NATO din Marea Britaniea reprezentat un reper pentru testarea solidarităţii Aliate nîn cee ace priveşte reafirmarea angajamentului pentru apărarea colectivă”.

    În scrisoare se mai menţionează că pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite la summit trebuie constituite, pe teritoriul aliaţilor din Est (România, Bulgaria, Polonia şi cele trei ţări baltice), a Unităţilor de integrare a Forţelor NATO şi acceptarea ofertei României de constituire şi operaţionalizare a Comandamentului multinaţional de Divizie Sud Est.

    “Comandamentului multinaţional de Divizie Sud Est va prelua coordonarea entităţilor Unităţii de integrare a Forţelor NATO dispuse pe teritoriul României şi Bulgariei, fiind în măsură să asigure comanda şi controlul într-o opreraţiune de tip art.5 în flancul de sud est al zonei de responsabilitatea NATO şi va fi pus la dispoziţia Alianţei începând cu anul 2016- capacitatea de operaţională iniţială şi în 2018- capacitatea operaţională fianlă”, se mai arată în scrisoare.

    Secretarul Biroului Permanent, deputatul Nicolae Mircovici a precizat, pe 18 mai, că preşedintele a solicitat “realizarea a două structuri de forţă care să aibă locaţia pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti”.

    “Este vorba de o Unitate de integrare a forţelor NATO şi de un comandament multinaţional de divizie, aceste două structuri urmând să aibă un număr de indicativ militar şi să fie conforme prevderilor militare în ceea ce priveşte constituirea şi funcţionalitatea lor”, a spus Mircovici.

    EL a explicat că unitatea de integrare a forţelor se referă structura care realizează cooperarea între structurile militare ale diferitelor ţări care vor fi prezente aici şi forţele armate române, iar realizarea acestui indicativ are lor în urma înţelegerii care este prevăzută în tratalele internaţionale în scopul realizării acordului de apărare colectivă.

    “Este vorba de apărare colectivă şi nu de intervenţie în cazul în care o ţară este atacată, articolul 5, ci este vorba de apărare colectivă. (…) Comandamentul multinaţional de divizie este o structură care va putea dirija forţele la nivel de divizie, deci mai multe brigăzi care pot fi comandamentul multinaţional”, a adăugat Mircovici.

  • Serghei Ivanov avertizează asupra relaţiilor dintre SUA şi Rusia

    Ivanov a declarat pentru cotidianului britanic că relaţiile tot mai deteriorate cu Statele Unite, unde “retorica a început să se amplifice”, şi orice mişcare drastică de apropiere a NATO de graniţele Rusiei înseamnă că aceasta îşi va concentra atenţia către ameninţări externe, relatează Financial Times.

    “Dacă infrastructura NATO este puternic consolidată în estul Europei sau dacă Statele Unite încep să amplaseze sisteme de apărare antirachetă puternice în România, Bulgaria sau Polonia, vom spune că ameninţarea externă a crescut”, a declarat Ivanov într-un interviu. “Vă spun cinstit dinainte. Nu totul depinde de noi, ci depinde şi de voi”, a adăugat el, citat de Financial Times în ediţia electronică.

    Comentariile sale au loc în timp ce NATO se pregăteşte în această săptămână să acorde competenţe sporite şefului său pentru a mobiliza trupe, o mişcare ce necesită o decizie din partea tuturor celor 28 de membri. Alianţa Nord-Atlantică analizează şi modalităţile de a îmbunătăţi logistica în Europa, de exemplu prin încheierea unor acorduri de folosire a companiilor feroviare civile şi de a avea capacitatea de a închide drumuri şi autostrăzi care duc către aeroporturi.

    Oficialii afirmă că noile măsuri sunt pur defensive dar ei vor să grăbească răspunsul NATO la crize. Aceasta presupune probleme logistice şi tehnice în legătură cu modul în care NATO va transporta mii de militari, tancuri şi materiale pe câmpurile de luptă – probleme pe care Alianţa Nord-Atlantică nu a fost nevoită să le abordeze pe teritoriul său de la sfârşitul Războiului Rece.

    “Discutăm desprea luarea de decizii şi trebuie să găsim o modalitate de reconciliere între eficienţa militară şi controlul politic”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru FT.

    Ivanov a salutat cu precauţie recentele eforturi de revigorare a dialogului dintre Moscova şi Washington, dar şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la caracterul hegemonic şi intervenţionist al Statelor Unite.

    “Faptul că (secretarul de Stat John) Kerry vine la Soci şi se întâlneşte cu preşedintele şi ministrul de Externe (Serghei) Lavrov şi au discuţii lungi şi detaliate într-o atmosferă amicală şi normală, este bine, cu siguranţă”, a declarat Ivanov. Dar, a adăugat el, “este naiv să ne gândim la consolidarea relaţiilor până când conflictul din Ucraina nu este rezolvat”.

    El a afirmat că pare că Statele Unite au înţeles că situaţia în Ucraina a scăpat de sub control. După vizita lui Kerry, Washingtonul a început să se implice tot mai mult în diplomaţia din jurul fragilului acord de încetare a focului Minsk II.

     

  • Suedia, AMENINŢATĂ de Rusia dacă se alătură NATO

    Tatarintsev a spus că, în acest moment, Rusia nu are niciun plan militar împotriva Suediei, dar lucrurile se pot schimba în eventualitatea unei alianţe cu NATO, scrie Business Insider.

    “Orice ţară care se alătură NATO trebuie să fie conştientă de riscurile la care se supune. Putin a spus că vor fi consecinţe, că Rusia trebuie să aibă un răspuns militar şi să-şi reorienteze amplasarea trupelor militare şi a rachetelor”, a declarat ambasadorul în interviul acordat celor de la Dagens Nyheter.

    Declaraţiile oficialului rus vin în contextul în care discuţiile referitoare la o eventuală asociere cu NATO sunt din ce în ce mai aprinse în Suedia. 

    Momentan Suedia nu are planuri să se alăture NATO, dar cei care susţin o astfel de alianţă militară sunt din ce în ce mai mulţi. Un sondaj făcut în 2014, în luna octombrie, a arătat că 37% dintre suedezi sunt în favoarea unei alianţe cu NATO, în timp ce doar 36% s-au declarat împotrivă. Este pentru prima dată când cei care doresc să se alăture NATO sunt mai mulţi decât cei care se opun.

  • Duşa: Peste 300 de ofiţeri români activează în comandamente NATO şi ale organismelor militare ale UE

    Mircea Duşa a spus, la finalul ceremoniei de încheiere a anului şcolar de la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, că mulţi din tinerii pregătiţi în instituţiile de învăţământ militar din România au ajuns în posturi importante, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Copiii, tinerii formaţi în aceste licee au devenit militari deosebiţi, au devenit ofiţeri, generali şi sunt reprezentaţi astăzi în conducerea Statului Major General, dar şi în conducerea statelor majore ale categoriilor de forţe. De asemenea, foarte mulţi tineri pregătiţi în instituţiile noastre de învăţământ sunt astăzi şi activează la organismele NATO, la organismele UE, peste 300 de ofiţeri sunt în momentul de faţă în comandamente sau în structuri de conducere ale NATO şi ale organismelor militare ale Uniunii Europene”, a afirmat Mircea Duşa.

    El a vorbit şi de calitatea învăţământului militar românesc, dând exemplu faptul că în anii trecuţi promovabilitatea la bacalaureat a elevilor din colegiile militare a fost de sută la sută.

    “În anii trecuţi promovabilitatea în învăţământul militar liceal a fost de 100% şi majoritatea elevilor pregătiţi de instituţiile noastre de învăţământ liceal se îndreaptă în continuare spre învăţământul militar, spre academiile noastre. Şi-au ales această profesie de la 14 ani şi în cei patru ani de învăţământ liceal sunt bine pregătiţi pentru această profesie”, a susţinut Duşa.

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a participat, joi, la Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul” din Alba Iulia, la festivităţile organizate cu ocazia încheierii anului şcolar.

    În cadrul manifestării, ministrul l-a premiat şi l-a ridicat în grad pe un tânăr ofiţer care a absolvit recent celebra universitate americană West Point.

    În acest an, la Colegiul Militar din Alba Iulia au absolvit 109 elevi, din care 20 de fete.

    Colegiul Militar “Mihai Viteazul” a fost înfiinţat în urmă cu peste 95 de ani, la Târgu Mureş, unde şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1919-1940, mutându-se apoi, din cauza războiului, la Timişoara, între anii 1940-1947. După al Doilea Război Mondial, liceul militar a fost închis de autorităţile comuniste. Activitatea liceului a fost reluată în anul 1975, la Alba Iulia, oraş unde funcţionează şi în prezent sub denumirea Colegiul Militar Naţional “Mihai Viteazul”.

    Instituţia de învăţământ a avut aproape 6.500 de absolvenţi în cele peste 60 de promoţii.

  • SONDAJ: Europenii sunt îngrijoraţi de o eventuală confruntare a unui membru NATO cu Rusia

    Raportul realizat de Pew Research Center sondează opiniile din America de Nord şi Europa, precum şi din Ucraina şi Rusia pentru a evalua atitudinile publice faţă de actuala criză ucraineană.

    Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize în relaţiile dintre Est şi Vest dar este unul de amploare, care acoperă numeroase ţări. Printre aliaţii occidentali se numără cele şase mari ţări Europene (Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie), precum şi Statele Unite şi Canada.

    Ceea ce frapează în urma acestui studiu este reticenţa în multe ţări din Europa de a fi atrase într-un conflict militar cu Rusia, fie în Ucraina, fie în altă parte a Europei.

    Poate că cel mai intersant este răspunsul la întrebarea: “Dacă Rusia intră într-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii săi care este membru NATO, ar trebui ca ţara noastră să folosească forţa pentru a-l apăra?”. Această întrebare este formulată pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipulează că “un atac armat împotriva unui membru … trebuie considerat un atac împotriva tuturor”. Acesta este principalul motiv pentru care ţările mici de la periferia Rusiei, precum cele trei ţări baltice, au vrut să adere la NATO.

    Potrivit sondajului din cele şase mari ţări europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. În medie în Europa, doar 48 la sută dintre cei intervievaţi susţin ideea ca ţara lor să folosească forţa pentru a veni în ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia.

    Dintre ţările în care s-a desfăşurat sondajul, Germania este cea mai reticentă. Astfel, 58 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că nu se gândesc ca ţara lor să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei. Nici în Franţa sprijinul nu este foarte mare, 53 la sută dintre cei chestionaţi manifestându-şi opoziţia, în timp ce în Marea Britanie mai puţin de 50 la sută susţin ideea unui atac.

    Prin contrast, peste jumătate dintre cei chestionaţi în Statele Unite şi Canada au susţinut folosirea forţei pentru apărarea aliaţilor: 56 la sută în Statele Unite şi 53 la sută în Canada.

    De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii în cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilităţii pentru violenţele din estul Ucrainei.

    Potrivit sondajului, 57 la sută dintre polonezi susţin că Rusia este cea responsabilă, dar în Germania şi Italia doar 29 la sută dintre respondenţi afirmă acest lucru. În multe alte ţări, un sfert dintre cei chestionaţi susţin că nu ştiu a cui este responsabilitatea.

    Deşi sondajul sugerează un consens în majoritatea ţărilor europene şi în America de Nord că Ucraina ar trebui să primească ajutor economic, mulţi dintre cei chestionaţi au declarat că se opun furnizării de arme Ucrainei, pe care aceasta să le folosească împotriva Rusiei. Doar în Polonia majoritatea populaţiei s-a declarat în favoarea furnizării de arme Ucrainei.

    În ceea ce priveşte atitudinea faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la sută dintre germanii din vestul ţării au o atitudine pozitivă faţă de el, comparativ cu 40 la sută dintre germanii din est. În Statele Unite, republicanii tind să fie mai duri decât democraţii atunci când este vorba despre folosirea forţei.

    În multe feluri, nesiguranţa pe care o dezvăluie sondajul nu este surprinzătoare. Acesta este un conflict complex şi turnurile sale nu au fost întotdeauna uşor de urmărit. În plus, este o criză la care răspunsurile nu sunt uşoare.

    Chiar şi în Ucraina, imaginea este ambivalentă, sugerând o animozitate mare faţă de Rusia, dar şi critici faţă de Guvernul de la Kiev şi dezamăgire faţă de modul în care preşedintele Petro Poroşenko gestionează criza.

    Prin contrast, ruşii sunt mult mai uniţi în ceeea ce priveşte modul în care ar trebui să se răspundă la această criză.

  • Marea Britanie ar putea accepta rachete nucleare americane, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    “Există semnale îngrijorătoare privind intensificarea activităţilor forţelor ruse; Marea Britanie va analiza argumentele pro şi contra instalării unor arme americane cu rază medie de acţiune”, a explicat Hammond, referindu-se la rachete cu focos nuclear.

    “Nu există semnale clare privind vreun atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi menţine deschise opţiunile. În contextul reuniunii G7, trebuie să transmitem clar Rusiei că nu vom tolera nicio încălcare a obligaţiilor asumate prin Acordul Minsk”, a insistat şeful diplomaţiei britanice.

    Potrivit experţilor, Marea Britanie are un arsenal propriu de 225 de focoase termonucleare, dintre care 160 sunt operaţionale. Informaţiile oficiale nu sunt publice.

    Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea de a folosi arme nucleare împotriva unor obiective din Rusia, ţară acuzată că nu respectă Tratatul INF, Moscova anunţând că urmăreşte cu atenţie informaţiile despre planul SUA de instalare a unor rachete nucleare în Europa şi în Asia.

    Administraţia Barack Obama analizează un plan care prevede instalarea de rachete nucleare în Europa şi Asia pentru a putea distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei. Mai precis, potrivit agenţiei Associated Press, Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia, ca reacţie la presupusa încălcare de către Moscova a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în anul 1987. Rusia respinge acuzaţiile privind încălcarea INF prin testarea unor rachete de croazieră care au raza de acţiune între 500 şi 1.000 de kilometri. Associated Press citează un fragment neclasificat al unui raport elaborat de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al Statelor Unite. Potrivit documentului, Pentagonul analizează trei modalităţi pentru contracararea Rusiei: instalarea sistemelor antirachetă în Europa pentru doborârea rachetelor ruse după lansare; atacuri cu arme convenţionale asupra unor obiective militare din Rusia; alte “capacităţi de contracarare”, implicând atacuri cu rachete nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia. “Opţiunile merg atât de mult cât s-ar putea – fără a se spune explicit – în sensul îmbunătăţirii capacităţilor nucleare americane de a distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, afirmă surse citate de AP.

    Robert Scher, consilier pentru Strategii Nucleare al secretarului american al Apărării Ashton Carter, declara în Congresul SUA în aprilie: “Sistemele de contracarare vor consta în atacarea unei rachete la sol, în Rusia”.

    Dezvăluirile intervin în contextul tensiunilor intense între NATO şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina. În acest context, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, s-a întâlnit vineri la sediul Comandamentului american din Europa, situat în Stuttgart (Germania), cu aproximativ 25 de comandanţi militari americani şi diplomaţi europeni pentru a discuta despre modalităţi de amplificare a campaniei economice şi militare împotriva Rusiei.

    În replică, Preşedinţia Rusiei a anunţat că analizează cu atenţie informaţiile despre presupusa reconfigurare a capacităţilor strategice nucleare americane. “Vom analiza cu atenţie informaţiile despre posibila mobilizare a rachetelor americane în Europa”, a declarat, potrivit Russia Today, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    Rusia acuza, în martie, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite intenţionează să construiască sisteme antirachetă în România şi Polonia, amintea Serghei Riabkov, adjuct al ministrului rus de Externe, subliniind că aceste instalaţii utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41 (n.red. – echivalentul tehnologiilor de tip Aegis). Aceste sisteme sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare, acuza oficialul rus.

    Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

  • Vladimir Putin: Rusia va crea capacităţi ofensive pentru a contracara sistemul antirachetă al NATO

    “Statele Unite au ieşit în mod unilateral din Acordul privind apărarea antirachetă (ABM), un pilon al sistemului de securitate internaţional. În acest caz, oare tot Rusia a dat dovadă de agresivitate?! Noi nu facem decât să răspundem ameninţărilor care ne vizează. Şi o facem în mod limitat, pentru a garanta securitatea Rusiei. Sau poate că cineva se aştepta să predăm armele?!”, a declarat Putin într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera.

    “Într-o perioadă, le-am propus partenerilor noştri americani să construim împreună un sistem de apărare antirachetă: Rusia, SUA şi Europa. Propunerea noastră a fost respinsă. Atunci ne-am gândit: este un sistem costisitor şi încă nu îi cunoaştem eficienţa. Normal că, pentru a garanta partea noastră a echilibrului strategic, vom dezvolta potenţialul ofensiv strategic şi ne gândim să creăm sisteme care să poată depăşi sistemul antirachetă (al NATO). Vă pot spune că am făcut progrese importante în această direcţie”, a atras atenţia preşedintele Rusiei.

    “Rusia nu are o atitudine conflictuală faţă de nimeni; oricum, în aceste probleme, după cum spunea Otto von Bismarck, nu contează discursul, ci potenţialul. Care sunt capabilităţile militare? Bugetul militar al Statelor Unite depăşeşte cheltuielile militare ale tuturor ţărilor lumii, în comun. Bugetul NATO este de zece ori mai mare decât cel al Rusiei. Rusia nu mai are baze militare în străinătate. Politica noastră nu mai are caracter mondial, ofensiv sau agresiv”, a dat asigurări liderul de la Kremlin, care luni va începe o vizită în Italia şi la Vatican.

    Vladimir Putin a condamnat “comportamentul agresiv” al Statelor Unite, precizând că în largul Norvegiei patrulează permanent submarine militare americane şi amintind de extinderea Alianţei Nord-Atlantice spre est, în apropierea frontierelor Rusiei.

    Rusia a denunţat în mai multe rânduri planul Alianţei Nord-Atlantice de a instala elemente antirachetă în România şi Polonia.