BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Cele mai vandute medicamente

    De mai bine de zece ani, medicamentele care inregistreaza cele mai mari vanzari pe piata romaneasca sunt cele pentru boli ale sistemului cardiovascular, antiinfectioase, pentru sistemul digestiv si metabolism, precum si cele din grupa sistemului nervos central. Toate acestea ocupa doua treimi dintr-o piata a produselor farmaceutice estimata, anul trecut, la circa 1,8 miliarde de euro.

    “In ultima vreme, medicamentele care trateaza bolile cardiovasculare si cele ale sistemului nervos central isi maresc incasarile, iar celelalte doua sunt in usoara scadere”, remarca Petru Craciun, directorul general al companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim. Evolutia segmentului de medicamente pentru boli cardiovasculare, cel mai competitiv dintre toate, cu o valoare de 366,5 milioane de euro in 2007, ar putea schimba chiar topul primilor 20 mari producatori prezenti pe piata. Acest gen de afectiuni reprezinta principala cauza de deces in Romania, cu un grad de risc extins la mai mult de jumatate din populatie.

    “Companiile care au avut produse pe aria cardiovasculara au putut sa-i fructifice cresterea puternica, iar celelalte nu au putut decat sa asiste de pe margine, ceea ce a dus la modificari in clasamentul marilor producatori – desi deocamdata nu in top cinci”, apreciaza Craciun, care precizeaza ca pozitia pe piata este data, in primul rand, de portofoliul de produse si mai apoi de eficienta operationala a companiei. In privinta primilor zece jucatori, situatia este stabila de mai multi ani, din moment ce acestia acopera 50-55% din intreaga piata, dinamica fiind mai ridicata intre locurile 11-20, in cadrul carora companiile se bat pe cote de piata de 1-2% fiecare.

    Unul dintre producatorii care au mizat anul trecut pe medicamentele cardio este Antibiotice Iasi, ce a inregistrat vanzari pe acest segment de 10 milioane de lei (3 milioane de euro), in crestere cu 67% fata de 2006, an in care a abordat pentru prima data aceasta arie terapeutica, ce a crescut cu 14% anul trecut. Ponderea medicamentelor nou lansate in 2007 din clasele cardio, antiinfectioase si OTC (over the counter – medicamente generice, vandute fara prescriptie) a cumulat 12% din cifra de afaceri a producatorului iesean, de aproximativ 68,8 milioane de euro, potrivit raportului anual emis de companie.

    Portofoliul pe care Antibiotice se bazeaza cel mai mult este cel al antiinfectioaselor, segment care, cu o cota de piata de 11,8%, a realizat anul trecut 55% din cifra de afaceri a companiei. Aceasta performanta s-a datorat vanzarilor de medicamente antiinfectioase valoroase terapeutic, introduse in ultimii ani in portofoliu, precum Cefort, Ceftamil, AmpiPlus, AmoxiPlus, releva raportul mentionat. Un avans important a fost inregistrat si de vanzarile medicamentelor pentru bolile sistemului nervos central, vanzari care s-au majorat anul trecut cu 50%, ceea ce a antrenat o marire a cotei de piata, de la 1,3% in 2006 la 1,8 in 2007. Odata cu reorientarea vanzarilor catre farmacii, Antibiotice a accelerat si in segmentul de OTC, care a generat venituri de circa 12,6 milioane de euro cu cele 32 de produse, dintre care 65% analgeziceantipiretice.

    Pentru producatorii de medicamente, intrarea sau iesirea unor produse de pe listele programelor nationale de sanatate poate face diferenta intre profit si pierderi, asa incat unele companii prefera sa-si orienteze tot mai mult strategiile catre OTC, produse generatoare de numerar si libere de constrangerile masurilor de tip finantare sau compensare. “Un studiu recent comandat de companie a relevat ca, atunci cand sunt intrebati de calmante, cel putin sapte din zece romani se gandesc la Algocalmin”, spun reprezentantii producatorului ceh Zentiva, cel care odata cu achizitia Sicomed, a preluat si alte marci vechi de peste 40 de ani, precum Antinevralgic.

    Dar pe langa notorietate, cele doua marci autohtone sunt valoroase prin vanzarile generate, acestea detinand 20% din cifra de afaceri a Zentiva in Romania, de 79,2 milioane de euro anul trecut. Algocalmin detine o cota de piata de 22% si un milion de unitati vandute lunar, urmat de Antinevralgic, cu 12% din piata si vanzari de opt milioane de cutii anul trecut. Insa aceste cifre nu par a fisuficiente, compania propunandu-si o repozitionare a celor doua marci, cu scopul de a le face populare in randul generatiilor tinere. De reusita acestui proiect de promovare se va ocupa nou-numitul in functia de director comercial al diviziei de consumer health, Marius Topala, care impreuna cu echipa sa de 40 de oameni va avea misiunea de a revitaliza imaginea marcilor traditionale si de a-l impune pe piata pe “mostenitorul” lor, Ibalgin.

    “Ne dorim ca acesta sa devina, in timp, un brand la fel ca Antinevralgic si Algocalmin”, afirma oficialii Zentiva, care estimeaza pentru 2008 vanzari de circa un milion de euro pentru analgezicul Ibalgin. Daca unii producatori isi concentreaza fortele pe medicamente generice, altii prefera sa se orienteze catre segmente ale pietei care chiar daca nu genereaza volume mari, au vanzari importante valoric, prin prisma faptului ca se adreseaza unor boli precum cancerul, HIV /SIDA sau diabet, ale caror tratamente sunt costisitoare. “In segmentul de oncologie sunt mai putini bolnavi, dar care consuma un numar mare de resurse”, afirma Dan Nicolae Zaharescu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    O astfel de companie este Roche, unul dintre principalii producatori de medicamente la nivel mondial, care-si centreaza businessul din Romania pe trei mari portofolii de produse: virologie, onco-hematologie si tratamentul anemiei si cel posttransplant. Dintre acestea, cea mai promitatoare in vanzari este clasa de medicamente oncologice, tinand cont ca, dupa estimarile companiei, in tara sunt peste 300.000 de cazuri de cancer si apar peste 50.000 de noi cazuri in fiecare an, cat si ca urmare a masurilor luate anul trecut de Ministerul Sanatatii, prin care unele programe au fost trecute din segmentul de spital in cel de retail, iar fondurile acordate acestei arii terapeutice au fost suplimentate.

    “Estimam o crestere de 15% a cifrei de afaceri in 2008 comparativ cu anul trecut, pana la circa 489 de milioane de euro, principalul motor de majorare fiind oncologia, la care se adauga cateva noi molecule in tratamentul poliartritei si al osteoporozei”, detaliaza Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania. Dar calculele acestuia ar putea fidate peste cap de schimbarea listelor cu medicamentele incluse in programele de sanatate, precum si de aprobarile emise de ministerul de resort. “Roche are aproape toate produsele incluse in programele nationale de sanatate in aria transplantelor, a anemiilor, a SIDA si a hepatitei, deci depindem foarte mult de fondurile alocate”, mai spune Zamonea.

    Intr-o situatie similara se afla si liderul pietei farmaceutice, GlaxoSmithKline (GSK), pentru care medicamentele din clasele antiinfectioase, pentru boli respiratorii si vaccinurile au realizat cele mai mari incasari anul trecut. In segmentul tratamentelor pentru boli respiratorii, vanzarile au fost de 40 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro) pentru cele cinci produse aflate in portofoliu, acesta fiind a doua cea mai importanta gama din portofoliul GSK, dupa cea a medicamentelor antiinfectioase, potrivit informatiilor furnizate de David Lechleiter, directorul general al companiei.

    “GSK ramane cea mai mare companie producatoare de vaccinuri, segmentul tratamentelor anticancer generand vanzari de 100-200 de milioane de lei pentru cele 100.000- 200.000 de paciente”, a precizat Lechleiter, adaugand ca o doza de tratament costa, in medie, 100 de euro. Alaturi de oncologie, “medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central, tract digestiv si metabolism acopera aproximativ 70% din intreaga piata si inregistreaza tendinte puternice de crestere”, apreciaza Mahendra Bharadwaj, directorul producatorului Terapia Ranbaxy. Portofoliul de produse al companiei este reprezentat in aceste clase terapeutice prin medicamente cardiovasculare ca Aspenter, Pentoxi Retard, Aspacardin, Simvor sau antiinfectioase ca Zanocin si Klabax, “multe dintre acestea fiind lidere pe segmentul lor”, declara Bharadwaj.

    Potrivit acestuia, anul trecut, medicamentele destinate reducerii colesterolului, antihipertensivele, antidiabeticele, antidepresivele si cele care trateaza afectiunea Alzheimer au inregistrat cele mai mari rate de crestere, evolutie sprijinita si de programele nationale de sanatate. Si in acest context, impactul cel mai semnificativ din 2007 pentru piata l-a avut trecerea unor programe din spital in reteaua de retail, ceea ce a sustinut afacerile farmaciilor.
     

  • Pentru cine vrea supliment

    Cristian Dulgheru are o afacere de doua milioane de euro: fabrica Redis de la Buftea, de langa Bucuresti, produce suplimente nutritive, pentru sportivii de performanta si pentru persoanele cu o activitate fizica moderata. Cele mai mari vanzari le obtine prin comenzile online si prin telefon, iar reteaua lui de distributie include hipermarketurile, supermarketurile si salile de gimnastica.
     
    Se fereste insa de volumele prea mari din hipermarketuri din pricina taxelor de marketing costisitoare percepute de marii retaileri. “Daca vinzi prea mult prin hipermarketuri, atunci sa te astepti la un eventual faliment”, spune cu convingere Dulgheru, adaugand ca si-a retras produsele din reteaua de hipermarketuri Carrefour din cauza taxelor de raft prea mari, necorelate cu vanzarile obtinute. Tarife mai bune a gasit la hipermarketurile Cora unde, pentru a fi prezent pe rafturi, seful Redis plateste in jur de 2.000 de lei pe luna. Cazuri ca al lui Dulgheru sunt destul de rare: in jur de trei sferturi din suplimentele nutritive de pe piata romaneasca sunt de import, pe de o parte pentru ca nu exista prea multi producatori interni, iar pe de alta pentru ca unii dintre acestia nu indeplinesc standardele de fabricatie impuse la nivel european.
     
    Piata autohtona a suplimentelor nutritive este inca nedefinita si extrem de tanara, in comparatie cu cea americana, de exemplu, unde exista o preocupare pentru astfel de produse inca dinainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Prin anii ‘90, dupa ani buni de comunism in care notiunea de suplimente nutritive nu exista, potentialul pietei incepe sa fie exploatat atat de producatori interni, cat si de importatori care isi distribuie produsele in farmacii, in magazinele naturiste sau prin sisteme de tip multi-level marketing (MLM). S-a ajuns in prezent in situatia in care o mana de jucatori se bat pe aceeasi cota din bugetul consumatorului. Cu o cheltuiala estimata de trei pana la zece euro anual pentru suplimentele nutritive, romanii se situeaza cu mult in urma vest-europenilor, care cumpara astfel de produse de 30 de euro in fiecare an.
     
    Motivul acestui consum scazut se leaga de veniturile mai mici comparativ cu cele occidentale, dar si de cultura consumului in general. “Punem semnul egalitatii intre consumul de suplimente nutritive si gradul de educatie”, sustine George Popescu, branch managerul companiei de vanzari directe Amway Romania, care comercializeaza gama de suplimente nutritive Nutrilite.
    Afirmatia e fara indoiala exagerata, mai ales ca in realitate consumatorul se educa de fapt singur, atat timp cat stilul de viata agitat si stresant ii face pe multi sa simta nevoia de astfel de produse. Si desi piata interna s-a dezvoltat mai tarziu, perspectivele de crestere sunt pozitive; anul acesta, piata a avansat fata de 2007 cu 15-40%, pana la valoarea de 69-75 de milioane de euro, daca sunt corecte estimarile principalelor companii din domeniu.
     
    Eventualele neconcordante ale acestor valori cu realitatea survin in contextul in care nu toate canalele de distributie sunt contorizate; vanzarile suplimentelor prin farmacii pot fi urmarite, dar mai greu atunci cand este vorba despre magazinele naturiste, comenzile online, lanturile de magazine alimentare sau benzinarii. “Valoarea pietei poate fi si mai mare decat o arata datele oficiale, pentru ca 20-25% dintre produsele de gen se vand pe alte canale de distributie in afara de farmacii”, argumenteaza Catalina Hritcu, OTC marketing manager in cadrul Ozone. Chiar si asa, nisa suplimentelor nutritive ar reprezenta 25% din segmentul OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), respectiv 4% din piata totala a produselor farmaceutice, care se ridica la peste 1,8 miliarde de euro.
     
    Alegerea altor canale decat farmaciile pentru vanzarea suplimentelor e justificata, pentru unii furnizori, de aceleasi ratiuni ca acelea care-l faceau pe Cristian Dulgheru sa ocoleasca hipermarketul. Taxele de raft practicate de unele farmacii pot insemna cheltuieli de 50-100 euro/raft/luna pentru producatorul de suplimente, potrivit surselor din piata. Situatia se complica atunci cand vine vorba despre farmacist, cel care face recomandarile catre clienti si totodata cel care poate influenta mersul vanzarilor unor anumite produse. Astfel, chiar daca producatorul de suplimente a achitat taxele de marketing, este posibil ca produsele lui sa fie ultimele pe listele de recomandari ale farmacistului, tocmai pentru ca alti competitori au platit mai mult pentru a fi prezenti in acea unitate.
     
    Ce se cumpara, totusi? Prima alegere sunt complexurile de vitamine si minerale, cele mai vandute produse pentru liderii pietei. Compania farmaceutica Ozone Laboratories mizeaza, de pilda, pe suplimentul alimentar Extrem Vit, care detine 5% din piata de profil, potrivit reprezentantilor companiei, fiind si unul dintre motoarele majorarii de 54% a vanzarilor pentru portofoliul de suplimente nutritive de anul acesta comparativ cu cel precedent. La acesta se adauga si categoria asa-ziselor produse de stil de viata (destinate imbunatatirii digestiei, scaderii colesterolului sau ameliorarii racelii si gripei), care a cunoscut cresteri ale incasarilor, mai ales datorita dorintelor consumatorilor de a preveni bolile si de a-si intretine starea de sanatate.
     
    Tendinta consumatorilor de a acorda atentie elementelor unui stil de viata sanatos a inceput sa fie exploatata nu numai de companiile din industria suplimentelor nutritive, ci si de cele din domeniul alimentatiei. Asistam de ceva vreme la o adevarata moda a produselor alimentare imbogatite cu vitamine si minerale, printre acestea numarandu-se lactatele si dulciurile. Razvan Alexandru, directorul general al importatorului si distribuitorului roman de suplimente Vitacare International, vrea sa aduca in Romania, incepand de anul viitor, produse probiotice din Elvetia, convins ca astfel de produse au potential, in conditiile in care oferta de pe piata este destul de limitata. 
     

  • Zentiva: nisa medicamentelor antiosteoporoza valoreaza 28,3 mil. euro

    In ceea ce priveste volumul, cresterea este de 38%, de la 760.000 unitati in 2007 la estimativ 1.000.000 unitati in 2008. „Avem de-a face cu o piata foarte dinamica si competitiva. Daca tinem cont de numarul mare de pacienti inca netratati sau tratati neadecvat, ritmul de crestere se va mentine in continuare”, a declarat Marilena Covaciu, product manager la Zentiva.

     

    De curand, compania a lansat un nou tratament impotriva osteoporozei, numit Risendros, care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala si se afla pe lista compensatelor 50%. La nivel mondial, osteoporoza ataca una din trei femei si unul din opt barbati, cu varste de peste 50 de ani.

     

    Compania farmaceutica Zentiva, care a preluat in 2005 producatorul local Sicomed, a inregistrat, in cel de-al doilea trimestru al anului acesta, vanzari de 68 de milioane de lei (circa 19,3 milioane de euro), in linie cu rezultatele raportate in perioada similara a anului precedent. Principalele motoare ale incasarilor au fost medicamentele de traditie Extraveral, analgezicele Algocalmin si Antinevralgic, dar si tratamentul anti-colesterol Simvacard.

     

    Grupul Zentiva are peste 6.000 de angajati si detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.
     

  • Tara, tara, vrem farmacisti

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    Stan Cristian este asistent de farmacie in cadrul retelei City Pharma de trei ani si totodata student in ultimul an la Facultatea de Farmacie. Spune ca are un salariu decent, de 1.500-2.000 de lei, si ca, de curand, in preajma examenului de licenta, i-a crescut salariul, tocmai pentru a ramane in companie. Se declara multumit si spune ca nu ar fi tentat sa plece sa lucreze in strainatate, pentru ca i-ar veni greu sa se acomodeze, desi a auzit ca pentru aceeasi munca ar putea primi in Marea Britanie chiar si 3.000 de lire sterline.

     

    Intr-adevar, daca pana la inceputul anilor ‘90 absolventii facultatilor de profil puteau lucra doar in farmacii, intr-o fabrica de medicamente sau in cercetare, acum au multe alte optiuni – in cadrul reprezentantelor companiilor farmaceutice, in distributie sau peste hotare, unde salariul este de cateva ori mai mare decat cel din Romania. “Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, deficitul de farmacisti s-a accentuat si din cauza interesului altor tari pentru personalul calificat din Romania”, spune Attila Borka-Balás, directorul general al farmaciilor Richter.

     

    Ceea ce limiteaza efectul acestei deschideri este faptul ca nu atat de multi sunt dispusi sa plece din tara, atata vreme cat au si alte variante. Citand o serie de statistici privind dezvoltarea farmaciilor in tara, Valeriu Crangus, directorul general al Hermes Pharma, operatorul farmaciilor City Pharma, afirma ca in prezent sunt circa 5.380 de farmacii si 600 de absolventi pe an, din care in jur de 200 aleg sa se angajeze in afara tarii, isi deschid propriile unitati farmaceutice sau se angajeaza in domeniu, dar pe alte posturi. Daca nu pleaca in strainatate, nici in tara nu sunt dispusi prea mult sa se relocheze; Crangus apreciaza ca majoritatea absolventilor de facultati de farmacie prefera sa ramana in orasul unde au studiat sau in orasul natal, ceea ce inseamna ca in zonele care nu sunt acoperite de centre universitare de profil se resimte si mai acut aceasta criza.

     

    Orasele in cauza sunt Galati, Braila, Brasov, dar si cele din nord-est, precum Vaslui, aici principala modalitate de recrutare fiind recomandarea. “Apelam de multe ori la formula recomandarii interne, deoarece asa creste siguranta ca omul recomandat se potriveste cu politica noastra”, admite Amalia Georgescu, directorul general al lantului de farmacii Remedio. Daca pana nu demult recomandarea interna a fost modalitatea preferata a marilor companii prin care se facea recrutarea, acum cele mai multe dintre ele se vad nevoite sa recurga si la anunturi pe site-urile de recrutare, la serviciile unei companii specializate sau chiar la head-hunting-ul managerilor de farmacii concurente.

     

    Sefa Remedio mai spune ca este mare nevoie de angajati tineri, pentru ca educatia pe care o primesc este mai aproape de cerintele pietei. Dar aceasta nu inseamna ca marile companii din domeniu nu investesc masiv in cursuri de training, atat pentru noii, cat si pentru vechii angajati. Farmaciile Help Net au lansat in aprilie anul acesta un proiect de training continuu al angajatilor, denumit Universitatea Corporatista, in valoare de circa 350.000 de euro anual. Programele, cu durata de un an, sunt diferentiate pe domenii – farmacologie, marketing, limbi straine – si sustinute de specialisti din cadrul Facultatii de Farmacie “Carol Davila” din Capitala, dar si din Franta si Italia. “Noi faceam traininguri de ani buni, insa am constatat ca nu erau foarte eficiente, pentru ca nevoile fiecarui angajat sunt diferite, iar cunostintele acumulate nu erau intotdeauna puse in practica”, explica Isabelle Iacob, sefa Help Net, ideea care sta la baza programului de training.

     

    Cu siguranta unui salariu de inceput cu mult peste cel mediu, orice absolvent al facultatilor de farmacie devine tinta marilor angajatori din domeniu, daca nu a fost deja recrutat de pe bancile scolii prin diferite programe de acordare de burse de studiu. Iar aici brandul de angajator devine foarte important, mai ales in conditiile in care salariile sunt, in linii mari, cam aceleasi in cadrul lanturilor de farmacii. Madalina Didea, managing partner la compania de consultanta in resurse umane Hart Human Resources Consulting, crede ca marile companii de profil ar trebui sa-si pregateasca din timp “un anumit numar de candidati pe care sa-i creasca inca din facultate” si sa-si creeze o imagine de “angajator preferat”. De pilda, viitorii farmacisti pot beneficia de bursele de studiu oferite de retele ca Sensiblu sau Help Net, ca mai apoi sa poata chiar sa se angajeze in cadrul acestor farmacii. “Unii dintre studenti vor sa-si infiinteze propria farmacie si este normal sa vrea sa se angajeze intr-o companie unde sa invete management, de unde din farmacisti pot ajunge manageri”, apreciaza Iacob.

     

    Salariul unui farmacist variaza intre 1.000 si 3.000 de lei, potrivit aprecierilor lui Ovidiu Buluc, seful grupului farmaceutic Farmexim. Cu toate ca exista anumite diferente salariale intre angajatii marilor lanturi de farmacii si cei ai unitatilor individuale, acestea din urma lucrand cu rulaje mult mai mici si deci oferind salarii mai modeste, “salariile farmacistilor nu sunt mici, ci decente, mai ales daca vorbim despre cei din promovare, depozite si vanzari”, dupa cum subliniaza Ioana Cacoveanu, presedinta Patronatului Farmacistilor. Ea adauga ca de multe ori, salariile mari ale farmacistilor nu reflecta neaparat experienta, ci volumul de vanzari pe care-l realizeaza, ceea ce implica riscuri legate de sanatatea pacientului, daca recomandarea unor medicamente se face doar din ratiuni banesti. Iar concluzia ei merge mai departe spre ansamblul pietei: “In cazul marilor lanturi de farmacii vorbim, de fapt, despre importatorii si distribuitorii care se afla in spatele lor si care, cu reducerile aplicate medicamentelor, falimenteaza farmaciile independente, facandu-le sa dispara incetul cu incetul”.

     

    Competitia acerba dintre retelele de farmacii a dus la cresteri salariale considerabile anul trecut; angajatilor Remedio le-au sporit lefurile cu 15%, iar celor din cadrul Help Net, cu 40%. Pentru anul acesta insa, se pare ca majorarile nu vor mai fi aceleasi, estimarile fiind de 15-25%. “Nu cred ca majorarea salariilor este solutia la lipsa de personal, dar credem ca performanta trebuie rasplatita”, spune Iacob, care estimeaza ca remuneratiile angajatilor sai vor creste cu 18% anul acesta. Farmacistii din cadrul Centrofarm vor avea parte pentru tot anul 2008 de o majorare mai mare, de 25%, pentru ca “atunci cand cererea de personal este mai mare decat oferta, trebuie sa ne aliniem la nivelul pietei si chiar sa fim peste aceasta, ca sa putem atrage forta de munca specializata”, sustine Dorin Catana, directorul general al companiei.

     

    Structura minimala a personalului specializat dintr-o farmacie inseamna, in general, doi farmacisti si doi asistenti, la care se adauga dirigintele. In plus, extinderea rapida a segmentului de dermatocosmetice in cifrele de afaceri ale retelelor a dus la aparitia unui nou angajat in farmacie, acela de “consilier de frumusete”, care se ocupa cu promovarea produselor de gen si consilierea clientilor cu privire la folosirea acestora. Este mai usor sa recrutezi un astfel de consilier? Da si nu, din punctul de vedere al marilor angajatori din domeniu.

  • Crestere de 37% pentru Ropharma in T1

    Profitul net insa a scazut de la 180.180 lei la 134.623 lei, scaderea profitabilitatii datorandu-se reducerii discounturilor aferente achizitionarii medicamentelor. “Aceasta scadere a discounturilor se datoreaza faptului ca importatorii si distribuitorii de medicamente platesc medicamentele la un curs mediu de 3,7 fata de 3,3 cursul la care au fost fixate preturile la medicamente in luna aprilie 2007”, declara Alin Radasanu, administrator pe probleme economice Ropharma SA.

    Societatea Ropharma SA Brasov pregateste in acest an fuziunea prin absorbtie cu societatile Farmaceutica Aesculap, Medica Bacau si Global Pharmaceuticals Brasov, SC Ropharma SA avand calitatea de societate absorbanta. Societatea este tranzactionata pe piata Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti incheind sedinta bursiera de joi la pretul de 0,66 lei.

    Cele patru societati sunt controlate de omul de afaceri Mihai Miron, care este fondatorul Europharm (acum parte a grupului GlaxoSmithKline).

  • Ex-managerii Terapia, la LaborMed

    Stephen Stead, ex-CEO al Terapia intre 2004 si 2006, a preluat functia de director executiv al LaborMed. Lui i s-au alaturat Mircea Ilie, ca director financiar, si Adrian Stroilescu, in pozitia de director de dezvoltare a afacerilor.

    Tranzactia a marcat si o premiera pentru Advent, fiind prima achizitie a fondului cu o componenta de management buy-in realizata in Romania. Cu alte cuvinte, echipa de conducere devine si actionar minoritar al LaborMed alaturi de Advent. Oficialii nu au dorit sa precizeze care este procentul detinut de manageri.

    Advent a cumparat in acest an LaborMed, intr-o tranzactie de 123 de milioane de euro, acesta fiind al doilea producator de medicamente detinut de fondul de investitii pe piata romaneasca. In 2003, Advent a preluat producatorul clujean Terapia pentru circa 45 de milioane de dolari si l-a vandut in 2006 cu 327 milioane de dolari. Desi suma a fost de sapte ori mai mare, Advent a obtinut, potrivit unor surse apropiate tranzactiei, de zece ori mai multi bani decat a investit, dat fiind ca o parte a sumei alocate pentru achizitie a fost finantata pe credit.

    Acum, oficial, reprezentantii Advent si Stephen Stead nu se mai asteapta la un randament la fel de spectaculos. "Conditiile din piata sunt considerabil schimbate", spune Stephen Stead. Ceea ce nu inseamna ca planurile nu sunt ambitioase. "Vrem ca in urmatorii 4-5 ani sa ne majoram vanzarile de patru ori", a anuntat Stead astazi, intr-o conferinta de presa.

    In 2007, LaborMed a inregistrat vanzari brute de 28 de milioane de euro. Cum isi propune Stead sa obtina aceasta crestere? Strategia este relativ similara celei adoptate la Terapia: consolidarea si extinderea portofoilului de produse, atacarea pietelor din jur si, de ce nu, achizitii.

    "Trebuie sa intarim portofoliul de produse, sa introducem produse de nisa, sa pregatim produse OTC (care se vand fara reteta – n.red.) (…) Vom cauta achizitii pe piata locala, dar si oportunitati de extindere in regiune", a spus Stead in conferinta de presa. Obiectivul declarat al companiei este "transformarea intr-un lider de piata, orice ar insemna asta", dar si "internationalizarea".

    LaborMed detine, pe langa activitatea de productie a medicamentelor, si o firma de distributie la nivel national. "Distributia este o afacere mica", spune Stead, dar "desi nu este activitatea de baza a companiei, poate fi o varianta de dezvoltare a afacerii", a explicat managerul LaborMed, atragand atentia ca, in regiune, se simte o integrare la nivelul grupurilor a mai multor segmente a pietelor farmaceutice (productie, distributie si retail).

    Un exemplu in acest sens este grupul ungar Gedeon Richter, care detine in Romania atat activitati de productie si import de medicamente, dar in ultimii ani a cumparat mai multi distribuitori, precum si lanturi de farmacii. Gedeon Richter a cumparat anul trecut producatorul polonez Polpharma, la care Stead a fost CEO pana la jumatatea acestei luni.

  • Vanzari de 122 de milioane de euro pentru Actavis Romania

    Vanzarile pe piata interna au fost cu 10% peste estimarile de buget realizate pentru anul 2007, si reprezinta o crestere de 25% fata de vanzarile pe piata romaneasca din anul precedent, potrivit unui comunicat de presa transmis de Actavis.

    Actavis detine in Romania atat o capacitate de productie a medicamentelor oncologice (folosite in tratamentul cancerului), cat si o firma de distributie a produselor farmaceutice. Grupul islandez Actavis a cumparat in 2006 producatorul local Sindan si a integrat ulterior cele doua operatiuni din Romania, dat fiind ca islandezii aveau aici, dinainte de achizitie, o reprezentanta de vanzari.

    Potrivit companiei, Actavis are o cota ca producator de 2,2% din piata romaneasca. Dar focusul principal in urmatorii ani este cresterea valorii exporturilor, pana la o pondere de 50% din cifra de afaceri. Compania a obtinut pana acum 130 de aprobari pentru punerea pe piata a medicamentelor oncologice in 15 tari europene, Japonia si SUA, alte 350 de solicitari fiind in curs de aprobare pe mai multe piete.

    Pentru 2008, Actavis isi propune cresterea gradului de penetrare pe segmentul de retail si consolidarea pozitiei pe domeniul produselor oncologice, segment cu o competitie in continua crestere.

    De asemenea, Actavis Romania intentioneaza atingerea unei cote de piata ca producator pe piata romaneasca de 2,5% si dublarea cifrei de afaceri la export.

  • Dragos Damian va conduce Zentiva

    Zentiva a anuntat astazi ca Damian, in varsta de 40 de ani, va prelua de la 1 aprilie conducerea Zentiva Romania, divizia locala a producatorului ceh, confirmand astfel informatiile publcate in februarie de Ziarul Financiar.

    Zentiva a trecut anul trecut printr-un proces de restructurare a afacerii din Romania, rezultatul fiind scaderea cotei de piata. Jozef Belcik, cel care a avut ca principal obiectiv reorganizarea firmei, va continua sa supervizeze activitatea comerciala a Zentiva in Romania, potrivit unui comunicat de presa transmis de companie.

    "Am certitudinea ca Damian este cel mai in masura sa continue dezvoltarea Zentiva pe platforma existenta si sunt sigur ca experienta sa manageriala va contribui in mod pozitiv la succesul companiei pe toate planurile", a declarat Jozef Belcik.

    Dragos Damian a dus Terapia Ranbaxy pe primul loc in randul producatorilor romani de medicamente, potrivit cercetarii de piata a Cegedim, depasind compania pentru care va lucra incepand din aprilie.

  • Vanzarea Antibiotice, din nou amanata

    Mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Vanzarile de medicamente au crescut in 2007 cu doar 11,2%

    In schimb, vanzarile de medicamente prin farmacii au crescut cu 19,2%. Aceasta evolutie este explicata de trecerea unor produse (precum unele oncologice sau antidiabeticele orale) de la comercializarea prin spitale la vanzarea in farmacii.

    Cea mai importanta crestere s-a inregistrat la vanzarea de produse eliberate pe baza de prescriptie (19,8%), in timp ce produsele OTC (care se elibereaza fara reteta) au inregistrat o majorare a vanzarilor cu 17%.

    Analistii companiei de cercetare estimeaza ca in acest an, piata medicamentelor va intra intr-o perioada de stabilizare, cu o rata de crestere situata intre 5-10%.

    "Ultima parte a anului 2007 a diminuat din entuziasmul initial privitor la piata farmaceutica, deteriorarea cursului de schimb antrenand o crestere a prudentei si o scadere a expunerii la risc. Pentru 2008, estimam ca piata va creste in continuare, insa rata de crestere va fi de 5-10%, sub performanta anilor anteriori, semn ca piata se indreapta catre o perioada de stabilizare", apreciaza Cegedim.

    Liderul pietei ramane GlaxoSmithKline (GSK) cu o cota de 7,5% din piata. GSK este urmata de Hoffmann La Roche – 6,8%, Sanofi-Aventis – 6,6%, Novartis – 6,5% si Servier – 6%. Pe a sasea pozitie se claseaza Pfizer – cel mai mare producator mondial de medicamente – cu o cota de 5,4%.

    In randul prodicatorilor romani de traditie Ranbaxy (care include vanzarile fabricii clujene Terapia) a depasit pentru prima data Zentiva (care a preluat in 2005 producatorul bucurestean Sicomed). De altfel, reprezentantii Zentiva recunoscusera anterior ca au pierdut anul trecut cota de piata, pe fondul unui proces de restructurare, ajungand la 4,8%.

    De cealalta parte, Ranbaxy – care si-a schimbat recent managementul din Romania – a incheiat anul 2007 cu o cota de 5% din piata romaneasca.

    Topul primelor zece companii farmaceutice mai include si al treilea producator autohton, Antibiotice, aflat acum in proces de vanzare, cu o cota de 3,1% si compania slovena Krka (2,8%), potrivit datelor Cegedim.

    Datele furnizate estimeaza iesirile de produse din farmacii catre pacienti, iar calculul valorilor si cotelor de piata de mai sus fiind efectuat la preturi de achizitie in farmacie, explica Cegedim.

    Sursa foto: Actavis