Muncitorii străini părăsesc Marea Britanie în cel mai rapid ritm de la cel de-al doilea război mondial, prezentând o provocare pentru o economie deja zdruncinată de Brexit şi coronavirus, relatează Bloomberg.
Doar Londra a pierdut 700.000 de oameni în ultimul an. Implicaţiile sunt profunde pentru Trezorerie, proprietari şi şansele de redresare economică.
Germania este faimoasă pentru Vorsprung durch Technik, know-how al industriei şi competenţă generală. Aşa că nu este de mirare de ce programul de vaccinare a devenit în doar câteva luni o ruşine naţională, scrie Financial Times.
Până acum, autorităţile au administrat doar 6,2 milioane de doze ale vaccinului anti-COVID-19, faţă de 75,2 milioane în SUA şi 21 de milioane în Marea Britanie. În plus, circa 2,3 milioane de doze rămân neutilizate.
„Până şi Marocul vaccinează mai repede decât Germania”, spune Marco Buschmann, parlamentar din cadrul Partidului Democrat Liber (FDP), aflat în opoziţie.
Recent, prima pagină a publicaţiei Bild Zeitung a afişat textul „Dragi britanici, vă invidiem”. Regatul Unit a anunţat că va încheia perioada de carantină pe 21 iunie, în timp ce Germania „nu prezintă nicio speranţă”, reiese din paginile cotidianului.
De-a lungul primului val al pandemiei, Germania a fost văzută drept un stat model, de vreme ce a adoptat din timp măsurile de carantină, a lansat un program eficient de monitorizare a contactelor persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 şi a redus semnificativ numărul de cazuri, înregistrând una dintre cele mai mici rate de infectare din Europa.
Însă al doilea val a lovit mult mai puternic ţara, având în vedere că noua variantă a virusului din Marea Britanie a îngreunat constant eforturile de controlare a focarelor. Lockdown-ul impus în decembrie se află şi acum în picioare, iar ritmul de vaccinare a spulberat speranţele unei reveniri rapide la normalitate.
„Situaţia era suficient de rea în condiţiile în care UE a rezervat prea târziu un număr mult prea mic de vaccinuri, însă acum dozele rămân depozitate şi nu pot fi folosite. Este un adevărat scandal”, spune Ulrich Weigeldt, şeful Asociaţiei Germane a Medicilor Generalişti.
În prezent, Germania numără 70.924 de decese provocate de coronavirus, în timp ce rata de vaccinare este de 7,43 doze per 100 de oameni, sub ţări precum Maroc (10,68), Chile (17,82) şi Serbia (20,63).
Cancelarul Rishi Sunak a declarat că este „corect şi necesar” ca firmele să contribuie la redresarea economică.
Dar el a anunţat, de asemenea, un impozut redus pentru firmele mici şi scutiri de impozite suplimentare pentru a stimula investiţiile.
Economiştii au afirmat că această decizie a eliminat un deceniu de reduceri, în timp ce grupul de angajatori CBI a spus că mediul de afaceri britanic va fi obligat să îşi ţină, brusc, respiraţia.
Sunak a susţinut că, chiar şi cu creşterea la 25%, „Marea Britanie va avea în continuare cea mai scăzută rată a taxării din grupul G7”.
“Guvernul oferă întreprinderilor sprijin de peste 100 de miliarde de lire sterline pentru a trece peste această pandemie, deci este corect şi necesar să le cerem să contribuie la recuperarea noastră”, a declarat cancelarul.
El a spus însă că va fi menţinută rata de 19% pentru firmele cu profituri sub 50.000 de lire sterline, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% dintre companii, adică 1,4 milioane, nu vor fi afectate de creşterea impozitelor.
De înlesniri vor beneficia şi companiile cu profituri cuprinse între 50.000 şi 250.000 de lire, aşa că doar 10% din companii vor fi impozitate cu 25%. Sunak a spus: “Deci da, este o creştere a impozitelor pe profiturile companiilor. Dar numai pentru companiile mari şi cele mai profitabile. Şi peste doi ani”.
Ministrul de Finanţe britanic Rishi Sunak a decis că va extinde măsura echivalentă cu şomajul tehnic până la finalul lunii septembrie, într-o decizie luată pentru a proteja milioane de oameni ale căror locuri de muncă au fost suspendate până la ridicare restricţiilor impuse pentru a stăvili răspândirea virusului, potrivit Bloomberg.
În timp ce Marea Britanie a intrat în cel de-al treilea lockdown, guvernul va continua să plătească 80% din salariu pentru cei înscrişi în program, până la finalul lunii iunie. Procentul plătit de guvern va începe să scadă în ultimele trei luni de program, în timp ce programul va fi flexibilizat pentru a include mai cetăţeni încadraţi în categoria liber profesionist.
„Este normal să continuăm să ajutăm businessurile şi cetăţenii pe parcursul lunilor complicate pe care le avem în faţă”, a declarat Rishi Sunak, marţi seară.
Paul Johnson de la Institutul pentru Studii Fiscale a declarat pentru Talk Radio că extinderea schemei de şomaj tehnic este „relativ generoasă”, însă a subliniat că această generozitate se reduce în ultimele luni, întrucât angajatorii trebuie să contribuie la plata şomajului tehnic începând din a doua lună de vară.
„Cel mai important lucru acum este ca această schemă să se termine în septembrie, pentru că trebuie să începem să ne îndreptăm spre normalitate”, a declarat Johnson.
Astfel, guvernul plăteşte 80% din salariul angajatului până la finalul lunii iunie, cu un plafon de 2.500 de lire pe lună. Din luna iulie, angajatorii trebuie să plătească 10% din salariu, iar guvernul pune 70%, cu un plafon de 2.187,5 lire pe lună. Din august, proporţiile se schimbă la 20% pentru angajator şi 60% pentru guvern, plafonat la un total de 1.875 lire pe lună.
În ceea ce priveşte un liber profesionist, circa 600.000 de oameni din această categorie care nu s-au încadrat anul trecut se vor încadra anul acesta. Tot în privinţa acestora, va fi lansat un nou grant în luna aprilie.
Nici un caz de gripă nu a apărut în Marea Britanie de la începutul anului. Potrivit jurnaliştilor de la The Independent, rezultatul istoric este pus pe seama măsurilor anti-Covid.
Aproape 700.000 de teste pentru depistarea virusului gripal s-au făcut de la începutul anului în Marea Britanie şi nici unul nu a fost pozitiv, susţin jurnaliştii de la The independent care citează surse oficiale. O scădere accentuată a fost şi la finalul anului trecut, aceasta fiind explicată prin măsurile anti-Covid.
„Scăderea numărului de cazuri de gripă din acest an este provocată, probabil, de schimbările din comportamentul nostru, cum ar fi distanţarea socială, acoperirea feţei şi spălarea mâinilor, dar şi reducerea călătoriilor internaţionale”, a declarat, pentru The Independent, medicul Vanessa Saliba.
În paralel cu testele de gripă, autorităţile britanice au continuat campania de vaccinare antigripală a populaţiei.
O discuţie întâmplătoare de acum trei săptămâni, seara târziu, cu un şofer de pe Uber, până în 30 de ani. Din vorbă în vorbă am aflat că a plecat din România în Marea Britanie acum şase ani, iar în ultimii patru ani a fost şofer pe Uber în Londra. Iar anul trecut, din cauza pandemiei, s-a întors acasă.
– Nu mai puteai să stai acolo?
– Ba da! Am vrut să mă întorc pentru că mă săturasem.
– Dar ce făceai acolo?
– Uber, de patru ani, în Londra.
– Şi cum a fost?
– Bine, am venit înapoi cu 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament.
– Cum sunt englezii?
– Nişte ţărani, nişte proşti. Noi suntem mai deştepţi ca ei, ne merge mintea mai repede. Şi beţivi. Îmi vomitau în maşină, mă puneau să dau muzica mai tare.
– Cât câştigai acolo, pe Uber?
– Cam 3.000-4.000 de lire pe lună, chiar şi 5.000 câteodată.
– Şi cât lucrai? Cam 12 ore pe zi. Voiam să lucrez şi mai mult, dar mă scotea aplicaţia.
– Şi cât câştigi în Bucureşti?
– Poţi să faci 5.000-6.000, chiar 7.000 de lei, dar trebuie să stai pe stradă.
(Partenerul de discuţie venise cu o maşină destul de bună, cu un Volkswagen, dar mi-a spus că nu merită şi cel mai bine este să ai un Logan pe gaz.)
– Dacă spui că englezii sunt mai proşti, iar noi suntem mai deştepţi, de ce ei sunt mai sus ca noi, de ce au mai mulţi bani?
– Să ştiţi că şi eu mă întreb asta. Eu cred că la vârf au oameni mai deştepţi (faţă de noi). Cei care conduc, cei care fac legile acolo se gândesc la oameni, să facă legi bune. Aici, la noi, cei de sus fac legi pentru ei şi fură. Îşi dau bani şi pensii speciale pentru ei. Aşa am citit.
– Eu sunt de câteva luni în ţară, pe stradă, în Bucureşti, şi mă întreb de unde sunt atâtea maşini scumpe. Nici în Londra nu erau atâtea.
– Dacă sunt atâtea maşini scumpe, care consumă şi benzină, înseamnă că sunt bani, înseamnă că oamenii o duc bine?
– Da, ştiţi ce am observat? La Londra, cu 50 de lire te duci la Tesco şi umpli coşul. Aici, te duci la supermarket şi dai 400-500 de lei. De ce produsele sunt mai scumpe aici, asta nu înţeleg. (Nici eu şi nici multe milioane de români!)
– Vrei să rămâi în ţară, în Bucureşti?
– Pentru moment da, mi-am luat apartamentul şi câştig destul de bine cu Uber, adică pot să mă întreţin. Nu am muncit degeaba la Londra, am venit şi cu nişte bani.
Florin, şoferul, cum scria în aplicaţie, este un român care s-a întors în ţară. Poate mai sunt şi alţii.
Oficial, peste 500.000 de români lucrează în Marea Britanie. Alte date, neoficiale, menţionează că sunt 700.000 de români.
În 2019, după 10 ani în Marea Britanie, Corina Drăghici, împreună cu soţul şi cei doi copii, s-a reîntors în ţară, la Vâlcea, pentru a pune pe piaţă un magazin online – David and Thea Family Concept Store, un magazin de produse pentru copii mici.
„Ne plăcea în Anglia, dar ne-am întors în România deoarece credem că putem veni cu experienţă şi cu un pachet de informaţii şi să dezvoltăm aici o afacere de care oamenii au nevoie pe piaţa din România. Ei au nevoie de produse pe care noi le-am descoperit împreună cu copiii noştri. După un an şi jumătate de business în România, noi credem că este potenţial pe online, iar din cauza pandemiei de Covid-19, oamenii şi-au îndreptat atenţia către acest mediu”, a spus Corina Drăghici la ZF Live.
Pentru 2021, ei se aşteaptă să aibă vânzări de 200.000 de euro cu acest magazin online.
La ZF am angajat pe cineva care s-a întors în ţară după doi ani de studii în afară:
– De ce te-ai întors? Nu ai găsit nimic acolo?
– Să ştii că acolo este mai greu să găseşti ceva bun şi nu ştiu dacă reuşeam. Eu cred că mai bine este acum în România, sunt mult mai multe oportunităţi. În afară pleci cu o idee, dar câteodată vezi că nu este chiar aşa.
Mirajul Occidentului este încă prezent în mintea noastră, dar în fiecare zi aflăm despre cazuri de români care au fost în afară, au văzut cum este acolo şi au decis să se întoarcă.
Să vedem ce ne rezervă următorii ani, când România are o şansă de a oferi mai multe oportunităţi decât Europa Occidentală.
În ultimul trimestru al anului trecut am avut o creştere economică de 5,3%, de departe cea mai mare din Europa, în timp ce la polul opus, Austria a avut o scădere economică de 4%. Dacă am avea şi conducători mai deştepţi, am putea face mai multe.
Rata şomajului din Regatul Unit a crescut la 5,1% luna trecută, maximul ultimilor cinci ani, pe măsură ce coronavirusul continuă să afecteze economia britanică, arată datele Biroului Naţional de Statistică din UK (ONS), potrivit The Independent.
Aproximativ 1,74 de milioane de oameni nu aveau loc de muncă în ultimul trimestru din 2020, cu 454.000 peste aceeaşi perioadă din 2019, nivelul şomajului înregistrând astfel cel mai mare ritm de creştere de la ultima criză financiară încoace.
Totuşi, ONS a anunţat că luna ianuarie a venit cu plus de 83.000 de locuri de muncă noi şi, deşi numărul de şomeri este cu 726.000 peste datele de la începutul pandemiei, rata şomajului începe să revină la normal.
Însă experţii se tem că impactul generat de COVID-19 nu se reflectă în datele ONS deoarece câteva milioane de oameni rămân în prezent în concediu fără plată, iar rata şomajului poate creşte din nou odată cu încheierea schemelor guvernamentale de susţinere.
Un studiu citat de BBC arată că peste jumătate din companiile britanice plănuiesc să efectueze angajări în T1/2021. Sectoarele cu cele mai puternice intenţii de angajare includ asistenţa medicală, finanţele şi asigurările, educaţia şi TIC.
Peste jumătate din companiile britanice plănuiesc să efectueze angajări în următoarele trei luni, potrivit unui studiu citat de BBC.
Circa 56% din cele 2.000 de firmele incluse în analiză au declarat că intenţionează să angajeze în T1/2021. Sectoarele cu cele mai puternice intenţii de angajare includ asistenţa medicală, finanţele şi asigurările, educaţia şi TCI.
Sondajul arată că numărul companiilor care plănuiesc să-şi reducă forţa de muncă în primul trimestru din 2021 a scăzut de la 30% la 20% prin comparaţie cu perioada octombrie-decembrie.
„Datele sugerează că rata şomajului ar fi aproape de apogeu şi ar putea întrece estimările lansate de autorităţi, având în vedere declinul lanţurilor de aprovizionare şi numărului de muncitori străini”, spune Derwyn Davies, membru al Chartered Institute of Personnel and Development (CIDP), care a realizat studiul în parteneriat cu firma Adecco.
Cea mai recentă rată a şomajului – din septembrie până în noiembrie – a fost de 5%, în creştere cu 0,6% faţă de precedentele trei luni, conform Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie (ONS). Astfel, numărul persoanelor fără loc de muncă a atins 1,72 de milioane.
ONS a declarat că firmele britanice au avut în noiembrie cu 819.000 de angajaţi mai puţin decât în perioada de la începutul pandemiei. Sectorul ospitalităţii a simţit cel mai mare impact, de vreme ce reprezintă o treime din totalul oamenilor care au rămas fără loc de muncă, fiind urmat de retail.
Marea Britanie înregistrează cea mai mare rată de vaccinare anti-coronavirus din Europa – 27,24%.
Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.
Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.
În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.
CUM ARATĂ CLĂDIREA CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI
Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139, Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.
Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă tulpină de coronavirus în Marea Britanie, cu unele mutaţii potenţial tulburătoare.
B.1.525 pare a fi similară cu varianta sud-africană. Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh au descoperit până acum 33 de cazuri de infectare cu această nouă variantă.
Experţii spun că este prea devreme pentru a spune dacă această nouă tulpină ar trebui adăugată pe lista „variantelor îngrijorătoare” din Marea Britanie şi dacă ar trebui să aibă loc testarea în masă.
Potrivit cercetătorilor, B.1.525 pare să aibă „mutaţii semnificative” deja observate în cazul unora dintre variantele noi. „Acest lucru este parţial liniştitor, deoarece putem prezice care este efectul lor potenţial”, a notat BBC.
Una dintre aceste modificări este o mutaţie numită E484K, întâlnită şi la variantele din Brazilia şi Africa de Sud, care poate ajuta virusul să păcălească sistemul imunitar al organismului.
Alte modificări o fac similară cu varianta „Kent” din Marea Britanie, despre care experţii spun că este mai contagioasă decât versiunea originală a coronavirusului care a declanşat pandemia.