Tag: manageri

  • Managerii români câştigă la jumătate faţă de cei germani, dar muncitorii sunt de 6 ori mai prost plătiţi

    Un manager câştigă în România la fel ca unul din Cehia şi de doar două-trei ori mai puţin decât omologul său din Austria, Belgia sau Germania.  Astfel, un middle manager sau un specialist are un salariu mediu de 2.500 de euro net pe lună în România sau în Cehia şi 5.000 – 5.600 de euro net pe lună în Austria, Belgia sau Germania.

    În schimb, un muncitor dintr-o fabrică din România are un salariu de  5-7 ori mai scăzut decât un muncitor dintr-o fabrică din aceste trei ţări, arată rezultatele studiului salarial realizat de firma de executive search şi consultanţă în management Korn Ferry Hay Group. Astfel, un muncitor câştigă în Ro­mâ­nia 400 de euro net pe lună, în timp ce în Ger­mania salariul unui muncitor este de 2.500 de euro net pe lună. „În România angajatul din execuţie este foarte sărac, dar managerul nu este atât de sărac, dacă facem comparaţie cu alte ţări. Dacă eşti manipulant marfă, şofer sau electrician, rentează din punct de vedere financiar să lucrezi în altă ţară. Dacă eşti specialist sau middle manager, e discutabil“, a spus Anca Puiu, market leader (reward, talent, employee engagement) în cadrul Korn Ferry Hay Group. Ea a mai precizat că totuşi, în comparaţie cu nivelul salarial din statele din Europa de Vest, România are o forţă de muncă foarte ieftină, de aceea angajaţii care câştigă foarte puţin vor încerca în continuare să îşi găsească un loc de muncă în vestul Europei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât investesc companiile din România în programe de mindfulness

    În prima parte a anului 2017, compania a înregistrat o creştere de 15% a cererii pentru acest tip de programe.

    În contextul în care 60% dintre zilele de concediu medical ale europenilor sunt atribuite afecţiunilor cauzate de stresul ocupaţional (European Agency for Safety and Health at Work), training-urile de mindfulness pentru manageri au impact pe termen lung în reducerea stresului şi în îmbunătăţirea capacităţii de concentrare, potrivit reprezentanţilor Creative & Bright.

     „Popularitatea mindfulness-ului se explică prin beneficiile măsurabile pe care le are în dezvoltarea a două elemente esenţiale pentru creşterea performanţei: curiozitatea şi atenţia. (…)”, spune Dana Tudor,  managing partner Creative and Bright şi facilitator al programului de mindfulness.

    Printre industriile familiarizate deja cu acest concept sunt industria IT, Manufacturing, Producţie, Servicii sau Banking, care implementează astfel de programe de 1-3 ori pe an.

  • Povestea tinerei care vinde gogoşi de peste 2 milioane de euro în România

     Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea celor doi tineri a ajuns în prezent la 17 unităţi şi alte trei erau în curs de deschidere la momentul realizării acestui material (începutul lunii iunie). Dintre acestea, patru sunt proprii, iar celelalte administrate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (CCO) sunt foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj-Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. Unul dintre criteriile după care au ales afacerea era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor o traiectorie ascendentă.

    De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. Mama Andrei Otava a furnizat reţeta de gogoşi, iar în rest au trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată, deschizând o primă unitate în Târgu-Mureş, de unde s-au extins apoi în mai multe oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Ploieşti, Iaşi, Bucureşti, Suceava, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Craiova, Râmnicu Vâlcea). Investiţiile în francizele Donuterie pornesc de la 30.000 de euro şi pot ajunge la 50.000 euro, sumă care depinde de factori precum locaţia aleasă pentru magazin şi suprafaţa acestuia. Pentru anul în curs, Muntean şi Otava şi-au propus să dubleze numărul de magazine din reţeaua naţională şi, implicit, să dubleze şi cifra de afaceri. Pe termen lung însă, iau în calcul şi extinderea în afara ţării.

    ANDRA OTAVA

    29 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CCO, DONUTERIE

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ* ÎN 2016: 10 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI**: 120

    *VALOAREA CUMULATĂ A VENITURILOR GENERATE DE FRANCIZE ŞI DE MAGAZINELE PROPRII

    **NUMĂRUL TOTAL, ÎN CADRUL GRUPULUI

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.


     

  • Horaţiu Vasilescu, CEO Teilor şi Anda Jurcă, director naţional de vânzări al reţelei, la gala 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2017 – VIDEO

    Horaţiu Vasilescu, CEO al reţelei de magazine de bijuterii Teilor (şi care a apărut în ediţia de anul trecut a anuarului) şi Anda Jurcă, director naţional de vânzări al reţelei de bijuterii, prezentă în ediţia din acest an a catalogului, au descris experienţa lor ca tineri manageri în domeniul în care activează şi au oferit câteva sfaturi reprezentanţilor tinerei generaţii la gala 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2017. 

    Reţeaua de bijuterii Teilor a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 49 de milioane de lei şi a ajuns la un număr de 175 de angajaţi. 

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din iulie 2017

    COVER STORY:  Mai mult decât cifre

    Bogdan Ion a preluat conducerea EY România în 2012, parcurgând două cicluri economice diferite: unul post criză şi altul în plină desfăşurare, marcat de digitalizare. El vorbeşte despre ce înseamnă de fapt auditul, cât de importante sunt lecţiile pe care le primeşte zilnic de la antreprenori, dar şi despre ce şi-ar dori să facă într-o altă etapă a vieţii sale.


    IT: Jocuri video made in Romania


    BĂNCI: Minimul ultimului deceniu
     

    IDEI DE AFACERI: O poveste spumoasă
     

    ASIGURĂRI: Abordarea franceză a riscului


    SPECIAL: Bătălia pentru roaming


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Povestea celui mai puternic manager român din lume. Are pe mână 4 miliarde de euro

    Călin Drăgan, tânărul manager prezentat în prima ediţie a proiectului 100 Tineri Manageri de Top, din 2006, când ocupa funcţia de director general al CCHBC România. 

    Drăgan a fost numit în urmă cu aproape trei ani representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată după unirea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri.

    Previziunile pentru anul trecut se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la un miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume. În opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadershipul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de responsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. „Cred că este relativ uşor să dobândim reale calităţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei.

    Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eşuează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane, spunea anterior Călin Drăgan pentru Business Magazin. Aşa-zisa ”inteligenţă emoţională” este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere. Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că managerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. „Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.

    O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. „Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută. Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi „cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone”.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna „ambasador sau „reprezentant al ţării oriunde a muncit sau a călătorit. „Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.

  • Clasa a XII-a de tineri manageri

    Clasa a XII-a de manageri de sub 40 de ani a participat la Gala Tineri Manageri de Top, găzduită la un local din Bucureşti de redacţia revistei alături de partenerii Mercedes-Benz, Alpha Bank, Academia Flavian Dobre, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti şi Room 363. A 12-a ediţie a Galei 100 tineri manageri de top a fost o noapte a inspiraţiei şi a poveştilor de succes, a ideii de performanţă indiferent de domeniul în care aceasta se obţine, fapt evidenţiat şi de prezenţa campioanei olimpice la scrimă Loredana Dinu.

    Gazdele ediţiei din acest an au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, redactori la Business Magazin; primul care a urcat pe scenă a fost Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business Magazin, care a vorbit despre importanţa noii generaţii în peisajul actual de business. ”12 ani înseamnă foarte mult, în condiţiile în care vârsta medie de existenţă a unei companii în România este de şapte ani“, a subliniat el. ”Este mult mai greu să fii acum manager în România decât era în urmă cu 10 sau 12 ani. Şi am remarcat că oamenii nu prea mai vor să fie manageri, odată ce preiau această responsabilitate – ce înseamnă să ai grijă de bugete, de oameni, de proiect – oamenii nu mai vor să facă acest lucru. Ei preferă să stea în faţa unui calculator, să ştie foarte clar ce au de făcut, să îşi asume altcineva responsabilitatea dacă lucrurile nu ies aşa cum ar trebui. Din acest punct de vedere, cred că România are un minus în privinţa noilor generaţii de manageri. În primele ediţii erau mai mulţi antreprenori tineri„, a subliniat Cristian Hostiuc, şi este interesant de văzut cum vor arăta următorii zece ani în ceea ce priveşte generaţiile de antreprenori. ”În mod cert, noile generaţii vor fi mai bine instruite, dar mult mai puţin pregătite pentru piaţă şi pentru a mişca munţii.“ Asta nu înseamnă că România va scădea, a explicat el, ci vom vedea o mai mare stabilitate, fără mari fluctuaţii.

    Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef al Business Magazin, şi-a început discursul cu o scurtă povestire: ”Una dintre poveştile pe care le puteţi găsi în revistă se referă la unul dintre fondatorii Yahoo, care spunea că atunci când a pus bazele companiei alături de câţiva prieteni s-au distrat de minune. Şi atunci am spus: «OK, dacă o companie a ajuns la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari, nu e chiar foarte rău să te mai şi distrezi pe parcurs». Noi, din când în când, mărturisesc,  ne mai şi distrăm la Business Magazin; de obicei după ce predăm revista sau vreunul din cataloagele pe care le scoatem de ani buni“. Prin urmare, a transmis ea, anul viitor vom ajunge la cea de a 13-a ediţie, care se va dovedi un număr câştigător pentru cel puţin 100 de manageri.

    ”Cam greu să vorbesc după ce am văzut aceste imagini“, şi-a început discursul Loredana Dinu, vizibil emoţionată de filmul ce a rulat pentru invitaţi, prezentând momentul în care România a câştigat medalia de aur la scrimă la Jocurile Olimpice de la Rio. ”Interacţiunea mea cu lumea businessului nu a fost de lungă durată“, a continuat ea, explicând că ceea ce o recomandă este experienţa acumulată pe plan sportiv, de peste 20 de ani petrecuţi în sala de antrenament, pe planşa de scrimă. Nu a fost greu să îşi dea seama că sportul de performanţă şi domeniul de business au extrem de multe puncte în comun. ”Am auzit de foarte multe ori spunându-se că ori eşti făcut pentru business, ori nu; poate şi de aceea am avut încă de tânără dorinţa de a-mi dezvolta propria afacere. Aşa cum în business există multe momente în care poţi fi jos, fără variante de ieşire, şi în sport poţi întâlni multe momente de acest gen.“

    Nici măcar după discursul inspiraţional al Loredanei Dinu, întrebaţi dacă ar da un post de CEO pe o medalie olimpică, cei din sală nu au părut foarte interesaţi de o carieră în sport.

    Primul premiu al serii a fost oferit CFO-ului Orange România, Adela Guedon, care a vrut să îi felicite pe toţi cei nominalizaţi în ediţia de acest an a catalogului. ”Vreau să vă împărtăşesc faptul că acest premiu e foarte important pentru mine, deoarece atestă faptul că deciziile pe care le-am luat de-a lungul carierei mele au fost cele corecte“, a transmis ea. ”Părerea mea este că sunt foarte puţine lucruri definitive în viaţă“, a răspuns Adela Guedon la întrebarea dacă şi-a pus vreodată problema de a pleca definitiv să lucreze în străinătate. ”Nu mi-am pus problema de nimic definitiv deocamdată.“

    Un alt premiant a fost managerul general al Anchor Group, Affan Yildirim. ”Atunci când am început să lucrez la Anchor Group aveam doar 31 de ani“, a povestit el celor din sală. ”A fost destul de greu, pentru că eram director financiar şi trebuia să gestionez multe lucruri.“ El a mai spus că a încercat mai întâi să-şi asculte colegii, iar abia apoi să caute alături de ei soluţiile potrivite. Ca sfat pentru cei mai tineri, el a spus că e important să asculţi şi să înţelegi opiniile celorlalţi: ”Dacă poţi obţine această sinergie, atunci succesul va veni“.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 iunie 2017

    COVER STORY:  Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

     


    EVENIMENT: Gala 100 tineri manageri de top, la a XII-a ediţie


    AFACERI: Gunoiul unora, comara altora

    ANTREPRENORIAT: Ospătarul din telefon

    SPECIAL: Responsabilizarea luxului
     

    TEHNOLOGIE: Privire spre viitor


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.