BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Christina Verchere, OMV Petrom: Piaţa dă semne timpurii de revigorare, dar incertitudinea predomină. Declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial

    Efectele pandemiei se văd în bilanţul OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, primul trimestru din 2021 fiind cel mai slab start de an pentru firmă din 2016 încoace, din punctul de vedere al profitului net raportat.

    Grupul a terminat primul trimestru din an cu vânzări de 4,8 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), cu 20% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul net al perioadei a fost de 573 de milioane de lei, în scădere cu 12%. Compania a terminat primele trei luni cu 9.224 de angajaţi, unu din patru salariaţi fiind disponibilizaţi faţă de primele trei luni din 2020. Investiţiile au fost tăiate cu 40%, ceea ce s-a reflectat imediat în producţia de petrol şi gaze, cu 7,6% mai mică, arată raportul trimestrial al firmei. Estimările sunt însă mai optimiste pentru restul anului.

    „Am observat că declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial, în timp ce, pentru acest an, revenirea economică a fost anticipată la 4,3% de guvernul român şi la 6% de FMI. Piaţa din România prezintă semne timpurii de revigorare, pe fondul derulării campaniei de vaccinare. Cu toate acestea, incertitudinea predomină în contextul crizei COVID“, spune Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

  • Lovitură de teatru: Romgaz anunţă că suspendă rezilierea contractului pentru centrala de la Iernut. În urmă cu exact o săptămână Romgaz anunţa că reziliază contractul

    Producătorul de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG), cea mai mare companie listată controlată de statul român, a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti suspendarea notificării de reziliere a Contractului de lucrări având ca obiect dezvoltarea CTE Iernut, prin construcţia unei centrale termoelectrice de 430 MW, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, încheiat între S.N.G.N. Romgaz, în calitate de Achizitor, şi Asocierea formată din DuroFelguera şi ROMELECTRO, în calitate de Executant.

    “S.N.G.N. ROMGAZ S.A. informează acţionarii şi investitorii asupra faptului că, în data de 8 aprilie 2021, a suspendat notificarea de reziliere a Contractului de lucrări nr. 13384/2016, având ca obiect Dezvoltarea CTE Iernut, prin construcţia unei centrale termoelectrice de 430 MW, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, pe o perioada de 14 zile, la solicitarea Executantului. Pe perioada suspendarii notificării de reziliere a contractului, Executantul urmează să prezinte o propunere concretă de finalizare şi punere în funcţiune a obiectivului de investiţii, în termen cât mai scurt posibil, iar S.N.G.N. ROMGAZ S.A. să analizeze propunerea şi să formuleze un raspuns”, se arată în raportul publicat la bursă.

    Cu o săptămână în urmă, producătorul de gaze naturale a anunţat la Bura de la Bucureşti că reziliază contractul de execuţie a centralei termoelectrice de la Iernut din cauza faptului că executantul, respectiv asocierea dintre spaniolii de la DuroFelguera şi Romelectro, nu şi-au respectat în termen obligaţiile contractuale.

    Romelectro, cel mai mare contractor românesc pentru proiecte energetice, a anunţat că dă în judecată Romgaz după ce producătorul de gaze deţinut de stat a reziliat contractul pentru dezvoltarea centralei de la Iernut, o investiţie de 269 de milioane de euro.

    Centrala pe gaze de 430 MW trebuia să fie gata în 2019, aceasta fiind prima investiţie majoră de la zero derulată de statul român din ultimii 30 de ani.

    Romgaz are o valoare bursieră de 12,9 miliarde de lei şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

    De la începutul anului, acţiunile SNG înregistrează o creştere de 19,2%, pe fondul unor tranzacţii de 153,8 mil. lei, arată datele BVB.

  • Conectarea gospodăriilor la gaze se califică la introducerea în Planul Naţional de Rezilienţă – Cîţu

    Planurile de conectare a gospodăriilor la reţeaua de gaze naturale se califică la introducerea în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, în condiţiile în care este un proces de tranziţie către o abordare mai verde, a anunţat sâmbătă premierul Florin Cîţu la întoarcerea de la Bruxelles. 

    „Am mai vorbit despre tranzitia pentru gaze. Am subliniat faptul ca Romania susţine obiectivele de climă ale Uniunii dar am spus că aceste eforturi în Romania trebuie să fie analizate în contextul actual. Avem nevoie de o perioada de tranzţie, în special în ceea ce priveşte conectarea la gaz a gospodariilor…Am primit răspuns că se califica, dacă reprezintă o perioada de tranzitie către o economie verde şi trebuie sa fim foarte atenti cum facem acest proiecte”, a spus Cîţu.

    Premierul a mai anunţat şi înfiinţarea, de către comisarul pentru Transporturi Adina Vălean a unui grup de lucru pe domeniu care să ajute la pregătirea proiectelor, care să verifice dacă acestea corespund criteriilor, pentru creşterea gradului de absorbţie.

    Cîţu a făcut un apel către preşedinţii celor două Camere de a urgenta procesul de ratificare a planului Planului Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă.

    Florin Cîţu a efectuat o vizită la Bruxelels, ocazie cu care s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    Racordarea la gaze a gospodăriilor din România este o problemă, pentru că din peste 2.800 de comune, doar circa 700 sunt racordate le reţeaua de gaze, iar 73 de oraşe din ţară nu dispun de alimentare cu gaze. În următorii 7 ani, autorităţile vor să ducă procentul de acoperire a localităţilor cu gaze de la 30% la 80%

  • Compania-gigant care de peste 140 de ani se ocupă cu extracţia de petrol şi gaze anunţă că se apropie finalul. Care spune că este viitorul afacerii

    Chevron, un gigant cu o istorie de 141 de ani, a construit un imperiu al combustibililor fosili de 170 de miliarde de dolari, fapt care i-a făcut numele sinonim cu industria petrolului şi a gazului. Dar criza climatică globală obligă companiile petroliere mari şi mici să îşi regândească modelele de business.

    CEO-ul Chevron, Michael Wirth, recunoaşte că compania sa ar putea arăta diferit în 2040. „Petrolul şi gazele vor fi în continuare o parte foarte mare (a activităţii noastre – n. red.). Va fi cea mai mare parte? Timpul ne va spune”, a spus Wirth pentru CNN Business. Şeful Chevron a indicat în mod special extinderi în alternative mai sustenabile, cum ar fi hidrogenul verde, gazul natural regenerabil şi captarea şi stocarea carbonului.

    În faţa presiunii politice şi a acţionarilor, jucători ca BP (BP), Shell (RDSA) şi alte companii majore din Europa au anunţat planuri de retragere treptată din combustibilii fosili, reducerea emisiilor şi adoptarea energiei verzi, regenerabile.

    În ultimii ani, Chevron s-a adaptat peisajului energetic în schimbare prin extinderea în zone noi, inclusiv în cea a şistului şi gazului natural lichefiat (GNL), două dintre cele mai profitabile surse de venit ale companiei. Wirth subliniază însă că Chevron nu îşi ia rămas bun de la petrol şi gaze. „Nu vor dispărea nici peste 20 de ani. Va fi în continuare foarte importante”. Totuşi, în următoarele două decenii, Wirth a spus că businessul îşi poate folosi abilităţile tehnice şi puterea financiară pentru a aborda probleme mai mari şi pentru a investi în sisteme energetice mai complexe. Privind în viitor, Wirth a spus că Chevron intenţionează să se concentreze pe trei domenii cheie: captarea şi stocarea carbonului, hidrogenul şi gazul natural regenerabil.

    Tehnologiile actuale de stocare a carbonului sunt însă foarte scumpe şi este nevoie de mult mai multe investiţii pentru a muta traiectoria. Acesta este unul dintre motivele pentru care cheltuielile globale pentru captarea şi stocarea carbonului au crescut cu 212% în 2020, scrie CNN

    Companiile energetice investesc bani şi în hidrogen fără carbon, cunoscut sub numele de hidrogen verde, în speranţa că în cele din urmă poate alimenta fabrici, maşini şi chiar avioane. „În prezent este scump şi nu neapărat economic”, a spus Wirth. „Dar există motive să credem că, prin investiţii suplimentare în tehnologie şi structuri de costuri, putem face acest lucru mult mai competitiv”.

     

     

  • Scăderi masive pentru una dintre cele mai mari companii din energie la nivel mondial: Pierderile de anul trecut ajung la 21,7 miliarde de dolari

    Gigantul anglo-olandez Shell, unul dintre cele mai mari grupuri energetice din lume, a raportat pierderi de 21,7 miliarde de dolari în 2020 pe măsură ce pandemia de coronavirus a continuat să afecteze nivelul de cerere, scrie CNBC.

    Prin comparaţie, Shell a înregistrat în 2019 un profit de 16,5 miliarde de dolari.

    Anunţul vine după ce doi dintre cei mai mari rivali ai companiei, BP şi Exxon, au postat o serie similară de date. Shell a declarat că gradul ridicat de incertitudine va avea un impact negativ asupra cererii de petrol şi gaze, fapt ce va determina grupul să implementeze o serie de măsuri de reducere a nivelului de producţie.

    În septembrie, Shell a anunţat că va tăia până la 9.000 de locuri de muncă la nivel mondial, rezultat direct al pandemiei de COVID-19. Luna trecută, compania a eliminat 330 de joburi din zona Mării Nordului.

    BP a declarat marţi că a pierdut 18,1 miliarde de dolari în 2020, înregistrând primele pierderi anuale din ultimul deceniu. În aceeaşi zi, gigantul american Exxon Mobil a anunţat pierderi de 22,4 miliarde.

    Industria petrolieră începuse să îşi regândească planurile înainte de pandemie, luând în calcul tranziţia de la combustibilii fosili, iar impactul provocat de coronavirus va forţa companiile să accelereze procesele de tranziţie.

     

  • OMV Petrom începe forajul la o nouă sondă de explorare din Marea Neagră, investiţie estimată la 32 mil. euro. “Marea Neagră are o importanţă strategică pentru producţia de gaze a României”

    OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a iniţiat la finalul lunii decembrie 2020, o nouă campanie de foraj offshore în ape de mică adâncime, în perimetrul Istria din Marea Neagră, urmând ca, la începutul acestui an, să înceapă forajul celei de-a doua sonde.

    Investiţia aferentă acestei campanii este de aproximativ 32 mil. euro, potrivit datelor transmise de reprezentanţii companiei.

    „Marea Neagră are o importanţă strategică pentru producţia de gaze a României: în prezent, circa 10% din consumul anual de gaze al ţării provine din această zonă”, spune declarat Chris Veit, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Upstream.

    Cele două sonde de dezvoltare sunt forate la adâncimi de peste 2.500 de metri sub fundul mării, în ape cu o adâncime de aproximativ 60 de metri.

    Această campanie de foraj completează seria proiectelor de investiţii demarată de companie pentru producţia offshore din apele de mică adâncime din Marea Neagră.

    În total, peste 500 de milioane de euro au fost investiţi între 2014 şi 2019, inclusiv pentru forarea a16 noi sonde de explorare şi producţieşi sidetrack-uri, modernizarea instalaţiilor de producţie şi a sistemului de comprimare a gazelor.

    Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a fost demarată încă din anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operaţiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (blocul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (NeptunDeep).

    Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 25.000 bep/zi. În 2019, a reprezentat circa 17% din producţia Grupului în România.

     

     

     


     

  • În timp ce îşi vede controlul asupra pieţei europene de gaze slăbind, gigantul rus Gazprom reia lucrările la Nord Stream 2 cu nemţii

    Odată cu începutul noului an, trei evenimente vor avea un im­pact pe termen lung asupra relaţiilor Gazprom cu Europa de Sud-Est, afectând întreaga piaţă europeană, scrie Deutsche Welle.

    Pe 1 ianuarie, preşedintele sârb Aleksander Vucic a celebrat furnizarea de gaze ruseşti către ţara sa printr-o rută diferită, şi anume prin intermediul Balkan Stream, parte a gazoductului TurkStream. Cu numai câteva ore mai devreme, Bulgaria a început să primească gaze azere via TAP, preşedintele bulgar Boiko Borisov anunţând cu această ocazie sfârşitul monopolului Gazprom asupra pieţei locale.

    Al treilea eveniment a fost inaugurarea unui nou terminal GNL în apropiere de insula croată Krk. Primirea de gaze naturale lichefiate din America a reprezentat pentru Croaţia, care fusese alimentată cu gaze aproape exclusiv de Gazprom, un salt către diversificare. Ţara poate exporta de asemenea gaze către Ungaria, Ucraina şi alte ţări.

    Teoretic, Croaţia ar putea pune capăt cooperării cu Gazprom imediat, însă acest lucru nu se va întâmpla probabil. Totuşi, cota de piaţă a Gazprom va scădea. Gigantul rus va fi expus astfel unei concurenţe serioase în Croaţia. Se crede că Ungaria va primi mare parte a gazelor din Krk, Ucraina fiind de asemenea un posibil client.

    În timp ce terminalul din apropiere de Krk înseamnă pierderea rolului de monopol pentru Gazprom în Croaţia şi o competiţie sporită în Ungaria, lansarea SGC va însemna pierderea controlului şi asupra Bulgariei pentru gigantul rus şi o competiţie mai intensă pe pieţele Greciei şi Italiei. Presiunea în acest caz va veni din partea gazelor mai ieftine din Azerbaidjan.

    SGC este un sistem de două gazoducte, TANAP şi TAP. În Balcani, pierderile Gazprom ar putea fi chiar mai mari.

    Între timp, Gazprom a anunţat că va relua lucrările la Nord Stream 2, un proiect controversat, considerat de americani şi unele state est-europene în frunte cu Polonia drept un proiect politic menit să întărească dependenţa Europei de Rusia, potrivit Financial Times.

    Lucrările de construire a gazoductului către Germania vor fi reluate în această săptămână în pofida sancţiunilor americane care au pus proiectul pe pauză timp de peste un an.

    Gazprom va începe lucrările pe secţiunea Mării Baltice administrată de Danemarca în pofida măsurilor luate de Washington pentru contracararea proiectului finanţat de cinci dintre cele mai mari companii de energie ale Europei.

    Gazprom va folosi nava Fortuna şi două nave de suport, lucrările putând fi finalizate în aproximativ patru luni.

    Naz Masraff, director în cadrul Eurasia Group, arată că preşedintele ales american Joe Biden va fi probabil mai deschis la compromis având în vedere dorinţa sa de a reclădi relaţiile cu Europa.

    Între timp, statul german Mecklenburg-Vorpommern intenţionează să creeze o fundaţie pentru susţinerea finalizării Nord Stream 2 pe fondul ameninţării cu noi sancţiuni americane, notează Intellinews.

    Parlamentul statului a dat undă verde iniţiativei, fundaţia urmând să cumpere materialele necesare pentru construirea gazoductului.

     

     

  • Prima surpriză anunţată de guvernul Florin Cîţu. Anunţul făcut după nici 24 de ore

    Guvernul Cîţu şi-a propus în programul de guvernare să deblocheze proiectele de exploatare a a gazelor din Marea Neagră, iar cu banii din redevenţe să echilibreze sistemul naţional de pensii.

    Exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect extrem de controversat, se face acum în baza unei legi adoptate de Guvernul Dăncilă, lege care este considerată nefavorabilă de către consorţiul Exxon-Petrom, care a amânat începerea exploatării.

    De partea cealaltă, proiectul Black Sea Oil and Gas, în care este implicat un fond de investiţii american, a început exploatarea bazându-se pe fapul că la un moment dat legislaţia va fi schimbată.

    În programul de guvernare depus la Parlament pentru votul de investitură, Guvernul promite extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor.

    Deşi România are gaze naturale şi rezerve de gaze comerciale, doar jumătate din gospodării au acces la reţea. Acesta este un punct vulnerabil al României şi de aceea investitorii din Marea Neagră vor mai degrabă să exporte gazele către Ungaria şi Austria, susţinând că nu au cui să vândă în ţară.

    Toate guvernele au promis exinderea reţelei de gaze, dar progresele de la an la an sunt aproape nule.

    Sistemul naţional de pensii este destul de dezechilibrat, iar promisiunile de majorare a pensiilor nu pot fi acoperite din activitatea curentă a economiei şi din capacitatea statului de a obţine venituri din taxe si impozite.

    Vedeţi AICI documentul 

  • Premieră istorică: Danemarca este primul mare producător de petrol şi gaze care stabileşte clar anul în care opreşte extracţia. Ţara renunţă chiar acum la explorarea de noi zăcăminte

    Danemarca a devenit primul mare producător de petrol din lume care pune o dată exactă pe promisiunea de a opri extracţia de petrol şi gaze, în contextul în care vrea să atingă cât mai rapid unele dintre cele mai ambiţioase obiective de mediu, potrivit Fortune.

    În timp ce Danemarca este cunoscută pentru reţelele eoliene masive şi pentru pistele de biciclete, ţara este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Uniunea Europeană, întrucât îşi desfăşoară activitatea în jurul Mării Nordului.

    Mai mult, guvernul opreşte acordarea de noi licenţe de exploatare pentru petrol şi gaze, a anunţat Ministerul pentru Climă, Energie şi Utilităţi din Danemarca, săptămâna trecută, după un vot al parlamentului.

    „Decizia ţării de a anula a opta licitaţie pentru acordare de noi licenţe de exploatare vine în opoziţie cu motivele pe care le vedem atunci când alte ţări anulează astfel de licitaţii. (…) Dar marchează un precedent important care trebuia făcut. Cu această decizie de a opri permanent licitaţiile, Danemarca devine prima naţiune devoltată care nu doar admite importanţa tranziţiei energetice, ci înţelege şi nevoia de a se da la o parte pentru a permite unor naţiuni mai sărace să beneficieze de bugetele companiilor pentru exploatare, pe măsură ce noi trecem de era petrolului”, a explicat Amy Myers Jaffe, managing director în cadrul laboratorului de politici climatice de la Universitatea Tufts.

    Danemarca a început exploatarea de petrol şi gaze în 1972, iar veniturile din această activitate au jucat un rol cheie în dezvoltarea economică a statului, a menţionat ministerul săptămâna trecută.

    În 2019, Danemarca a înregistrat venituri de aproape 1 miliard de dolari din acest sector. Cele mai recente date disponibile arată că sectorul de petrol şi gaze din Danemarca avea 4.000 de angajaţi în 2016.

    Danemarca are o populaţie de circa 5,8 milioane de oameni.

    Deşi este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, Danemarca este un jucător mic pe piaţa globală, însă ministerul pentru Climă al ţării speră ca mutarea lor să ofere un exemplu, arătând că este posibil să renunţi la această activitate.

  • Ţara care merge împotriva curentului şi, când alţii investesc tot mai mulţi bani în explorarea de petrol şi gaze, anulează orice căutare

    Danemarca va pune capăt tuturor explorărilor noi de petrol şi gaze din Marea Nordului, ca parte a unui plan mai larg de stopare a extragerii combustibililor fosili până în 2050, scrie BBC.
    Guvernul ţării a acceptat, de asemenea, să anuleze joi ultima sa rundă de licenţiere, care acordă firmelor permisiunea de a explora şi extrage petrol şi gaze. „Acum punem capăt definitiv epocii combustibililor fosili”, a declarat ministrul danez al mediului. Greenpeace Danemarca a descris anunţul ca fiind un „moment important”.

    Danemarca este în prezent cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, deşi produce mult mai puţin decât Norvegia sau Marea Britanie, ţări din afara UE.

    În 2019, Danemarca a pompat 103.000 de barili pe zi în 2019, conform analizei realizate de gigantul petrolier britanic BP. Există 55 de platforme de foraj pe teritoriul său, pe 20 de zăcăminte de petrol şi gaze.

    „Suntem cel mai mare producător de petrol al Uniunii Europene şi, prin urmare, această decizie va avea răsunet în întreaga lume”, a declarat joi ministrul danez al mediului, Dan Jorgensen. Decizia îi va costa pe danezi aproximativ 13 miliarde de coroane (1,1 miliarde de lire sterline), potrivit estimărilor ministerului energiei.

    Danemarca este considerată ca având unul dintre cele mai ambiţioase obiective climatice din lume. Acesta îşi propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul din 1990 cu 70% până în 2030, dar şi să atingă emisii nete zero până în 2050 – ambele obiective fiind adoptate prin lege.

    Marea Britanie îşi propune la rândul său să reducă emisiile cu 68% până la sfârşitul anului 2030. Guvernele din întreaga lume s-au angajat, de asemenea, să ia măsuri suplimentare cu privire la schimbările climatice ca parte a unui plan mai larg pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris. Marea Britanie va viza reducerea emisiilor de carbon cu cel puţin 68% faţă de nivelul din 1990 până la sfârşitul anului 2030, a anunţat vineri premierul Boris Johnson. Chiar dacă naţiunile îşi ţin promisiunea privind reducerea emisiilor, nu există însă nicio garanţie că lumea va evita problema gravă a încălzirii globale, spune oamenii de ştiinţă.