Tag: firma
-
Şi-a părăsit cariera dintr-o multinaţională şi a deschis business-ul la care visa. În numai şase luni, a avut venituri de 20.000 de euro. Care este reţeta succesului?
„Pasiunea pentru design şi producţie hand made am dobândit-o în urma unui curs de design vestimentar, în urma căruia am creat împreună cu o prietenă o colecţie de haine“, îşi aminteşte Elena Pistrui despre cum a pornit ideea brandului Iguelle, administrat de firma Iguelle Design.Antreprenoarea a dobândit experienţă în muncă după ce a lucrat într-o firmă multinaţională pe o poziţie de auditor, după care s-a reprofilat şi a mai lucrat şase ani în marketing la o firmă românească de IT. Pasiunea pentru pantofi s-a dovedit mai puternică şi astfel, în urmă cu circa doi ani, antreprenoarea a început un nou capitol, de această dată de producţie, design şi comercializarea accesoriilor şi încălţămintei. -
Şi-a părăsit cariera dintr-o multinaţională şi a deschis business-ul la care visa. În numai şase luni, a avut venituri de 20.000 de euro. Care este reţeta succesului?
„Pasiunea pentru design şi producţie hand made am dobândit-o în urma unui curs de design vestimentar, în urma căruia am creat împreună cu o prietenă o colecţie de haine“, îşi aminteşte Elena Pistrui despre cum a pornit ideea brandului Iguelle, administrat de firma Iguelle Design.Antreprenoarea a dobândit experienţă în muncă după ce a lucrat într-o firmă multinaţională pe o poziţie de auditor, după care s-a reprofilat şi a mai lucrat şase ani în marketing la o firmă românească de IT. Pasiunea pentru pantofi s-a dovedit mai puternică şi astfel, în urmă cu circa doi ani, antreprenoarea a început un nou capitol, de această dată de producţie, design şi comercializarea accesoriilor şi încălţămintei. -
Programul prin care românii primesc până la 200.000 de lei pentru a înfiinţa o firmă, modificat
Harry Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, şi Adrian Mlădinoiu, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, au prezentat, luni, la Universitatea de Vest din Timişoara, Programul “România Start-Up Nation”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La eveniment au participat aproximativ 100 de persoane interesate să-şi deschidă o afacere.
Prin acest program se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei românilor care deschid o societate comercială după 30 ianuarie 2017, dată la care a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind “stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei
Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. „Fotografia a fost dintotdeauna o pasiune. Eram fotograf la diverse evenimente deja de câţiva ani când am decis să deschid propria afacere”, îşi amintea Marian Alecsiu despre începuturile firmei, când a transformat astfel hobby-ul în job.
Aşa a deschis un mic laborator de developare foto, o afacere destul de prosperă la acel moment, în urma unei investiţii pe care a strâns-o atât din câştigurile obţinute ca fotograf, care nu erau însă foarte mari, cât şi din vânzarea propriei truse foto care, ca şi acum de altfel, nu era deloc ieftină.
-
A reuşit să dezvolte, pe o piaţă locală inexistentă, cel mai mare magazin de profil din sud-estul Europei
Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. „Fotografia a fost dintotdeauna o pasiune. Eram fotograf la diverse evenimente deja de câţiva ani când am decis să deschid propria afacere”, îşi amintea Marian Alecsiu despre începuturile firmei, când a transformat astfel hobby-ul în job.
Aşa a deschis un mic laborator de developare foto, o afacere destul de prosperă la acel moment, în urma unei investiţii pe care a strâns-o atât din câştigurile obţinute ca fotograf, care nu erau însă foarte mari, cât şi din vânzarea propriei truse foto care, ca şi acum de altfel, nu era deloc ieftină.
-
DEZASTRU! O fabrică din România cu afaceri de milioane de euro se ÎNCHIDE şi angajaţii sunt daţi AFARĂ
În anul 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi pierderi de 2 milioane, arată cele mai recente date de pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Compania, care are sediul la Viena, va continua să producă pentru clienţii din România în celelalte fabrici din Germania,Turcia şi Polonia.
Divizia de food din Europa a compania Constantia Flexibles are 12 fabrici de producţie în opt ţări. Grupul realizează ambalaje şi etichete pentru produse alimentare, produse farmaceutice şi pentru industria băuturilor.
-
(P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni
În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 firme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profitului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se finanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru finanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).
„Îmi doresc ca 2017 să fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.
Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiinţarea firmei.
Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”
Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam firma doar ca pe o sursă de finanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profit» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”
La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”
-
Outsourcing ardelenesc pentru clienţi vestici
„În ’91, când am intrat în acest business, nu prea aveam de ales. Ca proaspăt absolvent de informatică imediat după Revoluţie, am avut de ales între a deveni profesor, a lucra într-o fabrică de stat sau a pleca din ţară”, îşi aminteşte Marcel Anghel gândurile pe care le-a avut înainte de debutul său antreprenorial, în urmă cu mai bine de 25 de ani. Alegerea sa de atunci l-a îndreptat în direcţia construirii mai multor companii de software în Cluj, care au evoluat în câţiva ani la câteva sute de angajaţi.În prezent, Anghel se concentrează pe dezvoltarea companiei de IT Qubiz, specializată în nearshore outsourcing (servicii pentru ţările relativ apropiate, dar nu şi pe piaţa internă) în domeniul dezvoltării de software şi de soluţii IT pentru piaţa vest-europeană; potrivit antreprenorului, soluţiile Qubiz urmăresc să acopere întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, de la consultanţă şi analiză de business, la design, implementare, testing şi mentenanţă.Fondată în 2008 în Oradea, compania românească şi-a crescut constant numărul de angajaţi: în ultimii patru ani a evoluat de la 40 la 125 (creştere de 210%) răspândiţi în prezent în două birouri ale companiei, cel de al doilea fiind în Oradea. Cifra de afaceri a crescut şi mai mult în acest interval de timp (cu 250%), ajungând anul trecut la o valoare de peste 4,7 milioane de euro. Pentru 2017, Anghel previzionează o creştere de până la 5,5 milioane de euro. Anul trecut, Qubiz a fost printre cele 12 companii locale de software care au intrat în clasamentul celor mai dinamice 5.000 de firme din Europa realizat de publicaţia americană Inc., primele patru clasate fiind ZebraPay, ITNT, Qubiz şi Qualitance; în total la categoria software au fost incluse 132 de companii de profil din Europa.
Anul acesta, compania s-a calificat în finala European Business Awards, cea mai mare competiţie de business europeană, potrivit reprezentanţilor companiei; a fost nominalizată pentru titlul The ELITE Award for Growth Strategy of the Year. În spatele rezultatelor de acum stă experienţa de mai bine de 25 de ani a antreprenorului în IT. Marcel Anghel povesteşte că s-a aflat printre primii antreprenori locali care şi-au dezvoltat un business în acest domeniu, în 1991. „Pe atunci, practic nu existau companii private de IT. Aşa că am decis să-mi deschid propria firmă. De fapt, am deschis prima firmă de IT din Cluj, şi poate chiar şi din ţară”, îşi aminteşte el referindu‑se la o firmă de software educaţional (Okko Soft) pe care a înfiinţat-o atunci. În 1993 a devenit manager al companiei de software cu capital olandez Nethrom (în prezent Yonder, parte a grupului olandez Total Specific Solutions), pe care a condus-o până în 1999.Aceasta ajunsese la 90 de angajaţi când Marcel Anghel a plecat din firmă; ulterior a înfiinţat ISDC (în prezent tot parte a unui grup olandez şi care a anunţat la finalul anului trecut că va fuziona cu Endava), companie cu 170 de angajaţi la momentul exitului său, în 2008. Dacă primele companii pe care le-a înfiinţat au fost firme de outsourcing pur, Marcel Anghel spune că pe parcursul anilor s-a concentrat din ce în ce mai mult înspre oferirea de servicii inovative cu o valoare adăugată mare pentru clienţi. Astfel, Qubiz a devenit un „one stop shop“, oferind servicii care urmează întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, după cum îşi descrie antreprenorul compania.În 2008, a pornit Qubiz cu un buget de 150.000 de euro care ar fi urmat să susţină financiar compania pentru o perioadă de un an şi jumătate. „Contextul era unul dificil, în plină recesiune, în care alte companii erau pe standby. N-a fost uşor, deoarece a trebuit să investim încontinuu în know-how, modalităţi de muncă, dar şi în condiţii de lucru”, povesteşte el.Strategia pe care a mizat a fost ca din momentul în care firma a devenit profitabilă, câştigul să fie distribuit astfel: o treime direcţionată către participare la profit, o treime spre rezerve (provizioane), o treime dedicată investiţiilor. Din aceste rezerve şi bani de investiţii a fost construit actualul sediu al companiei, în 2010; tot aşa vor fi finanţate lucrările începute într-un nou sediu în Oradea, „o clădire modernă, mult mai încăpătoare, care să facă faţă creşterii noastre”. Aceasta va acomoda echipa din ce în ce mai numeroasă a companiei: dacă la momentul înfiinţării firma avea şase angajaţi, în prezent numărul lor se îndreaptă spre 150.Antreprenorul glumeşte în ceea ce priveşte alegerea dezvoltării afacerii Qubiz în Oradea: „E simplu, soţia mea este din Oradea. Glumesc, dar aşa am ajuns să cunosc oraşul şi să-mi dau seama cât de mult îmi place. Dar sunt şi motive obiective pentru care am ales acest oraş: şcolile primare şi liceele sunt foarte bune, la acelaşi nivel cu cele din Cluj; în plus, am văzut o oportunitate în a intra pe o piaţă proapătă din care oamenii talentaţi plecau din lipsă de perspective”, explică antreprenorul. Acum sesizează însă că lucrurile nu mai stau la fel, ba mai mult decât atât, unii dintre cei plecaţi aleg să se întoarcă. -
Compania elveţiană Yoveo cumpără start-upul românesc iRewind
Achiziţia iRewind va permite Yoveo să dezvolte o gamă largă de servicii în domeniul video, dedicate în special evenimentelor sportive, combinând software-ul video al iRewind cu tehnologia Yoveo, scrie site-ul citat.
Departamentul tehnologic iRewind condus de cofondatorul Mihai Nicolescu va lucra cu echipa de la sediul central din Zurich, continuând dezvoltarea produsului iRewind.
Irewind a fost fondată în 2013 de trei antreprenori români şi are sediul în Lausanne, Elveţia. Aplicaţia românească înregistrează evoluţiile sportive sub forma unor clipuri video filmate din unghiuri diferite. Camere video instalate pe terenurile sportive înregistrează clipuri HD prin identificarea poziţiei utilizatorului cu ajutorul modulului GPS din telefonul mobil. Clipul creat va fi trimis către telefonul utilizatorului şi poate fi văzut, editat sau trimis pe reţelele de socializare.
Disponibil în 23 de ţări, iRewind a oferit soluţia la peste 300 de evenimente din lume, livrând peste un milion de materiale video până în prezent.
Yoveo a fost fondată în 2015. Compania dezvoltă produse video şi este partener de producţie, conţinut şi tehnologie.
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Bogdan Enoiu, director general şi fondator McCANN
Enoiu a terminat Facultatea de Metalurgie în 1984, iar primul loc de muncă a fost la uzina Dacia de la Colibaşi, lângă Piteşti, unde a lucrat doar nouă luni, după care a venit la Bucureşti, unde a lucrat tot ca inginer, la IMGB.
A intrat în publicitate înfiinţând agenţia Clip, care, după ce obţinuse câteva contracte importante, a atras atenţia agenţiei McCann Erickson. Compania internaţională a preluat în 1996 firma fondată de Bogdan Enoiu.
Publicitarul a organizat meciul de retragere al lui Gică Hagi (2001) şi vizita preşedintelui american George Bush Jr. în România (2002), iar firma pe care o conduce este organizatorul turneului de tenis BCR Open de la Bucureşti.