Intr-o prima etapa, dupa ce creditorii sau administratorii
companiei cer insolventa (administratorii pentru a se proteja de
creditori iar acestia din urma pentru a isi recupera datoriile,
neacceptand planul de reesalonare), iar un tribunal analizeaza daca
se declara starea de concordat preventiv sau de insolventa.
Concordatul preventiv (sau mandatul ad-hoc), reprezinta analiza
situatiei firmei in afara starii de insolventa. Compania este
supravegheata de un practician in insolventa, se elaboreaza un
plan, care trebuie sa fie acceptat si semnat de creditori iar
perioada maxima de plata a 50% din datorii este de 18 luni. In
acest rastimp, compania functioneaza normal si are acces la
lichiditatile sale si la bunurile proprii.
In a doua etapa, daca se declara insolventa companiei, aceasta
va trece sub administrarea unui practician in insolventa. Acesta
din urma va inventaria bunurile, va alcatui o lista a creditorilor
si va propune un plan de reorganizare. Firma va functiona normal in
aceasta perioada dar administratorii nu vor mai avea acces la
bunurile companiei.
Reorganizarea juridica este a doua etapa a insolventei. Este de
obicei cel mai lung proces din cadrul procedurii de insolventa,
deoarece ajunge de cele mai multe ori la 3 – 4 ani. Practicianul in
insolventa preia conducerea firmei si poate dispune vanzarea de
active pentru plata datoriilor. In aceasta etapa, compania
functioneaza normal.
Daca compania nu isi plateste datoriile, se ajunge la ultima
etapa, si anume declararea falimentului. Se dispune vanzarea
intregului patrimoniu pentru achitarea datoriilor, in ordinea
prioritatilor si a capitalului, daca instanta decide ca situatia de
piata sau strategia firmei au dat gres. Administratorul si
actionarii raspund in fata instantei, daca au de determinat prin
faptele lor falimentul.
Daca pe parcursul uneia din etapele de mai sus compania reuseste
sa isi achite datoriile, isi va continua activitatea in mod
normal.
