BusinessMagazin

Tag: experienta

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Vrei să faci bani fară să mergi la muncă zi de zi ? Iată câteva idei de joburi pe care le poţi face fără să cobori din pat

    Munca de acasă are cu siguranţă avantaje sale. Nu trebuie să te trezeşti la o anumită oră, nu stai în trafic, îţi organizezi timpul singur, nu te distrag colegii şi, bineînţeles, ai posibilitatea de a trimite e-mailuri din confortul patului tău.

    Dacă toate acestea sună atrăgător (şi dacă ai autodisciplina pentru a rămâne concentrat şi productiv în timp ce lucrezi de la domiciliu), îţi oferim în cele ce urmează câteva idei de astfel de joburi, potrivit infomunca.ro.

    Multe dintre acestea necesită doar o bună conexiune la internet, un calculator şi ceva experienţă cu munca în online.

    1. Blogger

    Dacă ai deja un blog sau ai de gând să îţi creezi unul, trebuie să ştii că în funcţie de numărul de vizitatori sau colaborări poţi face bani frumoşi. Dacă ai abilităţi de comunicare scrisă, un blog te va ajuta în sensul acesta. Prin postări, articole, recenzii, recomandări, idei, site-ul tău poate atrage un număr mare de vizitatori, scrie sursa citată.

    În plus, poţi primi numeroase oferte din partea unor companii, magazine, care sunt dispuse să îţi ofere produse pentru testare şi/sau reclamă, cărora să le realizezi un articol şi să îl publici pe site-ul tău, în speranţa atragerii cât mai multor cumpărători.

    Poţi primi, de asemenea, bani pentru postarea unor reclame sau linkuri cu directionare catre site-urile partenere, pe blogul tau.

    Pentru un blog de succes trebuie sa iti atragi cititorii prin subiecte de interes pentru categoria de persoane careia te adresezi, devenindu-ti astfel cititori fideli. Poate dura cateva luni pana la un an pana ce vei primi colaborari si blog-ul tau va deveni popular.

    Castigurile difera in functie de numarul de vizualizari, vizitatori, colaborari, etc. Pentru 1000 de vizualizari se primeste, in medie, intre 10 si 50 de dolari.

    2. Artist vocal

    Stii sa canti? Iata ca poti fi platit pentru asta. Cele mai multe astfel de joburi sunt solicitate de catre companiile care vor sa realizeze o reclama, la ghiduri, sau la filmuletele “cum sa…”.

    Avantajul este ca iti poti inregistra vocea de acasa si poti trimite inregistrarea in format electronic. Pentru o ora de inregistrare poti primi pana la 70 de euro.

    3. Pay per click

    Exista foarte multe site-uri care ofera bani pentru fiecare click; cel mai adesea click-urile inseamna trafic catre un anumit site.

    Exista si companii romanesti care utilizeaza email marketing-ul si rasplateste utilizatorii pentru citirea email-urilor zilnice.

    Cu un astfel de job poti castiga pana la 25 de euro pe ora, insa depinde de site.

    4. Redactare articole

    Exista foarte multe site-uri care doresc sa-si promoveze serviciile sau produsele cu informatii actualizate. Multe dintre acestea au chiar o sectiune unde sunt publicate articole cu continut optimizat referitoare la serviciile prestate sau produsele comercializate.

    Pentru a fi editor de continut trebuie sa ai abilitati de exprimare in scris, talent si cunoştinţe în domeniul firmei pentru care redactezi articolele.

    In medie pentru un articol de 400 de cuvinte poti primi intre 20 si 50 lei, dar avand in vedere necesitatea multor companii de promovare prin articole si in functie de frecventa de redactare, poti castiga 500-1000 de lei/luna lejer.

    5. Traducator

    Daca stapanesti foarte bine cel putin o limba straina, jobul de traducator iti poate aduce banii frumosi.

    Traducerile de orice fel si in orice domeniu au ajuns sa fie tot mai cautate si mai bine platite. Cele mai frecvente cereri sunt de traduceri din franceza, chineza si spaniola, insa cu cat este mai rara limba straina pe care o cunosti, cu atat este mai bine platita traducerea.

    Ca traducator liber poti castiga si 50 de euro/ora, insa plata poate varia.
     

  • Tânărul de 29 de ani care câştigă 180.000 de euro restaurând mobilier. Anul acesta are obiectiv atingerea milionului de euro

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari

    În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?

    Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.

    Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?

    În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.

    Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.

    În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie. 

  • Era şomeră când i-a venit această idee simplă. Acum are o avere de zeci de milioane – GALERIE FOTO

    Michelle Mone nu a avut o experienţă prea plăcută în primii anii de afaceri. A fost dată afară de la primul ei job deoarece a minţin în CV-ul ei. Totuşi aceast lucru nu a oprit-o şi a creat unul dintre dintre cele mai reprezentative branduri de lenjerie din lume.

    În prezent, antreprenoarea are o avere estimată de 30 milioane de dolari.

    Fondatoarea Ultimo a crescut într-o parte săracă a oraşului Glasgow, Scoţia şi a părăsit şcoala la 15 ani pentru a deveni model pentru a-şi ajuta financiar părinţii. Tatăl său suferea de o boală rară degenerativă care nu-i permitea să muncească. Cariera sa în modeling s-a terminat la 18 ani când a rămas însărcinată cu Michael Mone, cu care s-a căsătorit şi alături de care a lansat marca de sutiene Ultimo. Cei doi au divorţat în 2011.

    Ea nu era mulţumită să stea acasă şi-şi dorea o carieră. A inventat mai multe calificări şi a fost angajată pe un post de marketing în cadrul fabricii de bere, Labatt. În doar doi ani a devenit şeful echipei de vânzări şi marketing, dar a fost dată afară când s-a aflat că a minţit în CV.

    A pus bazele unei companii, iar soţul ei a devenit “financial adviser” în cadrul firmei. S-a hotărât să producă sutiene după ce a purtat un sutien inconfortabil la un eveniment festiv. S-a gândit că poate realiza un sutien mai confortabil şi mai frumos. Mone a citit un articol despre un nou produs din silicon care ar fi putut fi folosit la creearea unui sutien mai flexibil, mai confortabil. A abordat compania şi a obţinut licenţa pentru Europa. În 1996 a înfiinţat compania MJM international şi aşa s-a născut brandul de sutiene Ultimo. Potrivit spuselor ei, brandul Ultimo valorează 50 milioane de lire sterline.

    În 2001 Prinţul Charles a invitat-o pe Michelle să se alăture consiliului de administraţie al “The Princes Scottish Youth Business Trust”.
    În 2010 a primit recunoaşterea pentru contribuţia adusă în afacerile din Marea Britanie obţinând medalia de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic. 

    Nu totul a fost uşor. În primii ani de existenţă ai companiei, un distribuitor a fugit cu 1.8 milioane de lire sterline din banii Ultimo. “Puteam să cedez nervos, dar nu am lăsat acest lucru să se întâmple”, a declarat Mone. Iar în 2003 a fost şefuită şi bătută de un atacator necunoscut, care a furat mai multe prototipuri de sutiene.

    “Mi-aş fi dorit să fiu o femeie care să se bazeze pe soţul ei, dar nu sunt. Foarte puţini bărbaţi apreciază femeile independente. Dacă eram o femeie casnică probabil că încă aş fi fost căsătorită cu Michael”, a declarat ea în 2012 pentru Sunday Times.

    Divorţul a costat-o 24 milioane de lire sterline, bani cu care i-a cumpărat acţiunile lui Michael de la Ultimo. În 2013, MJM International a fost cumpărat de către MAS Holdings, companie de lenjerie şi articole sportive din Sri Lanka, iar în noiembrie 2014 Michelle a vândut 80% dintre acţiuni către MAS Holdings şi a pornit afacerea cu saloane de bronzat UTan.

    În august 2015 şi-a dat demisia din board-ul MJM International pentru a evita conflictul de interese cu noul său post, membru în Camera Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit. În septembrie 2015 i-a fost înmânat titlul de baronesă.
     

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Care sunt trendurile din e-commerce în 2018

    Cumpărătorii preferă, în continuare, magazinele fizice, după cum o arată studiul Retail Dive Consumer Survey. 62% dintre respondenţi au declarat că preferă magazinele tradiţionale în detrimentul celor online. Totuşi, trebuie ţinut cont că şi aceste magazine trec printr-o serie de transformări digitale, oferind clienţilor servicii cât mai personalizate.

    Gigantul Amazon, de exemplu, a cumpărat un lanţ de magazine şi a deschis pop-up stores în toată lumea. Acest lucru nu înseamnă, însă, că avem de-a face cu o renaştere a shoppingului offline. Dimpotrivă, aceste magazine se bazează pe aceleaşi tehnici de personalizare, machine learning şi colectare de date cu care marketerii din e-commerce sunt deja familiarizaţi. Consumatorii se aşteaptă la experienţe complexe, aşa că discounturile şi posibilitatea de a interacţiona fizic cu produsul nu sunt suficiente. Pentru a ţine pasul cu competiţia, brandurile din e-commerce care activează în offline vor fi nevoite să îşi conecteze eficient spaţiile fizice cu infrastructura digitală.

    Aproape jumătate din cumpărători au declarat că ar aprecia dacă ar putea accesa în magazinele fizice căutările precedente de pe site, pentru a face vizitele mai eficiente. Showroomurile şi magazinele pop-up fără marketing digital şi client support puse la punct ar putea avea de pierdut. Mesajele personalizate şi recomandările de produse sunt cruciale în experienţa clientului modern, iar campaniile de retargeting sunt utile tocmai din aceste motive.

    În 2017, inteligenţa artificială a câştigat mult teren, iar potenţialii clienţi au aşteptări din ce în ce mai mari. Viitorul aparţine brandurilor care folosesc servicii digitale pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor cât mai eficient. Nevoile acestora şi istoricul de căutări reprezintă cheia personalizării eficiente, pe baza soluţiilor inteligenţelor artificiale.

    Potrivit Google, 85% din cumpărătorii online încep o achiziţie pe un dispozitiv şi o finalizează pe altul. Folosim smartphone-uri, tablete şi desktopuri, iar în viitor vom migra la ecranele televizoarelor şi la căştile VR. Utilizatorii folosesc deja o varietate de platforme pentru a găsi produse şi servicii, pentru a compara preţuri şi pentru a verifica review-uri.

    Căutarea de informaţii este o parte esenţială a procesului de cumpărare, iar acest lucru se poate întâmpla în orice mediu digital. Marketerii sunt conştienţi că trebuie să fie prezenţi pe toate canalele, dar distribuirea bugetului pentru fiecare tip de dispozitiv este o provocare imensă.

    Brandurile trebuie să gândească eficient investiţiile, în funcţie de o serie de factori. De exemplu, prezenţa în social media poate genera o vizibilitate mai bună. Campaniile RTB House convertesc această vizibilitate în acţiune. În zona magazinelor offline, tehnologia pe bază de beacon combinată cu personalizarea conţinutului şi campanii de retargetare pot conduce utilizatorii de pe smartphone pe desktop la o achiziţie concretă in-store. O abordare multi-channel este din ce în ce mai importantă.

    Pentru a maximiza această strategie, brandurile trebuie să fie conştiente de potenţialul fiecărui canal, monitorizând fiecare categorie de dispozitive. Performanţa reclamelor analizată în funcţie de conversie, clickuri şi alte metrice din aceeaşi categorie ajută la distribuirea bugetului.

    Previziunile menţionate în Juniper Research arată că mai mult de 12 miliarde de dolari cheltuiţi anual în publicitatea globală vor fi direcţionaţi către asistenţii digitali până în 2021. Acest lucru nu e surprinzător, luând în calcul faptul că aproape 40% din mileniali folosesc Siri, Amazon Alexa sau Google Assistant zilnic. Mulţi dintre aceştia sunt dornici să poată avea un video call sau să apeleze la un chatbot înainte de a face o achiziţie. Acest lucru arată o schimbare în comportamentul cumpărătorului şi îi determină pe marketeri să caute noi metode de abordare a audienţei.

    Rolul inteligenţei artificiale e din ce în ce mai stabil în toate industriile, dar mai e loc de îmbunătăţiri semnificative. Marketingul bazat pe analiza datelor de către algoritmii deep learning poate estima valoarea coşului de cumpărături şi nu numai. Totuşi, şi mai promiţătoare sunt realitatea virtuală şi realitatea augmentată, care pot ridica la un nou nivel implicarea în viaţa oamenilor.

    Procesele acestea nu se limitează la monitorizarea clientului, ci la îmbunătăţirea experienţei acestuia, astfel încât să îi fie cât mai uşor să ia decizia cea mai bună de cumpărare. De exemplu, aplicaţia IKEA care permite mobilarea virtuală a unei încăperi prin intermediul realităţii augmentate este extrem de apreciată.

    În concluzie, în e-marketing observăm schimbări rapide şi adoptarea de tehnologii care depăşesc restricţiile ecranelor digitale. Pe măsură ce industria e-commerce devine din ce în ce mai legată de retail, ne aşteptăm să vedem tehnologii care permit exploatarea optimă a multiplatformelor.

    Fondată în 2012, RTB House operează peste 1.000 de campanii pe mai mult de 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa este formată în prezent din peste 300 de profesionişti şi este în continuă extindere.

  • Un nou tip de job unde nu ai program, munceşti când vrei şi cât vrei. Această femeie a câştigat 1 milion de dolari într-un an

    Iniţial, Pocek făcea câte 10- 15 dolari pe oră, dar cu ratingurile pozitive ale clienţilor şi cu o nouă certificare, a început să perceapă  preţuri mai mari. Între timp,  şi-a permis să renunţe la slujba ei cu normă întreagă şi să-şi ofere serviciile prin Fiverr, unde pentru un pachet de CEO încasează până la 800 de dolari. În prezent este singura femeie freelancer şi singurul american de pe Fiverr care câştigă până la 1 milion de dolari cu ajutorul acestui site.  „Auzi mereu că primul milion este cel mai greu de făcut. M-a făcut să-mi doresc să fac şi mai mult”, declara aceasta.

    Aproape jumătate din câştig l-a realizat în 2016, când profitul câştigat prin ajutorul Fiver a ajuns la 445.000 de dolari, iar pentru că cererile sale nu sunt constante, venitul pe lună poate varia între 26.000 şi 43.000 de dolari. Cifrele în creştere nu se datorează creşterii volumului de muncă, ci faptului că mizează pe experienţa sa pentru a impune tarife din ce în ce mai mari. Aceasta munceşte, în funcţie de cereri, între 25 şi 60 de ore pe săptămână.

    „Fiver îţi oferă un cadou preţios – timpul. Poţi alege dacă azi vrei să munceşti, să faci bani sau să îţi iei o zi liberă, să stai cu familia ta. Pentru asta sunt foarte mulţumită”, adaugă aceasta. 

  • Motivul incredibil pentru care acesta om de afaceri trăieşte ca un CAVALER MEDIEVAL

    Îmbrăcând costumul său de cavaler – o replică exactă a celor folosite acum sute de ani – Kingsley participă la zeci de turniruri în fiecare an.

    Un astfel de hobby ar fi potrivit unei persoane cu o slujbă în acelaşi registru, cum ar fi un cascador. Nimic mai greşit. Jason Kinsgley este CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de software din Marea Britanie, Rebellion Developments.

    Kingsley a pornit afacerea în Oxford, în 1992, alături de fratele său Chris. Astăzi, ei generează venituri de peste 25 de milioane de lire sterline. Printre jocurile produse de companie se numără Sniper Elite sau Rogue Trooper, populare şi în rândul gamerilor din România.

    De-a lungul ultimilor 17 ani, compania a produs şi seria de benzi desenate 2000 AD şi a publicat mai multe cărţi.

    Şi chiar dacă nu poartă o armură la birou, Jason Kinglsey spune că încearcă să conducă compania după un cod de conduită specific cavalerilor medievali. “La bază, codul se referă la ideea de a fi o persoană decentă. Iar asta se compune din trei părţi: curaj, cinste şi bunătate.”

    Sursa: bbc.com

  • Care sunt planurile noului CEO al Superbet

    “Piaţa este un pic diferită, dar principiul este cam acelaşi – de exemplu, în America, agenţiile de pariuri se află în cazinouri, care sunt imense; la noi sunt agenţii mici, la colţul străzii, şi sunt multe, aceasta ar fi principala diferenţă”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, polul mondial al jocurilor de noroc.

    A ajuns acolo nu fiindcă ar fi el însuşi un pasionat – se autodeclară mai cu seamă un observator al pieţei – ci ca o consecinţă a principalului său hobby, motocicleta, în contextul celui mai lung drum parcurs de el, celebrul Route 66, traseu străbătut în 30 de zile; cinci le-a petrecut în Las Vegas. Nici parcursul profesional lui Ardeleanu nu este unul care să fi avut anterior tangenţe cu domeniul. „Exact acelaşi lucru îl fac la Superbet – export ce există în România în Europa Centrală şi de Est – şi l-am făcut cu A&D Pharma”, descrie Ardeleanu specificul activităţii din rolul pe care îl ocupă în cadrul acestuia, comparându-l cu rolul avut în urmă cu câţiva ani, de general manager în cadrul companiei de farmaceutice Ozone Laboratories din Polonia.

    Executivul de 42 ani a avut anterior o activitate de aproximativ 16 ani în retail şi descrie noua lume drept una cu nimic diferită faţă de cea anterioară: „În momentul în care conduci la nivel de general management un business, industria nu prea mai contează atât de mult. Ai specialişti în echipă deja care sunt specializaţi pe industrie – general management înseamnă strategie şi leadership, people management”.

    A intrat în domeniul jocurilor de noroc în septembrie 2015, ca director general al companiei BET Arena, din cadrul holdingului de companii, de unde a evoluat anul acesta în funcţia de CEO al Superbet, devenind astfel responsabil pe cele câteva sute de agenţii de pariuri sportive ale companiei, de platforma online a operatorului, precum şi de expansiunea în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Cota de piaţă ocupată de Superbet pe piaţa locală este de circa 20%, cu volumele de pariuri şi casino (wagered amounts) dezvoltate de Superbet la undeva peste 1 miliard de euro. Activităţile Superbet România sunt operate de un holding pe piaţa locală; iar dezvoltările din Europa Centrală şi de Est se fac sub un altul înregistrat la Viena; compania are o a treia entitate, globală, care operează platforma superbet.com, înregistrată în Gibraltar. Compania este una antreprenorială, înfiinţată în România chiar înainte de criză, de familia Augusta şi Sacha Draghici, care deţin mai mult de 51% din acţiunile companiei. Potrivit celor mai recente declaraţii ale lui Vlad Ardeleanu, veniturile întregului grup de companii se îndreaptă anul acesta spre 120 de milioane de euro.

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a absolvit Facultatea de Economie (în cadrul Universităţii de Vest, în 1998), dar şi dreptul (Universitatea din Craiova, în 2000). Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca inspector fiscal, îşi aminteşte el debutul parcursului profesional. 2001 era anul în care omul de afaceri Florentin Banu vindea fabrica de napolitane Joe către gigantul elveţian Nestlé, iar lui, împreună cu un coleg, îi revenise responsabilitatea să verifice tranzacţia. „După controlul respectiv, omul a venit la mine şi mi-a zis: «M-ai cam amendat aici, trebuie să-ţi ofer un contract de muncă pentru a-mi recupera banii»”, rememorează Ardeleanu. A devenit astfel prima persoană care aflase despre intenţia lui Florentin Banu de a construi un lanţ de supermarketuri – denumite încă la acea vreme „alimentare”. „L-am întrebat de ce crede că pot să îl ajut să facă alimentare; mi-a răspuns că nu îl pot ajuta cu nimic, în afara faptului că am putere de muncă.”

    Astfel, la 25 de ani, a ajuns directorul financiar al companiei nou înfiinţate, sub care avea să se dezvolte lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, s-a dezvoltat rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, ulterior, de Carrefour. În acel an a decis să schimbe domeniul, în dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma. „Mi-am dorit o carieră internaţională, iar A&D Pharma asta îşi dorea, să exporte un succes antreprenorial românesc în Europa Centrală şi de Est.”

    Timp de trei ani, a vândut şi a distribuit astfel pe piaţa poloneză produse precum Fervex, Efferalgan, Trachisept. S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general pe divizia Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea la Superbet. „Înainte de Carrefour am fost întotdeauna un executiv care a fost şi acţionar minoritar, şi antreprenor, şi director, statut pe care o corporaţie nu poate să ţi-l ofere. Grupul de firme Superbet poate, iar acest pas este o revenire la prima dragoste; într-un mediu diferit de corporaţie, pot să aplic ceea ce am învăţat şi în corporaţie.” Una dintre respnsabilităţile sale în noua funcţie constă în dezvoltarea activităţilor Superbet în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar primul pas făcut în acest sens este intrarea pe piaţa din Polonia, în urma unei investiţii „de câteva milioane de euro”, ce se va recupera în câţiva ani, potrivit lui Ardeleanu.

    Prin această expansiune, Superbet a devenit în noiembrie singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise acolo până la finalul anului. „Ceea ce vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – unde există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare. În total, ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital şi vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează de circa un an, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia, la construirea echipei de acolo, ce este formată din câteva sute de angajaţi. În Polonia sunt circa 38 de milioane de cetăţeni şi, potrivit reprezentanţilor polonezi ai Superbet, 8-10% dintre adulţi înclină spre un anumit tip de activitate de gambling.