BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Ministrul finanţelor Forin Cîţu luptă cu inflaţia şi răpune monstrul înfiorat de spaimă

    Ministrul finanţelor Florin Cîţu scrie, pe pagina lui de Facebook, acolo unde şi-a mutat biroul, că, prin osârdia cu care a luptat cu regimul socialist al PSD, a reuşit să ducă inflaţia în jos, dobânzile bancare asemenea şi, foarte important, a asigurat stabilitatea cursului de schimb.

    Fost bancher, dl Cîţu scrie: “Am promis mediu economic neinflationist şi asta am livrat!

    Trei ani de zile PSD a distrus puterea de cumpărare a românilor prin creşterea galopantă a preţurilor.

    În regimul socialist al PSD rata inflaţiei a crescut de al 0% la 5,4%!!!. PSD a dus Romania în topul ruşinii în UE- cea mai mare rata a inflaţiei din UE trei ani la rând. Aşa i-au sărăcit pe românii cu cei mai putini bani.

    Am spus din prima zi că voi adimnistra finanţele publice în aşa fel încât să avem un mediu economic în care inflaţia să scadă. Şi aşa am făcut.

    Astăzi rata inflaţiei este la 1,8% (sursa Eurostat) şi am scos România din topul ruşinii. (…) O rată a inflaţiei care scade înseamnă că şi dobânzile trebuie să scadă. Aşa s-a întâmplat! Toate dobânzile au scăzut. Atât dobânzile la care se împrumută statul, cât  şi dobânzile pentru clienţii băncilor.

    Foarte important. Încrederea în guvern se vede şi în alt indicator. Moneda naţională nu se depreciază, deşi dobânzile au scăzut!!!

    Acest lucru se întâmplă pentru că am reuşit să avem un mediu economic neinflationist şi să implementam măsuri economice care i-au convins pe investitori că finanţele publice sunt administrate responsabil şi precaut. (…)

    De faptul că BNR printează bani, ca să aibă el ce mânca a doua zi, dl Cîţu nu zice nimic.

    Acum eu nu mai înţeleg: dobânzile s-au dus în jos pentru că BNR a dus dobânda în jos sau pentru că a fluierat Florin Cîţu la ea: zît!?

    Inflaţia s-a domolit pentru că s-a prăbuşit consumul (minus 22% comerţul cu amânuntul, aprilie/martie, minus 15% comerţul alimentar, minus 22% comerţul nealimentar, minus 35% comerţul cu carburanţi, minus 33% comerţul auto, minus 17% comerţul cu ridicata) sau pentru că a sărit dl Cîţu cu picioarele pe ea: date-n jos, că-ţi lipesc nişte măsuri fiscale nu te vezi!

    Care măsuri fiscale? Că dl Cîţu nu a luat niciuna. O măsură fiscală e aceea cu care mişti taxele şi impozitele. Da, astfel de măsuri pot influenţa inflaţia. S-a mişcat ceva în strucutura taxelelor şi a impozitelor de când e dl Cîţu ministru?

    Dl Cîţu, în situaţia deloc roz în care se află – şi nu din vina lui – putea influenţa inflaţia, în jos, într-un singur mod: tăind salarile bugetarilor. Sau majorând taxele. Atunci consumul s-ar fi domolit, iar inflaţia s-ar fi dus în jos. Dar dl Cîţu i-a ocrotit ca o cloşcă bună pe cei 1,2 milioane de bugetari. Când premierul  a spus că o parte dintre bugetari vor merge în şomaj tehnic, din solidaritate cu ceilalţi, dl Cîţu a spus: “niet tavarăşci”, nu te atingi de proletar. Acum că o fi scos castanele din foc de dragul şefului lui, nu mai ştiu.

    Povestea este că situaţia ministrului de finanţe este complicată şi el s-ar putea trezi, curând, huiduit şi alungat din cetate, ca un sfânt neînţeles. Deficitele şi datoria, pe care nu el le-a făcut, i se vor sparge în cap. După cum văd lucrurile la PNL, este mielul de jertfă fără cusur. Deficitele enorme vor duce datoria publică, în acest an, la 45% din PIB, iar Ministerul de Finanţe va trebui să se uite după o aşa-zisă “consolidare fiscală”. Nu va avea de ales, fie va tăia din cheltuieli, fie va majora taxele. În ambele cazuri, o va lua în freză rău şi va fi primul care va fi acuzat de deficitele care nu au fost făcute în mandatul domniei-sale.

    Datoria publică în creştere puternică, care va obliga la corecţii, va lovi în armata de angajaţi ai statului, de care dl Cîţu, din motive electorale, nu s-a atins. Poate este, într-un fel mai bine, într-atâta tensiune, una în plus nu ar fi făcut decât să accentueze starea de perplexitate din societate şi, în plus, aceşti oameni, având siguranţa locului de muncă şi mai mulţi bani au continuat să consume, ceea ce nu a fost decât bine pentru economie.

    De cealaltă parte însă, sunt un milion de şomeri care, odată rămaşi fără bani, vor veni la poarta ministerului dlui Cîţu să-i ceară de mâncare. Să-i ceară job-uri. De unde Dumnezeu să le scoată Florin Cîţu? Îi angajează la stat? Sau se va îndrepta spre mediul privat, cu rugămintea de a face angajări? Şi, atunci, ăştia vor zice: bine, dar tu ce scoţi la înaintare? Abia aici se vede cât costă nechibzuinţa. Ce bine era acum dacă Florin Cîţu putea să reducă TVA-ul cu două puncte, ce bine era ca, acum, să fi putut ieşi guvernul cu decizia: reducem impozitul pe salarii de la 16% la 10%! Dar, după ce ieri ai păpat toată ciocolata, degeaba jinduieşti după un pătrăţel, azi.

    Dar, deh, omul e sub vremi şi nu vremile sub om.

    Bietul Rege Lear al finanţelor noastre. În loc să facă abdomene, ca să-şi întărească stomacul pentru ce va veni, el cântă la vioară cântece cu inflaţie, dobânzi şi, corolarul înţelepciunii domnei-sale, “stabilitatea cursului de schimb”. Nu mai avem de ales, clar că trebuie să-l facem guvernator.

     

  • Ucraina taie dobânzile la minim istoric şi bate palma cu FMI pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari

    Banca centrală a Ucrainei a decis să reducă dobânda de referinţă pentru a opta oară consecutiv, joi, după ce guvernul preşedintelui Volodymyr Zelensky a bătut palma cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de 5 miliarde de dolari, care ar trebui să treacă ţara prin criză, potrivit Reuters.

    Banca centrală a redus dobânda de la 8% până la un minim istoric de 6%, reprezentând cel mai scăzut nivel al dobânzii de referinţă din 1991 când Ucraina şi-a dobândit independenţa în faţa Uniunii Sovietice.

    Premierul Denys Shmygal a salutat decizia băncii centrale, adăugând că este „un semnal bun pentru business, pentru bănci, întrucât creditarea ar trebui să îşi revină”. 

    „Este foarte posibil ca cererea la nivel de consumatori şi investiţiile să rămână la un nivel redus pentru o perioadă mai lungă decât anticipam în luna aprilie”, a declarat banca centrală a Ucrainei.

    Împrumuturile de la FMI şi relaxările monetare sunt gândite în sprijinul economiei – care ar putea cădea cu 12% în al doilea trimestru din acest an, întrucât restricţiile impuse pentru a limita răspândirea virusului au dus la prăbuşirea activităţii economice.

    Acordul cu FMI pavează calea către potenţiale ajutoare financiare din partea Uniunii Europene şi Banca Mondială pentru Ucraina, una dintre cele mai sărace ţări din Europa.

    Reducerea de dobândă a depăşit aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, unde 6 din 15 analişti erau de părere că dobânda va fi redusă până la 7%, în timp ce alţi 5 analişti estimau 7,5%. Doar patru analişti au fost mai aproape de rezultat, întrucât estimau o reducere până la 6,5%.

    Banca centrală a redus dobânda de referinţă de trei ori doar de la începutul anului, când aceasta se situa la 13,5%.

    Ucraina înregistrează peste 29.000 de cazuri de pacienţi cu Covid-19, dintre care 854 de persoane au decedat.

  • Bursele europene pierd teren după ce Rezerva Federală din SUA a anunţat că nu va creşte dobânzile până în 2022: Londra minus 2,6%, Frankfurt minus 2,8%, Madrid minus 3,2%, Paris minus 3%

    Pieţele de acţiuni au intrat pe o pantă descendentă la nivel global, joi, după ce Rezerva Federală din SUA, banca centrală americană, a estimat că nu va majora dobânzile până în 2022, în contextul în care previziunile arată că rata şomajului va rămâne la un nivel ridicat în continuare, potrivit FT.

    Bursele europene înregistrează creşteri în primele ore de tranzacţionare de joi, după ce pieţele din Asia au trecut printr-o şedinţă de scăderi.

    Joi, la 12.10 (n.r: Ora României), indicele FTSE 100 al bursei de la Londra înregistra o scădere de 2,6%, în timp ce DAX scădea la Frankfurt cu 2,8%.

    În timp ce indicele pan-european Stoxx 600 înregistra o scădere de peste 2,5%, bursa din Madrid scădea cu 3,2%, în timp ce la Paris indicele CAC 40 înregistra un declin de 3%.

    Temerile legate de un nou val al infecţiilor, în special în SUA, au afectat sentimentul investitorilor, în contextul în care mai multe state americane care au ridicat restricţiile în urmă cu câteva săptămâni încep să înregistreze creşteri ale numărului de noi cazuri.

    Potrivit CNBC, pieţele bursiere din SUA şi-au atins maximele pe care le pot obţine înainte ca un vaccin să fie lansat.

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a doua declaraţie după izbucnirea crizei: Obiectivul BNR este să asigure lichidităţile pentru finanţarea cheltuielilor statului şi a economiei reale, stabilitatea relativă a cursului valutar şi reducerea dobânzilor la lei. Pentru prima dată, guvernatorul dezvăluie câţi bani a injectat în economie

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ieşit luni, 18 mai, ora 17.00, cu a doua declaraţie oficială de la izbucnirea crizei, dezvăluind cifrele pe care BNR le-a injectat în economie pentru a asigura indirect finanţarea bugetului, scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului.

    „ BNR a sporit considerabil volumul  operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei”, a spus Isărescu în declaraţie.

    Datorită injecţiilor de lichiditate, ministerul Finanţelor a putut să se împrumute în perioada 1 aprilie-15 mai cu 11 miliarde lei.

    Mai jos aveţi declaraţia oficială a guvernatorului BNR:

    „ După depăşirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piaţa financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost  păstrarea stabilităţii recâştigate şi asigurarea lichidităţii necesare finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul  operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacţie la reducerea de la 2,50 la sută la 2,00 la sută a ratei dobânzii de politică monetară, cotaţia ROBOR3M a coborât de la 3,24 la sută (20 martie a.c.) la 2,61 la sută (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44 la sută (15 mai a.c.). În acelaşi timp, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4 la sută), cu implicaţii favorabile asupra serviciului datoriei în valută şi a costului importurilor, precum şi asupra aşteptărilor privind evoluţiile macroeconomice.

    Pe acest fond, în perioada 1 aprilie-15 mai, Ministerul Finanţelor Publice a lansat cu succes pe piaţa primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11  mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent. Astfel, în cazul maturităţilor de până la 1 an, acestea au revenit recent în preajma valorilor prevalente anterior izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională. Cele aferente maturităţii de 10 ani au rămas cu doar 0,5 puncte procentuale deasupra nivelurilor înregistrate în prima decadă a lunii martie, iar în raport cu luna decembrie 2019, aceste cotaţii au scăzut  cu 0,15 puncte procentuale. Pe segmentul primar al pieţei titlurilor de stat avansul randamentelor medii acceptate la cele mai recente licitaţii faţă de perioada imediat premergătoare declanşării tensiunilor financiare s-a redus la circa 0,5 puncte procentuale în cazul titlurilor cu maturitate reziduală de aproximativ 11 ani (randament de 4,77 la sută) şi la 0,25 puncte procentuale în cazul celor pe 5 ani (3,82 la sută).

    Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluţia situaţiei sanitare şi a măsurilor întreprinse de autorităţi în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflaţiei corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicităţii la sfârşitul acestei luni”.

    Câte miliarde a cheltuit BNR pentru a calma pieţele care dublaseră costul României şi a reduce dobânzile la lei, câtă lichiditate e injectată în sistem, câţi bani au fost printaţi peste noapte, având în vedere că românii îşi retrăgeau banii din bănci şi cum “omoară“ statul creditarea privată

  • Euro, sub umbra pandemiei

    BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituţia condusă de franţuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea şi să-şi întărească în acest mod capacitatea de a credita economia şi guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra pieţelor că nu şi-a epuizat resursele. BCE nu s-a angajat  în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că îşi va folosi tot armamentul din dotare şi va improviza pentru a permite guvernelor europene să-şi scoată economiile din criză. O improvizaţie ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ – operaţiuni de refinanţare de urgenţă pe termen mai lung pe timp de pandemie.

    „Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace. Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru.”

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, citată de Le Figaro

  • Cum intră România în cea mai violentă criză din istorie: 10 puncte slabe, 8 puncte tari. Ca să iasă din această criză, România are nevoie de lideri cu un plan de ţară, nu de un cor de bocitoare din mediul politic, dar şi din business

    România a intrat în cea mai violentă criză economică din istorie, la fel ca şi cele mai mari ţări din lume.

    Fiecare ţară este mai bine sau mai slab pregătită pentru a ieşi din această criză, cu cât mai puţine pierderi.

    Întrebarea tuturor este dacă această criză va lua forma literei V sau va fi sub forma literei W, adică din toamnă, o dată cu revenirea pandemiei în lipsa unui vaccin, economiile se vor închide din nou, dar atunci statele nu vor mai avea bani să-şi ţină oamenii acasă.

    România, care înainte de criză avea o cifră de afaceri de 1 miliard de euro pe zi iar acum are numai 50%, are nevoie de toţi banii posibili, de toate împrumuturile pe care le poate lua pentru a ţine în viaţă bugetul de stat, pentru a ţine pe linia de plutire măcar 400.000 de companii mici şi mijlocii din cele 500.000, pentru a gestiona cei peste 1 milion de şomeri cu acte în regulă şi 1 milion de români care îşi vor căuta de lucru, pentru a nu intoxica sistemul bancar cu credite neperformante peste capacitatea de gestiune, şi în final pentru a încerca să recupereze cât mai repede pierderile de acum.

    Anul 2019, cu o cifră de afaceri totală de 350-360 de miliarde de euro, cu un PIB de aproape 220 de miliarde de euro, cu 5,2 milioane de angajaţi, din care 4 milioane în sectorul privat, cu 5 milioane de pensionari, cu un salariu mediu de 750 de euro pe lună şi un salariu minim de 250 de euro, la cea mai redusă diferenţă faţă de media UE – 33% (zona Bucureşti Ilfov este peste media Uniunii Europene) a avut cel mai bun an economic din toată istoria.

     

    România a intrat în această criză cu 10 puncte slabe:

     

    1. Creanţele comerciale, adică datoriile companiile către furnizori sunt de 3 ori mai mari decât creditele bancare:

    În criza precedentă de acum 10 ani, creditele bancare erau mai mari decât creanţele comerciale, dar acum situaţia este total schimbată. Dacă nu sunt plătite, aceste creanţe comerciale reprezintă o bombă pentru întreaga economie. Este de ajuns ca o firmă să nu-şi plătească datoriile (va fi cazul multor firme) pentru ca tot lanţul să se rupă.

    Analistul economic Iancu Guda, economistul şef al Coface, spune că în acest moment creanţele comerciale unice sunt de 125 de miliarde de lei, adică 26 de miliarde de euro, care trebuie comparate cu creditele acordate de bănci pe termen scurt, respectiv capitalul de lucru, care sunt de 34 de miliarde de lei. Dacă am lua creanţele comerciale extinse, am avea 380 de miliarde de lei.

    Creditele bancare totale acordate companiilor pe termen scurt, mediu şi lung sunt de 117 miliarde de lei.

    De neplata creanţelor comerciale pentru marfa deja livrată şi serviciile deja prestate le este frică tuturor.

     

    2. Lipsa încrederii între companii, între parteneri pentru relaţiile comerciale viitoare:

    Piaţa românească va fi dominată de o lipsă totală de încredere între firme, nimeni nu mai preia comenzi sau nu livrează marfa fără bani înainte, fără un avans. Această situaţie se regăseşte inclusiv la comenzile de stat. Dar acest lucru va bloca întreaga economie, toate relaţiile de business, pentru că nimeni nu are lichidităţi să plătească produsele şi serviciile înainte şi a aştepta apoi să-şi recupereze banii când iese cu ele pe piaţă.

    Dacă băncile şi statul nu vor interveni în acest mecanism de a garanta plăţile, economia va suferi un şoc major.

     

    3. Bugetul statului este slab, iar lipsa încasărilor ar putea să ducă la decizii extreme:

    Odată cu venirea aceste crize, Ministerul Finanţelor s-a trezit peste noapte cu o plată din ce în ce mai redusă a taxelor şi impozitelor de către companii, situaţia care se va menţine tot anul. Fiecare firmă, în special cele antreprenoriale româneşti, va încerca să-şi protejeze lichidităţile, şi atunci plata impozitelor şi taxelor nu va mai fi o prioritate. Deja Ministerul Finanţelor a rectificat bugetul cu un minus de venituri de 23 de miliarde de lei, dar tare mă tem că scăderea va fi mai mare. De partea cealaltă, chletuielile bugetare explodează, iar toată lumea cere bani, garanţii şi linii de finanţare care nu vor putea fi plătite atât de uşor.

    Dacă situaţia bugetului nu va fi ţinută sub control, guvernul va fi nevoit să ia măsuri extreme: În 2010 Traian Băsescu a tăiat salariile cu 25% şi a majorat TVA la 24% pentru numai o lipsă de venituri de 1 miliard de euro. Acum gaura este mult mai mare.

     

    4. Cine va finanţa deficitul bugetar de 75 de miliarde de lei – peste 13 miliarde de euro – din acest an, dar şi deficitele din anii următori:

    Ministerul Finanţelor se finanţează destul de greu de pe piaţa internă, având în vedere că băncile şi-au atins expunerea maximă pe titlurile de stat sau cer dobânzi mai mari. Pieţele externe de-abia aşteaptă să prindă România într-o poziţie slabă, de a avea nevoie de bani, pentru a cere dobânzi mai mari. O eventuală retrogradare a României de către agenţiile de rating şi aruncarea la statul de “junk” va pune guvernul cu spatele la zid.

    Dobânzile mai mari la care se împrumută statul înseamnă şi dobânzi mai mari pe care le vor plăti companiile şi persoanele fizice.

     

    5. Sistemul bancar are o prezenţă slabă în economie, cu o pondere de numai 40% din PIB, ceea ce arată o lipsă de oxigen în business, în special la nivelul companiilor româneşti.

    Economia României se bazează în proporţie de 90% pe sistemul bancar. Piaţa bursieră şi de capital la nivelul tuturor instrumentelor este extrem de slab reprezentată, iar în criză firmele antreprenoriale româneşti nu au o alternativă de finanţare în afara băncilor. Dacă o firmă românească vrea să ridice acum bani, nu are nicio şansă pe piaţa de capital şi este la mâna băncilor.

     

    6. Businessul din România este dependent de multinaţionale, care controlează 50% din cifra de afaceri totală.

    Top 1.000 de companii din România, din care 85% sunt multinaţionale, controlează 47% din businessul total din economie de peste 350 de miliarde de euro, iar restul de 540.000 de companii, din care majoritatea covârşitoare sunt româneşti, se bat pe 53%.

    Este de ajuns ca o multinaţională mai mare să-şi reducă activitatea şi unda de şoc se duce în întreaga economie.

    Retragerea unei multinaţionale, mai ales dacă este din vestul Europei sau din America, poate să însemne o lovitură importantă în tot businessul românesc, pe tot lanţul de furnizori, mai ales că puterea unei asemenea companii nu poate fi înlocuită atât de uşor. Uitaţi de investitorii chinezi, ruşi  sau de alte naţionalităţi, pentru că nu au aceeaşi responsabilitate ca o multinaţională din Vest sau din America.

     

    7. Antreprenorii români sunt slab capitalizaţi, iar dacă au ceva bani, mai degrabă îi ţin în Elveţia decât să-i rişte într-o economie aflată în criză:

    Businessul românesc este caracterizat de foarte mulţi antreprenori mici şi mijocii care au o putere financiară scăzută, şi asta îi face extrem de vulnerabili când apare o criză.

    Deja România are peste 200.000 de contracte de muncă închise şi nici bine nu a început criza, pe lângă milionul de angajaţi aflaţi în şomaj tehnic.

    Nicio firmă românească nu-şi poate susţine angajaţii pe o perioadă mai mare de 2 luni dacă este închisă sau dacă se confruntă cu un blocaj comercial şi de lichiditate.

    Plus că salariile plătite de firmele antreprenoriale româneşti sunt mult mai mici decât cele plătite la stat şi la multinaţionale.

    Pericolul este ca toţi aceşti antreprenori, care se vor confrunta cu scăderea afacerilor şi chiar cu închiderea lor, vor fi în fruntea maselor de nemuţumiţi la adresa guvernului, privind modul de gestiune a crizei economice.

     

    8. Economia României nu poate plăti salarii mai mari, pentru că are o valoare adăugată mică:

    Pe lanţul unui produs sau unui serviciu, România este la început, nu poate pune mai mult decât manopera, adică salarii mici, pentru că nu deţine nici patentul, nici brandul, nici serviciul şi nici produsul.

    România nu poate executa produse cu o valoare adăugată mai mare pentru că nu are şcoală, ponderea absolvenţilor de învăţămând superior în totalul forţei de muncă este cea mai redusă din Europa. Doar în ultimii zece ani, o dată cu dezvoltarea explozivă a IT-ului, România a putut aduce o valoare adăugată mai mare în acest sector.

    Piaţa internă, adică firmele româneşti nu prea au brand, lucrează la comandă, şi astfel nu pot avea suficienţi bani pentru cercetare dezvoltare sau pentru alte produse şi servicii mai sofisticate.

     

    9. România, guvernul, nu au un plan major de relansare economică de care să se agaţe:

    În ultimii 20 de ani, România a trăit din planul intrării în Uniunea Europeană şi NATO, care ne-a adus investiţii străine de 75 de miliarde de euro, ceea ce a antrenat şi investiţii româneşti cam de aceeaşi valoare astfel încât, în final, PIB-ul a crescut de 5 ori, iar salariile au crescut de 5-7 ori.

    Acum guvernul nu are un plan major de investiţii, cu toate că are resurse sau există o cerere: agricultura nu are irigaţii deşi sectorul de agribusiness are cea mai mare rentabilitate şi poate avea cea mai mare valoare adăugată, peste jumătate din România nu are gaze, iar proiectele de la Marea Neagră sunt pe hold, construcţia de autostrăzi practic nu există, ci doar nişte cioturi sau reparaţii dintr-un sezon în altul, nu există un proiect de digitalizare, în special al statului, ci doar contracte de miliarde de euro care se dau şi în final sistemele informatice cad. Educaţia este la nivelul anilor ‘80, şi tot trăim pe modelul “ce şcoală bună era pe vremea lui Ceauşescu”.

     

    10. România are un stat birocratic, anchilozat, condus de neamuri, o administraţie fanariotă cu salarii mari şi cu un personal fără număr:

    România are 1,2 milioane de angajaţi la stat, iar factura anuală este de 102 miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, pe care trebuie să o plătească sectorul privat, unde salariile angajaţilor sunt chiar mai mici.

    Niciun partid nu vrea să se atingă în realitate de administraţia publică, pentru că dacă dai într-unul, sar 100. Această administraţie fanariotă, care se lasă moştenire, reprezintă o piatră de moară care va ţine România în loc.

    Intenţia tuturor partidelor este de a rămâne la putere – fie în guvernare, fie în opoziţie – şi de aceea nimeni nu va face nimic pentru a restructura aparatul de stat.

    Dar factura lunară a acestui aparat trebuie plătită.

     

    Punctele tari ale României:

     

    1. România are cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea Europeană, 95% dintre români fiind proprietari de case şi locuinţe:

    Acesta este cel mai important atu al românilor, care îi va ajuta să treacă orice criză. În Germania numai 65% dintre nemţi deţin proprietatea în care trăiesc, iar în America procentul este chiar mai redus. Dacă îţi pierzi jobul, nu mai poţi să plăteşti chiria şi eşti aruncat afară.

    În România, ai unde să stai şi sigur nu mori de foame.

    Pe lângă acest lucru, bunicii şi părinţii deţin şi ei câte o proprietate, iar acest lucru se adaugă la o plasă de siguranţă extrem de puternică. În America părinţii nu pot să-ţi lase absolut nimic moştenire, pentru că şi ei pot să stea într-o casă închiriată.

     

    2. Preţul locuinţelor este în continuare mic, iar achiziţia unui apartament nu reprezintă o povară imensă.

    Chiar şi cu creşterile din ultimii cinci ani, preţul apartamentelor din România este în continuare mic comparativ cu salariul mediu. În ţările din jur, preţul locuinţelor este mult mai mare, dacă nu chiar dublu, iar salariile nu sunt în acelaşi raport. Este adevărat că suprafaţa locativă este mai mică în România iar locuinţele sunt de o mai proastă calitate, dar mulţi români îşi pot permite un credit ipotecar şi imobiliar pentru a avea casa lor.

     

    3. Sistemul medical şi de educaţie este gratuit la stat:

    Chiar dacă sunt intens criticate, sistemul medical şi cel de educaţie din România sunt gratuite şi constituie un atu pentu confortul românilor. Dacă noi ar trebui să plătim pentru educaţie şi sănătate, aşa cum o fac americanii, nu am mai rămâne cu nimic dintr-un salariu.

    Toate aceste sisteme gratuite se văd cel mai bine în criză, când oamenii devin extrem de vulnerabili din punct de vedere financiar şi social.

     

    4. România este o ţară industrială şi cu o forţă de muncă care se poate trezi dimineaţa să meargă la job:

    România este una dintre ţările cel mai industrializate ale Europei, ponderea industriei în PIB fiind de 25%, faţă de o medie europeană de 17%. În Transilvania ponderea industriei în economie este de 40%, acelaşi nivel ca în Germania. În fiecare zi, 1 milion de români merg dimineaţa sau după-amiaza într-o fabrică şi au rutina programului industrial. De aceea România poate atrage în continuare capacităţi industriale, chiar dacă nu lasă aici o valoare adăugată mare.

    Grecia este dependentă în proporţie de 80% de turism, iar într-o criză, această vulnerabilitate se vede.

     

    5. România are în continuare resurse interne care, dacă ar fi exploatate, ar aduce creştere economică şi noi locuri de muncă.

    Agricultura, gazele şi energia de care dispune România trebuie doar exploatate şi pot produce instantaneu creştere economică, din care să fie plătite celelalte servicii. Degeaba avem gazele din Marea Neagră sau chiar din ţară, dacă ele nu sunt exploatate, dacă jumătate din locuinţe nu au gaze sau dacă nu există capacităţi chimice pentru prelucrare. România nu are suficientă forţă internă pentru a exploata toate aceste lucruri şi de aceea are nevoie de investiţii străine în acest domeniu.

    Agricultura, industria chimică, capacităţile energetice care trebuie înlocuite pot atrage zeci de miliarde de euro, din care pot să trăiască şi firmele româneşti.

     

    6. Reţeaua naţională de internet şi viteza ridicată constituie un punct forte pentru România.

    Apariţia acestei crize şi trimiterea oamenilor să lucreze de acasă a scos în evidenţă reţeaua şi viteza de internet, care ar putea atrage în viitor noi proiecte în IT şi call-centere.

    Nu multe ţări din lume au această reţea de internet, iar marile companii încep să-şi dea seama care sunt centrele unde-şi pot localiza service-urile.

    Cu puţină reclamă şi cu exemplul a ceea ce s-a realizat în numai câteva săptămâni, când sute de miii de angajaţi din centrele IT au fost trimişi să lucreze de acasă, poate aduce în 2-3 ani peste 100.000 de noi locuri de muncă prin delocalizare din alte ţări, unde infrastructura digitală nu este atât de bună, mai ales pentru lucrul de acasă. deşi percepţia este că în aceste centre salariile sunt mici, în realitate salariile depăşesc nivelul mediu pe economie de 3.500 de lei, adică 750 de euro.

    Asta ca să nu mai vorbim de salariile adevărate din IT, care depăşesc 2.000 de euro.

    România poate câştiga teren în IT, ceea ce va ridica şi alte industrii.

     

    7. Băncile din România sunt bine capitalizate, iar raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase este de 70%:

    Băncile din România au capacitate de creditare, având în vedere că depozitele bancare sunt mai mari decâ creditele acordate. În criza de acum 10 ani, creditele depăşeau depozitele, raportul fiind de 120%, faţă de 70% cât este în prezent.

    În Europa, creditele acordate sunt de peste trei ori depozitele atrase.

     

    8. BNR are credibilitate pentru a asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro şi a menţine dobânzile la lei la un nivel scăzut.

    BNR este una dintre puţinele instituţii de stat care şi-a menţinut credibilitatea şi care poate asigura în timp real stabilitatea sistemului bancar, stabilitatea pieţei valutare şi a pieţei monetare.

    În criză, această credibilitate este extrem de importantă, pentru că la ea se raportează toată lumea. Fiind o instituţie conservatoare, BNR are mult mai multe instrumente directe şi indirecte de a menţine stabilitatea financiară a României şi a nu lăsa lucrurile să scape de sub control când te loveşte o criză atât de violentă şi când panica cuprinde o întreagă societate. În cele două săptămâni de după declararea stării de urgenţă, retragerile de bani din sistemul bancar au fost de patru ori mai mari decât retragerile de sărbătorile de iarnă, iar sistemul a rezistat.

    Deşi au fost probleme de transport, cu aducerea valutei din străinătate, sistemul bancar a putut să onoreze şi retragerile în euro sau dolari.

    Stabilitatea cursului valutar şi a dobânzilor la lei poate fi menţinută, poate da guvernului un respiro de câteva luni, dacă nu chiar un an, pentru a reporni economia.

     

    ÎN FINAL: România poate traversa această criză, dar trebuie să repornească businessul mai repede, pentru că fiecare zi înseamnă o pierdere de 500 de milioane de euro şi deja s-au acumulat pierderi totale de 18 miliarde de euro.

    Încă o lună în care economia este blocată înseamnă încă 15 miliarde de euro şi încă 200.000 de oameni care rămân fără un loc de muncă, pe lângă 1 milion de oameni în şomaj tehnic.

    Dar pentru acest lucru şi mai ales pentru ce va urma, când ne vom confrunta cu criza adevărată, fără banii din şomaj tehnic, cu salariile tăiate pentru cei care mai au un job, cu disperarea patronilor care îşi dau seama că nu mai pot să-şi deschidă afacerile, cu statul care nu mai are încasări, dar care trebuie să plătească facturi, România are nevoie de lideri, nu de un cor de bocitoare.

    Corul de bocitoare este expresia folosită la ZF Live de Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germană, ca o caracterizare a ceea ce se întâmplă acum la nivelul discuţiilor dintre guvern şi mediul de business.

    Fiecare parte se plânge, Guvernul că nu are bani, firmele că nu au lichidităţi şi comenzi, dar niciun plan economic pentru viitor nu este pus pe masă.

    Şerban Radu, unul dintre proprietarii lanţului de librării Cărtureşti, închis de această criză, spune că resimte cel mai mult nu închiderea afacerii, ci lipsa unor lideri care să arate un viitor.

    Pentru Tiberiu Moisa, vicepreşedinte al Băncii Transilvania, responsabil de IMM-uri, această criză reprezintă cea mai mare oportunitate pe care o are România din ultimii 30 de ani.

    Numai să o folosească şi să aibă cu cine.

  • Care sunt măsurile excepţionale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

    Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

    Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

    Rezerva Federală a SUA (FED)
    ➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
    ➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.
    A făcut reducerea în doi paşi, cu
    150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
    ➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
    ➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
    700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

    Banca Centrală Europeană (BCE)
    ➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

    ➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.
    ➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
    ➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.
    ➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.
    ➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

    Banca centrală a Angliei
    ➜ A lansat un program de achiziţii de active de
    200 miliarde de lire sterline.
    ➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
    ➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

    Banca Naţională a României (BNR)

    ➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
    ➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
    ➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    ➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    ➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.
    ➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
    ➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

    Banca Naţională a Cehiei
    ➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
    ➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.
    ➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

    Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.
    Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.
    Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
    Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.
    Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
    La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă
    200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.
    Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
    Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.
    BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.
    Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.
    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.
    BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.
    Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.
    Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
    Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
    Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
    Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
    În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

    Banca centrală din Ungaria

    ➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    ➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.
    ➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
    ➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.


    Banca centrală a Poloniei
    ➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.
    ➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    ➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

     

    Banca centrală a Croaţiei
    ➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.
    ➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
    După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
    În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
    Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.
    La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.
    La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.
    Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei
    provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • În toată lumea scad dobânzile, numai în România Robor a crescut şi cresc şi ratele la credite plătite de populaţie şi de companii. Ce face BNR?

    În România, BNR a menţinut până acum dobânda cheie la un nivel ridicat de 2,5%. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a ajuns vineri la 3,24%, după creşteri în salturi în ultima săptămână, potrivit datelor afişate de BNR. Creşterea ROBOR din ultima săptămână a fost una accelerată, de la valoarea înregistrată de 2,85% pe data de 9 mai.

    Băncile centrale din regiune au demarat proceduri excepţionale de politică monetară şi de finanţare în contextul pandemiei de coronavirus. Banca centrală din Ungaria a anunţat măsuri de urgenţă şI a lărgit varietatea pe care le acceptă de la bănci. De asemenea, a cerut băncilor comerciale să amâne rambursările de credite pentru firmele cu probleme până la sfârşitul anului 2020. De asmenea, o altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar. 

    Banca centrală a Poloniei a redus dobânda de politcă monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%. De asemenea, banca a introdus un program de ajustare cantitaivă îmrepună cu operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci. De asemenea, banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, iar băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate companiilor şI populaţiei.

    O altă serie de măsuri luate de banca centrală din Croaţia implică cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale de către bancă, dar şi o intervenţie, pentru prima dată în ultimii cinci ani pe piaţa valutară pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În Cehia, banca centrală sprijină mediul de business a guvernului printr-o sumă de 36,9 milioane de euro pusă la dispoziţia companiilor afectate de coronavirus, sub forma unor credite fără dobândă şi extinderea eligibilităţii pentru aceşti bani.

  • BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât să scadă ratele de plată pentru firme şi persoane fizice nu pe 2-3 luni, ci pe 5-10 ani, să-şi susţină clienţii, pentru că altfel vor pierde cu toţii

    Din cauza coronavirusului, toată lumea este în criză – atenţie!, mult mai puternică decât acum 10 ani.

    Statele puternice – SUA, China, Germania, Japonia, Franţa, Elveţia, Italia, Austria etc. au anunţat că pun la bătaie zeci, sute şi se va ajunge la mii de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea propriilor economii, a companiilor, dar şi a băncilor.

    În joc nu sunt numai companiile aviatice, hoteliere, de turism, restaurantele sau cafenelele, mallurile, cinematografele, ci toată lumea.

    De luni, 16 martie, România intră în Situaţie de Urgenţă, un eveniment fără precedent în timp de pace.

    Guvernul Orban, acum cu drepturi depline, poate lua orice măsură economică, fiscală sau bugetară. BNR este la masa discuţiilor, la fel ca şi băncile şi marile companii.

    În joc este situaţia întregii economii, 600.000 de companii, 5 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi în final 19 milioane de români (şi cei 5 milioane de români care lucrează în afară au familii, case şi chiar businessuri în România).

    Dacă firmele nu produc, dacă oamenii nu au ce şi unde să lucreze, statul nu va avea din ce să trăiască, de unde să ia taxe şi impozite,şi să-i plătească pe cei pe care îi are pe lista de plată.

    Nici nu se va mai pune problema a 3% din PIB sau orice alt procent de deficit bugetar, ci problema va fi a asigurării finanţării bugetului şi a lichidităţii în economie, în sistemul bancar şi apoi la nivelul companiilor, pentru ca în final să poată să fie plătite pensii şi salarii, nu numai la cei de la stat.

    Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, spune că are nevoie de încă 1% din PIB, adică peste 2 miliarde de euro.  Mă tem că România va avea nevoie de cel puţin 10% din PIB, adică peste 20 de miliarde de euro pentru a traversa această criză.

    Cât mai repede, Guvernul trebuie să discute cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pentru a putea primi sprijin, inclusiv financiar, şi a nu ajunge în situaţia în care să depindă de pieţe pentru a se împrumuta, având în vedere că necesarul de finanţare al statului va creşte exponenţial.  

    BNR va asigura o stabilitate a cursului leu/euro, un ban în plus sau în minus nu se pune, pentru că are o poziţie valutară mult mai stabilă decât acum zece ani (rezerva valutară este mult mai mare, plus 10 miliarde de euro), băncile sunt mult mai bine capitalizate, nu mai sunt expuse pe valută (aproape 70% din credite sunt în lei şi numai 30% în euro – acum 10 ani era invers) şi nu mai depind de resursele externe (economiile interne atrase de la populaţie şi companii sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%).

    Având în vedere că două treimi din împrumuturi sunt în lei, iar BNR controlează politica monetară, dobânzile la lei nu vor creşte. Mai ales că inflaţia va scădea.

    BNR va asigura lichiditate băncilor cât vor cere şi cât este nevoie, pentru a nu exista probleme în sistemul de plăţi sau situaţii de criză ca acum 10 ani, când nu mai erau lei în piaţă.

    Guvernul va acorda garanţii pentru companii, mai ales că la la nivelul Uniunii Europene vor intra fonduri de stabilitate.

    Până Guvernul, Uniunea Europeană se vor înţelege la nivelul măsurilor de urgenţă, băncile din România trebuie să acţioneze primele şi rapid pentru a stopa orice fel de criză şi a pune o presiune în plus pe umerii clienţilor, care şi aşa nu înţeleg ce se întâmplă şi cum se poate schimba totul într-o săptămână.

    Băncile trebuie să amâne plata creditelor cât va ţine starea de urgenţă, mai ales că oamenilor le va fi frică să se deplaseze la bancă (spre exemplu, 90% din clienţii CEC, care are cea mai extinsă reţea de retail, interacţionează direct cu banca).

    Băncile trebuie să reeşaloneze imediat toate creditele pentru companii şi persoane fizice pe o perioadă 5-10 ani, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de evoluţia economiei şi a afacerilor.

    Prin reeşalonare, ratele lunare trebuie să scadă, cel puţin în primul an, cu mai mult de 50%, dacă nu chiar mai mult.

    Sute de mii de angajaţi sunt trimişi acasă, magazinele se închid, iar salariile scad cu cel puţin 25% din această săptămână.

    Spre exemplu, grupul Mobexpert a anunţat închiderea tuturor magazinelor pe o perioadă nedeterminată, angajaţii urmând să fie plătiţi cu 75% din salariul brut.

    La un calcul sumar, 25% reprezenta o rată bancară.

    Pentru cei care vor fi daţi afară (în criza de acum 10 ani, 600.000 de angajaţi au plecat peste noapte) băncile trebuie să găsească soluţii, cu o plată la minim şi reeşalonare a împrumuturilor pe o perioadă mult mai lungă de timp.

    Băncile trebuie să-şi susţină clienţii, companiile, în toată această perioadă de “carantină”, pentru că dacă nu-i susţin, vor cădea împreună.

    Cu experienţa crizei precedente, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri îşi vor declara imediat insolvenţa şi chiar falimentul şi apoi se vor lupta ani de zile cu băncile prin tribunale pentru active.

    Ce să facă hotelurile, dezvoltatorii imobiliari, lanţurile de restaurante, proprietarii de malluri dacă se închide tot, dacă vor intra în vigoare restricţii de circulaţie?

    Ce să facă transportatorii dacă nu mai pot lua comenzi ?

    Ce să facă hotelierii dacă turismul a dispărut peste noapte?

    Nu toată lumea lucrează în supermarketuri sau au business de livrare de produse în magazine, unde vânzile duduie ca de Crăciun.

    În restaurante, cafenele, malluri, în magazine traficul s-a prăbuşit, iar vânzările au căzut cu 90%.

    Băncile trebuie să aibă grijă cum gestionează piaţa imobiliară şi reeşalonarea creditelor ipotecare prin reducerea substanţială a ratelor pentru că altfel se vor trezi ca în criza precedentă, cu prăbuşirea preţului apartamentelor cu 50% sau a terenurilor cu 90%, şi în final vor fi nevoite să facă provozioane, care vor fi mult mai mari decât dacă ar acorda acum extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor.

    Bancherii pot spune că, dacă dau aceste reeşalonări, li se va schimba poziţia de lichiditate, având în vedere că resursele atrase prin depozite sunt pe termen scurt, iar creditele acordate sunt pe termen lung.

    Această situaţie va fi rezolvată de Banca Naţională prin asigurarea de lichiditate, atât cât va fi nevoie.

    Băncile sunt pline de titluri de stat, 20% din bilanţul lor se bazează pe aceste instrumente, care pot fi puse imediat garanţie la BNR pentru lichiditate.

    Dacă nu vor face aceste lucruri acum şi se vor împotmoli în chestiuni birocratice, băncile se vor trezi că nu vor putea să gestioneze crizele de lichiditate şi financiare care vor apărea la nivelul companiilor şi a persoanelor fizice.

    Nu toţi salariaţii vor beneficia de o plată de 75% din salariul de bază dacă stau acasă, nu toate companiile au puterea financiară a Mobexpertului.

    Gândiţi-vă că primele 1.000 de companii din România controlează 47% din business, iar restul de 599.000 se bat pentru restul de venituri.

    Bineînţeles că nu numai băncile trebuie să reeşaloneze creditele, ci şi furnizorii (din păcate volumul creditelor furnizor este de trei ori mai mare decât volumul creditelor bancare, ceea ce reprezintă principala problemă a economiei în acest moment), pentru că nu au altă soluţie. Închiderea liniilor comerciale şi de finanţare afectează pe toată lumea.

    România nu are economia Germaniei, unde guvernul a anunţat un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro, şi ăsta-i doar începutul.

    Guvernul, BNR, băncile şi marile companii, adică cei care au lichidităţi şi resurse financiare trebuie să susţină pe toată lumea, pentru că România nu are o altă economie.

    În criza precedentă au fost peste 100.000 de insolvenţe, sute de mii de locuri de muncă au dispărut, antreprenorii au albit şi acum nu mai au niciun fel de energie să se lupte cu o nouă criză, băncile s-au trezit cu clienţi furioşi, iar bugetul public s-a umplut de datorii.

    Lumea, inclusiv România, se va confrunta cu o criză mult mai mare şi cu efecte mult mai rapide.