BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Criza din zona euro în trei cuvinte: Berlin contra Paris

    Presa germană a comentat în mai multe rânduri divergenţele de opinie din tandemul franco-german, notând atât antipatia personală dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele François Hollande, dar şi abordările complet opuse ale acestora în privinţa direcţiei spre care ar trebui să se îndrepte zona euro.

    Franţa a făcut cunoscut că nu-şi poate permite să reducă acum deficitul bugetar (aşteptat să atingă anul acesta 4,2% din PIB), din cauza conjuncturii economice proaste, astfel încât efortul bugetar total de 50 mld. euro estimat ar arunca în recesiune economia franceză, actualmente stagnantă. Anul trecut, numărul de falimente ale companiilor din Hexagon a crescut cu aproape 3%, la 61.000, iar rata şomajului a atins în martie curent un nou record – 11,5%.

    Un raport recent al Comisiei Europene citat de Der Spiegel indică intenţia Bruxellesului de a le oferi ţărilor cu probleme, ca Franţa, Italia sau Spania, mai mult timp pentru a-şi reduce datoriile, în timp ce Germania susţine că, dimpotrivă, ar fi nevoie de termene mai strânse, fiindcă şi aşa progresul reformelor din aceste ţări este lent. Raportul insistă însă că aceste ţări ar trebui să ia măsuri de liberalizare suplimentară a pieţei muncii şi arată că Franţa ar trebui să abordeze consolidarea fiscală nu numai prin creşterea veniturilor, aşa cum a făcut până acum, dar şi prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, adică exact ceea ce Parisul se fereşte să facă.

  • Lazea, economist-şef BNR: Fiscul şi băncile ar trebui să aibă o “listă albă” cu cei care s-au dovedit bun platnici

    Companiile care îşi plătesc la timp datoriile faţă de furnizori, faţă de bugetele statului sau faţă de bănci ar trebui să figureze pe o “listă albă” în care să fie înscrişi cei care au dat dovadă de etică în afaceri, este de părere Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR)

    “Cred că nu este niciodată târziu să discutăm despre etica în afaceri şi aş dori să discut despre conceptul de etică văzută prin prisma reputaţiei. În România există multe companii care deşi au posibilitatea să-şi achite datoriile, nu o fac”, a arătat Lazea.

    Această atitudine “ştirbeşte reputaţia” respectivelor companii, în condiţiile în care în toate economiile dezvoltate din vest această încredere este cheia eticii în afaceri, a subliniat economistul-şef al BNR.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Zece industrii care o duc bine în agitata economie europeană

    Dar, pe de altă parte, unele zone economice par a nu simţi criza. Este vorba de turism, de sectorul de lux, de industria filmului sau cea aeronautică.

    Zece industrii care o duc bine în Europa, în viziunea ibtimes.com:

    – Turismul: din 1990 Franţa a devenit principala destinaţie turistică a lumii. Autorităţile au comunicat că 78 de milioane de oameni au vizitat Hexagonul, iar veniturile au ajuns la 45 de miliarde de euro.
    – Tutunul: cele mai recente date din Germania arată că vânz-ările de ţigări şi produse din tutun sunt excelenteAlison Cooper, CEO al Imperial Tobacco, a declarat că au crescut atât segmentul ţigaretelor, cât şi a produselor specializate.
    – Luxul: marile companii – PPR, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton sau Cie. Financiere Riechemont (care deţine Cartier) au creşteri solide ale veniturilor şi, un alt semn de sănătate financiară, au ieşit să cumpere alte companii. Pinault-Printemps-Redoute (PPR), care deţine Gucci, a cumpărat bijutirul italian Pomellato SpA, holdingul Only the Brave a preluat marca italiană Marni iar Swatch Group AG a cumpărat cu un miliard de dolari bijutierul american Harry Winston.
    – Industria aeronautica: Airbus a avut un an bun, perste rivalii de la Boeing, iar recent a primit o comandă uriaşă, de 24 de miliarde de dolari, de la Lion Air din Indonezia. Totalul comenzilor companiei franco-germane a ajuns la 410 avioane în primul trimestru, în timp ce Boeing a primit doar 209.
    – Entertainment şi cinema: piaţa europeană a ajuns la 32,8 miliarde euro, iar estimările indică creşteri de 0,5% în fiecare din următorii cinci ani; în 2016 ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro.
    – Tehnologia: Gigantul Qualcomm se extinde în zona euro, cu o unitate importantă care va fi deschisă în Irlanda. Este un semnal pozitiv din partea unei companii care foloseşte 26.000 de angajaţi în 188 de ţări ale lumii.
    – Transporturile: Piaggio, fabricantul italian de scutere, a devenit, se pare, preferatul navetiştilor din întreaga lume, Vânzările companiei au depăşit pe cele ale rivalilor de la Honda şi au crescut cu 7,6% în primul trimestru.
    – Servicii financiare – Luxemburgul, una dintre destinaţiile de top pentru servicii financiare, câştigă teren în faţa Londeri sau a Elveţiei, devenind locul unde companiile şi banii se mută.
    – Construcţia de nave: Este una dintre industriile de succes ale Europei, în special în Olanda şi Germania. Şantierul Lurssen din Germania tocmai a lansat la apă cel mai mare superiaht din lume.
    – Ciocolata belgiană: pralinele lor, inventate în 1912, sunt copiate de atât de mulţi cofetari din întreaga lume încât fabricanţii belgieni au fost nevoiţi să ceară protecţie, la fel ca producătorii francezi de şampanie sau cei de şuncă din Parma. Exporturile de ciocolată belgiană au crescut cu 60 de procente în Asia şi cu 82% în Africa, între 2007 şi 2011, iar tendinţa continuă.
     

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Statul elen va putea confisca banii din bănci ai populaţiei şi firmelor cu datorii la Fisc

     Parlamentul a adoptat, duminică, un pachet de legi care ratifică mai multe măsuri convenite cu instituţiile financiare internaţionale, inclsuiv concedieri, un regim mai flexibil de plată a datoriilor către stat şi scăderea unei taxe pe proprietate introdusă în 2011.

    Un nou plan de plată a datoriilor către stat prevede posibilitatea achitării acestora în 12-100 de rate, în funcţie de valoarea sumelor.

    Pentru a putea beneficia de planul de plată în rate, aplicanţii vor trebui să furnizeze autorităţilor documente inclusv despre situaţia bancară.

    Dacă inspectorii fiscali descoperă că firma sau persoana cu datorii are în bănci banii necesari pentru a-şi achita datoriile către stat, suma va fi confiscată direct din conturi, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport TVR: Televiziunea Română avea datorii totale de circa 620 milioane lei la sfârşitul lui 2012

     TVR a încheiat 2012 cu un deficit brut de 146.837.955 lei (34.148.362 euro), cu 9,15% mai mic faţă de 2011, însă televiziunea şi-a încheiat activitatea anul trecut “cu principalul obiectiv îndeplinit”- situaţia financiară a instituţiei a fost “echilibrată”, potrivit raportului de activitate al SRTv.

    Astfel, la 31 decembrie 2012, TVR avea datorii totale de 620.027.464 de lei, în scădere faţă de jumătatea anului 2012, când ajunseseră la 681.755.346 lei (158.547.755 de euro), după cum se spune în raport.

    Datoriile comerciale ale SRTv la sfârşitul anului trecut erau în cuantum de 124.436.825 lei, iar principalii furnizori cărora SRTv le datorează bani sunt: Centrul Naţional al Cinematografiei (28,6 milioane de lei), Universal Studios International BV (7 milioane de lei), Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (16 milioane de lei), European Broadcasting Union (58,3 milioane de lei), The Walt Disney Company (2,2 milioane de lei), UEFA (2,3 milioane de lei), Federaţia Românã de Fotbal (3,5 milioane de lei), Prorom (8,9 milioane de lei), Daro Film Distribution GMBH (1,9 milioane de lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Un deputat FĂRĂ AVERE a sponsorizat USL şi PSD cu 85.800 de lei în 2012

     Dumitrache a donat anul trecut USL suma de 75.000 de lei pe 16 noiembrie 2012, în timpul campaniei electorale, conform evidenţelor publicate de partide în Monitorul Oficial.

    Cu toate acestea, atât în declaraţia de avere depusă în calitate de candidat pentru un mandat de deputat de Constanţa pe 15 octombrie 2012, cât şi în cea depusă în calitate de parlamentar nou ales în 18 decembrie 2012, Dumitrache nu a menţionat să aibă conturi peste 5.000 de euro, datorii sau bunuri în proprietate.

    Singura menţiune făcută în ambele declaraţii de avere este aceea că în anul fiscal încheiat, respectiv 2011, a obţinut în calitate de deputat, ales în legislatura 2008-2012, suma de 52.044 de lei, iar în secţiunea destinată soţului menţionează venituri de 9.978 de lei de la SC 2×1 Holding Cape Midia Shipzard SA.

    De asemenea, deputatul PSD menţionează în declaraţiile de interese, depuse la aceleaşi date cu declaraţiile de avere, că deţine 20 de acţiuni la SC Dacia Tour SA Constanţa, în valoare de 250 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile restante de la Oltchim, plătite integral astăzi

     Suma medie de plată pentru fiecare dintre cei 3.318 angajaţi ai combinatului este de 6.300 de lei.

    Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat joi că procedura de privatizare a combintului Oltchim ar trebui să începă în luna iunie.

    El a menţionat că în urmă cu o zi a primit de la administratorii judiciari evaluările finale privind datoriile Oltchim, care arată că datoriile combinatului se ridică la 793 de milioane de euro.

    Vosganian a afirmat miercuri că a primit oferte scrise din partea unor “mari companii din domeniu” care s-au arătat intersate de privatizarea Oltchim şi va începe discuţii cu acestea.

    Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFICIAL: Modelul Cipru replicat la nivelul UE. Băncile vor fi salvate cu banii din depozite

     Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.

    Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de MEDIAFAX, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF şi CFR Marfă vor prelua datorii CFR SA de 120 milioane lei, respectiv 606 milioane lei

     Prevederile sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale, elaborat de Ministerul Transporturilor.

    “Având în vedere că reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este una dintre ţintele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul Stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, pentru asigurarea încadrării în acest obiectiv este necesară promovarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ. Neîncadrarea în ţinta de reducere a arieratelor convenită cu acesta ar avea drept consecinţă derularea cu dificultate a Aranjamentului Stand-by”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

    Caracterul de urgenţă este justificat de necesitatea adoptării acestei măsuri în vederea stingerii creanţelor către bugetul de stat, atenuând astfel şi impactul social al proceselor de restructurare şi reorganizare a societăţilor comerciale, arată autorii documentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro