Tag: cost

  • Studiul de fezabilitate pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş va fi revizuit tehnic şi valoric

     Ovidiu Iane (PSD) a adresat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, o întrebare privind intenţiile ministerului în legătură cu construcţia tronsonului de autostradă Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, susţinând că pentru dezvoltarea zonei este nevoie de o infrastructură de conectare care să facă din Moldova o regiune perfect adaptată şi legată de restul ţării.

    În răspunsul primit de Iane, cu număr de înregistrare din 21 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a precizat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, sectorul Târgu Mureş – Iaşi a fost inclus în structura TEN-T centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sansa să nu mai stăm la coadă la ghişeele instituţiilor publice

    Prin intermediul operatorilor privaţi de G-Cloud, care operează infrastructura de cloud guvernamental adăugând funcţionalităţi specifice de tip SaaS (Software as a Service), modelul propus de cele două companii susţine instituţiile publice în optimizarea costurilor şi creşterea eficienţei operaţionale, aducând beneficii concrete în relaţia cu cetăţenii şi, implicit, cu întreaga societate. Aceste optimizări se obţin prin mutarea investiţiei iniţiale către sectorul privat, prin modelul de cost de tip abonament, prin eliminarea dependenţei de factorul uman şi prin asigurarea unui cost redus.

    Cloud-ul guvernamental reprezintă un concept deja funcţional în alte ţări, cum ar fi Marea Britanie (sub numele de G-Cloud), oferind servicii publice de calitate şi mult mai uşor accesibile cetăţenilor. Ymens şi NEC aduc pe piaţa românească tehnologia şi expertiza necesare pentru a oferi soluţii inovatoare de cloud sectorului public.

    ”Crearea unei pieţe integrate şi unitare de cloud guvernamental presupune apariţia unor operatori privaţi care să gestioneze accesul la soluţii cloud şi care să opereze într-un mod performant infrastructura instituţiilor publice. Prin colaborarea cu NEC, Ymens îşi propune să faciliteze accesul şi utilizarea soluţiilor IT integrate la nivel naţional, în cloud, cu investiţii minime de la bugetul de stat”, declară Bogdan Balaci, CEO Ymens.

    Cloud-ul guvernamental dedicat României poate fi construit pe trei piloni principali:

    –           accesul online – punctul de întâlnire dintre instituţiile publice şi beneficiarii serviciilor oferite de statul român;

    –           integrarea – include serviciile specifice ale instituţiilor regionale şi procesele comune ale acestora, de la contabilitate şi până la managementul infrastructurii;

    –           interoperabilitatea – înlesnirea schimbului de date şi servicii între instituţiile publice, chiar dacă acestea folosesc soluţii diferite de cloud.

    “Noul rol al operatorului privat de G-Cloud devine esenţial în cadrul ecosistemului de cloud guvernamental. Acesta va asigura şi va garanta gestionarea serviciilor de cloud oferite cetăţenilor prin intermediul instituţiilor publice precum şi un SLA integrat al tuturor acestor servicii. Pentru implementarea acestui model este necesar să lucrăm împreună cu autorităţile din România pentru elaborarea de politici publice care să definească întregul cadru în care poate fi implementată tehnologia cloud, precum şi cerinţele specifice pentru operatorii privaţi de G-Cloud”, spune Nicolae Varvara, vice-preşedinte NEC Europe:

    Pentru implementarea acestui concept în România, devine astfel necesară elaborarea unei scheme de certificare pentru furnizorii de servicii cloud agreaţi pentru sectorul public, precum şi a cadrului legislativ adecvat.

    Crearea unei pieţe de cloud guvernamental are potenţialul de a creşte nivelul de tehnologizare din sectorul public, acoperind nevoile IT la nivelul administraţiei centrale şi locale, printr-o abordare alternativă la soluţiile tradiţionale utilizate în prezent. Conform lui Nicolae Varvara,“administraţia publică ar deveni astfel o instituţie mai transparentă şi un furnizor eficient de servicii IT către cetăţeni. 

    Soluţiile de cloud guvernamental nu necesită investiţii în sisteme IT de către autorităţi. Consumul de resurse se face în baza unui abonament lunar, iar responsabilitatea administrării şi mentenanţei infrastructurii revine operatorului privat de cloud. Astfel, cheltuielile sunt predictibile şi dispar problemele legate de lipsa personalului specializat din instituţiile publice.

    Cloud-ul guvernamental însemnă acces facil la informaţii pentru cetăţeni, reducerea erorilor din dosare, interacţiune simplificată între utilizatori şi instituţiile publice şi diminuarea considerabilă a deplasărilor dese şi a timpului petrecut la ghişee.

    “Crearea unui cadru de lucru pentru deschiderea pieţei de servicii publice pentru operatorii privaţi de cloud guvernamental devine esenţială într-o eră guvernată de tehnologii mobile care simplifică viaţa cetăţenilor”, a declarat Bogdan Balaci.

     

  • BCR a avut în primele nouă luni un profit de 560 milioane lei

     În perioada similară a anului trecut, banca a avut pierderi de 758,9 milioane lei (172,1 milioane euro).

    După jumătatea anului, costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor se situa la 1,094 miliarde lei, iar la finele lunii septembrie a ajuns la 1,63 miliarde lei (371 milioane euro), însă nivelul este mai redus cu 37,9% faţă de primele nouă luni ale anului trecut, când era de 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), potrivit rezultatelor comunicate miercuri de BCR.

    Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut uşor faţă de jumătatea anului, de la 29,2% la 29,6% din portofoliul total de credite.

    Rata de acoperire a creditelor neperformante era de 63,4% în septembrie, peste nivelul de 57,2% înregistrat în septembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a coborât cu o treaptă în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, până pe locul 73

     Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din Slovenia (33), Cipru (39), Polonia (45), Slovacia (49), Ungaria (locul 54), Bulgaria (58), Turcia (69) şi chiar Belarus (63), potrivit topului “Doing Business 2014” publicat marţi de Banca Mondială.

    România este vecină în top cu ţări ca Grecia (locul 72) sau Cehia (75) şi este urmată de Republica Moldova (78), Croaţia (89) sau Rusia (92).

    Germania, cea mai mare economie europeană, este pe locul 21 la nivel mondial, iar Danemarca este poziţionată pe prima poziţie în UE şi pe locul 5 în lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air şi Blue Air nu mai sunt cele mai ieftine companii din Europa. Cine le-a luat locul

    Compania aeriană Preţul mediu/bilet incluzând taxe (în lei)
    1. Pegasus Airlines 281,44
    2. Wizz Air 337,35
    3. Blue Air 367,23
    4. Ryanair 371,65
    5. easyJet 400,27

    Sursa: WhichAirline.com, bazat pe studiul a 300.000 de zboruri

    Compania aeriană Pegasus Airlines, cea mai ieftină din Europa, operează zboruri pe relaţia Bucureşti-Istanbul, la preţuri începând de la 40 de euro.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere cu 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de trei milioane de euro anunţate în octombrie 2012. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania aeriană WizzAir anunţa anul trecut introducerea unei taxe de 10 euro pentru bagajele mari de mână, în timp ce bagajele de mână mai mici , care nu depăşesc dimensiunile 42cm x 32cm x 25cm, urmau să fie transportate în continuare gratuit. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Blue Air a transportat anul trecut în şi din România 1,5 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic la acelaşi nivel cu cel din 2011 şi 2010. Pentru anul acesta este estimat un trafic de 1,5 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania românească Blue Air a fost fondată de omul de afaceri Nelu Iordache şi este deţinută în prezent de compania Airline Management Solutions, care a preluat în urmă cu trei luni fondul comercial şi aeronavele operate de Blue Air contra sumei de 30 de milioane de euro.

    Gigantul low-cost Ryanair zboară de la Târgu Mureş şi Constanţa, către Pisa, Milano şi Bruxelles.

    Compania aeriană low cost Easy Jet a revenit în România la sfârşitul lunii octombrie pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) cu o cursă Bucureşti-Londra Gatwick, pe care o va opera de patru ori pe săptămână, după ce a renunţat o perioadă la zborurile din Capitală.

    Recomandarea noastră: Opt aeroporturi situate în zone strategice ale României zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc” cu cel mult două zboruri pe zi. Ce sens are ca acestea să mai rămână funcţionale şi care sunt şansele de salvare pentru a deveni totuşi viabile din punct de vedere economic? CLICK PE HARTĂ PENTRU A CITI ARTICOLUL

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

     

  • Bancherii încep să ieftinească creditele de consum de teamă că rămân fără clienţi. Topul băncilor în funcţie de dobânzile oferite

     Astfel, dacă în urmă cu un an puţine oferte coborau cu dobânzile sub 15% pe an, în prezent multe bănci au coborât cu costurile efective în zona 12-13% pe an, iar cele mai bune oferte au ajuns deja pe palierul de 10% pe an, arată datele agregate de portalul financiar conso.ro. De exemplu, Banca Transilvania îşi tentează clienţii care deţin un cont de salariu cu dobândă efectivă de 10,15% pe an, în timp ce Volksbank are în oferta standard un credit de consum cu un cost efectiv de 10,2% pe an.

    Bancherii au început să promoveze mai agresiv creditele de consum, principala ţintă fiind clienţii cu istoric bun de plată sau cei care îşi încasează salariul într-un cont curent. Jucătorii din piaţă spun că şi clienţii au devenit mai interesaţi să se împrumute, cererea venind în principal de la persoane care au luat credite cu dobânzi mari în trecut şi acum vor să-şi refinanţeze datoria veche la un cost rezonabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Metropolitan Life – Noi suntem pregătiţi să preluăm riscurile neacoperite de pachetul de bază

     “Noi, ca şi asiguratori, suntem pregătiţi să preluăm riscurile care nu vor fi acoperite de pachetul de bază”, a spus Theodor Alexandrescu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Preşedintele Metropolitan Life a precizat că nu sunt foarte mulţi asiguratori care doresc să preia riscul de morbiditate, pentru că acesta este foarte greu de controlat, având în vedere statisticile “deteriorate” potrivit cărora media de spitalizare este de aproximativ şase zile, lucru care duce la un cost al pachetului foarte ridicat.

    “Un pachet obligatoriu are cost undeva la jumătate faţă de unul voluntar, pentru că avem dispersia riscului”, a mai spus Theodor Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie “paradoxală”: Românii beneficiază de cele mai mici marje şi rate din regiune la creditele în monedă locală

     Potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, o analiză mai atentă a costului total al creditelor de consum şi a celor imobiliare în lei indică o situaţie “paradoxală” faţă de percepţia publică, unde s-a fixat ideea că finanţările în lei sunt foarte costisitoare, dar cifrele arată că românii se împrumută în lei mai ieftin decât reuşesc polonezii în zloţi, ungurii în forinţi, sau cehii în coroane.

    Percepţia publică a fost construită de-a lungul timpului de mesajele repatate ale Băncii Naţionale a României în direcţia unei concentrări pe finanţarea în lei, având ca argument permanent situaţia de pe pieţele din regiune, unde ponderea creditelor în monedă locală este mai mare comparativ cu România. În acelaşi timp, clienţii băncilor au sesizat permanent diferenţa semnificativă de cost între împrumuturile în lei şi cele în euro, unde dobânzile sunt în prezent la minime istorice, fără să compare costurile aferente creditelor în monedă locală din alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europol avertizează asupra bandelor infracţionale româneşti – presă

     Principalele infracţiuni comise sunt fraudele cu carduri şi furtul din buzunare, românii şi bulgarii fiind suspecţi de fraude cu carduri bancare în proporţie de 90 la sută în Europa, potrivit Europol.

    Rob Wainwright a descris bandele drept “infractori de rând care operează în jurisdicţii multiple”, adăugând că acestea sunt active de-a lungul Europei.

    Europol a identificat 240 de bande de crimă organizată din România, care reprezintă 6,7 la sută din totalul reţelelor criminale active în Europa, potrivit The Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile şi costul forţei de muncă au crescut anul trecut. În ce domenii au fost cele mai mari câştiguri

     “Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.

    Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro