Tag: consiliu

  • Reconstrucţia în urma dezastrelor naturale va fi finanţată în proporţie de 95% din fonduri europene

    Propunerea iniţială a Comisiei, de cofinanţare 100% a unor astfel de operaţiuni, nu a fost reţinută, precizează Corina Creţu. În acelaşi timp, actuala soluţie va permite acestei finanţării necesare să ajungă prompt în regiunile afectate de dezastre naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ japoneză, timp de trei zile, în majoritatea PRIMĂRIILOR din ţară: angajaţii poartă banderole albe

    Aproximativ 50 de angajaţi din cei 180 ai Consiliului Judeţean Iaşi au oprit lucrul şi au ieşit în faţa instituţiei miercuri dimineaţa, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de “inexistenţa unei grile de salarizare” în noua lege a salarizării.

    „Ne dorim o grilă de salarizare care să fie cuprinsă în legea salarizării şi pentru Administraţia Publică locală. Noi, primăriile şi Consiliile Judeţene am rămas ca de obicei fără niciun fel de reper care să stabilească unde-i minusul, unde e valoarea mică şi unde e valoarea mare”, a declarat Georgiana Niculescu, lider de sindicat la Consiliul Judeţean Iaşi.

    Jumătate din personalul primăriei municipiului Bistriţa protestează, începând de miercuri dimineaţa şi până vineri, faţă de noile prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, greva fiind una de tip japonez, cu purtarea de banderolă, fără încetarea activităţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ japoneză, timp de trei zile, în majoritatea PRIMĂRIILOR din ţară: angajaţii poartă banderole albe

    Aproximativ 50 de angajaţi din cei 180 ai Consiliului Judeţean Iaşi au oprit lucrul şi au ieşit în faţa instituţiei miercuri dimineaţa, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de “inexistenţa unei grile de salarizare” în noua lege a salarizării.

    „Ne dorim o grilă de salarizare care să fie cuprinsă în legea salarizării şi pentru Administraţia Publică locală. Noi, primăriile şi Consiliile Judeţene am rămas ca de obicei fără niciun fel de reper care să stabilească unde-i minusul, unde e valoarea mică şi unde e valoarea mare”, a declarat Georgiana Niculescu, lider de sindicat la Consiliul Judeţean Iaşi.

    Jumătate din personalul primăriei municipiului Bistriţa protestează, începând de miercuri dimineaţa şi până vineri, faţă de noile prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, greva fiind una de tip japonez, cu purtarea de banderolă, fără încetarea activităţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Ultimatumul dat de Merkel britanicilor: e o ameninţare fără precedent

    Merkel a spus că o astfel de politică ar deveni repede un obstacol pentru cele 27 de state care rămân membre ale Uniunii.

    Reacţia lui Merkel vine ca urmare a unor declaraţii ale Theresei May, care a spus că Marea Britanie vrea să recâştige controlul asupra numărului de persoane care emigrează, iar asta prin eliminarea dreptului la liberă circulaţie în interiorul UE.

    Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a infirmat zvonurile potrivit cărora Marea Britanie ar avea o notă de plată de 100 de miliarde de euro în urma ieşirii din Uniunea Europeană. Acesta a spus că respectivele consecinţe financiare vor fi calculate în funcţie de data efectivă a Brexitului şi de metodologia urmată în acest sens. “Consiliul European va lucra alături de britanici, într-un mod calm, pentru a ajunge la un numitor comun”, a spus Barnier.

    52% dintre britanici s-au pronunţat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, în cadrul referendumului desfăşurat în luna iunie a anului trecut.

  • Ultimatumul dat de Merkel britanicilor: e o ameninţare fără precedent

    Merkel a spus că o astfel de politică ar deveni repede un obstacol pentru cele 27 de state care rămân membre ale Uniunii.

    Reacţia lui Merkel vine ca urmare a unor declaraţii ale Theresei May, care a spus că Marea Britanie vrea să recâştige controlul asupra numărului de persoane care emigrează, iar asta prin eliminarea dreptului la liberă circulaţie în interiorul UE.

    Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a infirmat zvonurile potrivit cărora Marea Britanie ar avea o notă de plată de 100 de miliarde de euro în urma ieşirii din Uniunea Europeană. Acesta a spus că respectivele consecinţe financiare vor fi calculate în funcţie de data efectivă a Brexitului şi de metodologia urmată în acest sens. “Consiliul European va lucra alături de britanici, într-un mod calm, pentru a ajunge la un numitor comun”, a spus Barnier.

    52% dintre britanici s-au pronunţat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, în cadrul referendumului desfăşurat în luna iunie a anului trecut.

  • Companiile de asigurări, INVESTIGATE de Consiliul Concurenţiei: Suspectăm că făceau schimb de informaţii pentru a creşte PREŢURILE

    “Avem o investigaţie care se va termina în câteva luni. Suspectăm o coordonare între companiile de asigurări. Dacă se confirmă, vom aplica amenzi foarte mari. Faptul că într-un moment de instabilitate în piaţă unele companii puneau tarife foarte mari fiindcă probabil nu doreau să aibă acel tip de clienţi nu înseamnă că automat era vorba despre un cartel. Suspectăm că îşi schimbau informaţiile privind preţurile la care comercializau unele produse şi astfel îşi coordonau comportamentul. O companie îşi putea da seama că dacă va creşte preţul, ceilalţi vor creşte şi eu sau nu vor veni cu preţuri mici care să-i preia din clienţi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

  • Teraplast are un nou director general

    Mirela Pop este de profesie economist şi face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus iniţial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalaţii & Amenajări. De anul trecut, a preluat şi conducerea liniei de business profile tâmplărie şi activităţile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.
     
    “De-a lungul ultimilor 10 ani, Teraplast a avut mai multe echipe de management nelocate la Bistriţa. Acum, odată cu hotărârea lui Mircea Hotoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcţia de Director General un om cu performanţe dovedite în cadrul Grupului. Suntem convinşi că, sub conducerea Mirelei Pop, toate eforturile echipei vor fi canalizate înspre realizarea obiectivelor propuse pentru acest an”, a declarat Dorel Goia, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Teraplast. 
     
    Printre responsabilităţile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanţelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanţelor litigioase este aproape zero. 
     „În cei 9 ani petrecuţi în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipa puternică şi profesionistă. Nu va fi un an uşor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanentă, astfel că suntem încrezători că vom reuşi să ne atingem ţintele de venituri şi de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat, la rândul sau, Mirela Pop, noul Director General al Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), subsidiară TeraSteel (producător de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), subsidiară Teraglass (producător de ferestre şi uşi din PVC), subsidiară Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului) şi Politub (producător de ţevi din polietilenă).
    Grupul Teraplast şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifra de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.
     
    Teraplast activează pe pieţele de instalaţii şi amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich şi structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă şi granule PVC şi deţine poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi, începând de anul trecut, este liderul pieţei de structuri metalice zincate.
  • BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an

    De asemenea, s-a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017.

    Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută, se arată într-un comunicat al BNR.

  • Braiconf continuă investiţiile în reţeaua proprie de magazine

    Potrivit informaţiilor anterioare ale ZF, producătorul de textile Brai­conf Brăila  se aşteap­tă ca în anul 2017 să aibă venituri totale de 36 milioane de lei, cheltuieli totale de 35 milioane de lei şi un profit brut de 810.000 de lei. Spre comparaţie, la nouă luni din 2016, veniturile totale ale companiei erau de 29 milioane de lei, în timp ce profitul brut ajungea la 2,8 milioane de lei. În 2015, com­pa­nia din Brăila a încheiat cu venituri de 36,5 milioane de lei la un profit brut de 2,6 milioane de lei.

    În prezent, reţeaua Braiconf însumează 17 magazine în toată ţara – în 2016 compania a inaugurat showroom-ul dedicat serviciului made to measure Braiconf Exclusive Tailoring, aflat pe bulevardul Aviatorilor din Bucureşti, cât şi magazinele Braiconf ParkLake Shopping Center şi cel aflat în CityPark Mall Constanţa.

    „În 2017 intenţionăm să continuăm să dezvoltăm reţeaua proprie, în funcţie de oportunităţile pe care le vom identifica”, explică Simionescu.  Potrivit lui,  pe termen mediu, compania şi-a propus să dezvolte businessul de retail al companiei la nivel national, iar pe termen lung, îşi doresc să intre cu Braiconf pe piaţa de retail din Europa şi Statele Unite ale Americii. „Calitatea produselor care ies din fabrica de la Brăila ne confirmă faptul că suntem cât se poate de competitive pentru pieţele internaţionale.” Directorul general al Braiconf nu a precizat însă când se va concretiza acest obiectiv. „Îmi este greu să spun o data concretă, însă suntem în discuţii avansate cu parteneri din Europa şi Statele Unite”, explică Simionescu.

    Braiconf a raportat pentru primul semestru al anului 2016 un profit net de 2 milioane de lei, mai mare cu 29% faţă de rezultatul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, iar cifra de afaceri a companiei a urcat cu 10%, la 18 milioane de lei. În 2015, compania a avut afaceri de 33,6 milioane de lei.

    Potrivit directorului general al Braiconf, compania a avut în 2015 un program de investiţii conform aprobărilor Adunării Generale a Acţionarilor, acestea fiind direcţionate în special către dezvoltarea reţelei de magazine şi către marketing.

    Lansarea showroom-ului dedicat serviciului made-to-measure pentru cămăşi (serviu disponibil în toate magazinele Braiconf încă din 2010) este unul dintre exemplele investiţiilor de anul trecut.  În cadrul showroom-ului, clienţii pot beneficia de costume premium şi consiliere specializată. Preţurile serviciilor şi produselor din acest showroom variază în funcţie de ţesăturile folosite. Potrivit lui Simionescu, Braiconf Exclusive Tailoring găzduieşte un număr mare de ţesături, unele chiar preţioase, semnate de case celebre. Astfel, preţul mediu al unei cămăşi este de 600 lei, însă cei mai exigenţi clienţi aleg ţesături de tipul 300/2, pentru care Braiconf deţine excusivitate în România şi al căror preţ porneşte de la 1.250 lei. Preţul mediu al unui costum din lână este 3.000 lei, însă atunci când în compoziţie intră caşmirul sau mătasea naturală, un costum poate costa 5.000 lei, explică Dan Simionescu. 

    El spune că vânzările magazinelor variază foarte mult în funcţie de oraş, astfel că Braiconf a creat game şi colecţii adaptate fiecărei pieţe. De exemplu, colecţia Braiconf Royal, regăsită în magazinele din Marriott si de pe Calea Victoriei, preţurile cămăşilor sunt de 400-600 lei, iar al al costumelor intre 2.500 şi 3.000 lei. Pentru magazinele cu colecţii Basic, preţul mediu al camasilor este 250 lei iar pretul costumelor porneşte de la 1.250 lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor români, de-a lungul istoriei companiei, Dan Simionescu a observat că ei au devenit din ce în ce mai atenţi la calitatea produselor. „Ne bucurăm să vedem că popularitatea Braiconf creşte chiar şi în rândul tinerelor generaţii. Consumatorul român are acces la tot mai multe branduri.  În consecinţă, este din ce în ce mai exigent, selectiv şi apreciază tot mai mult produsele custom made, mai ales dacă plăteşte pentru ele un preţ corect”, explică directorul general al Braiconf.

    El spune şi că lipsa personalului calificat reprezintă principalul obstacol cu care se confruntă compania brăileană. În prezent, circa 1.000 de angajaţi lucrează la Braiconf. „Forţa de muncă este o problemă din ce în ce mai mare pe piaţa din România, inclusiv în industria textilă. Suntem în permanent căutare de personal calificat şi de tineri dornici să se califice la locul de muncă.” Spune că în Brăila, locul de muncă la fabrica Brainconf se transmite din tată în fiu, astfel că au ajuns la a treia generaţie de angajaţi din aceeaşi familie.

    Anual, peste 1 milion de produse pleacă de pe poarta fabricii din Brăila.

    Unul dintre obiectivele din ultimii ani ai Braiconf este susţinerea produselor făcute în România – un exemplu în acest sens este asocierea cu Atelierele Pegas, producătoarea bicicletelor Pegas. Anul trecut, Braiconf şi Atelierele Pegas au lansat o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclişti; în fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, iar în 2017 colecţia va fi transformată într-una de serie, aşteptările celor două companii fiind să vândă peste 10.000 astfel de cămăşi, cu preţuri cuprinse între 297 de lei şi 327 de lei.