BusinessMagazin

Tag: clasament

  • Scurgerea a 300 de tone de apă radioactivă de la Fukushima, evaluată drept INCIDENT GRAV

     În acest clasament, nivelul 3 pe scara de la 0 la 7 corespunde unei “scurgeri a unei cantităţi mari de materie radioactivă în interiorul instalaţiei”. Accidentul de la Fukushima din 11 martie 2011 rămâne în ansamblul său clasat la nivelul 7, cel mai ridicat, ce corespunde unor “efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului”.

    Totuşi, înainte de a lua o decizie difinitivă, autoritatea a hotărât, în cadrul unei reuniuni de miercuri dimineaţă, să ceară părerea privind pertinenţa acestui clasament Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi să se pronunţe după primirea răspunsului din partea acesteia.

    De mai multe zile, dintr-un rezervor de stocare a apei parţial contaminate instalat în mijlocul altor câtorva sute s-au scurs 300 de tone de apă radioactivă, care s-a răspândit pe şi în solul centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sarkozy a revenit în topul celor mai importanţi 50 de francezi şi îl devansează pe Hollande

     Potrivit publicaţiei Le Journal du Dimanche, fostul preşedinte francez este “plebiscitat” pe locul 3 al acestui clasament de către categoria de vârsta de peste 65 de ani, considerată un adevărat “rezervor” de voturi al dreptei, după Simone Veil şi Charles Aznavour. “Este o surpriză, o ruptură cu una dintre legile Top 50, potrivit căreia politicienii nu reuşesc deoarece clivează enorm”, notează Frédéric Dabi, adjunctul directorului general al institutului Ifop.

    “Este absolut idolatrizat de către simpatizanţii dreptei”, relevă Dabi, care emite două ipoteze pentru a explica acest lucru. Este vorba, în primul rând, despre o “nostalgie a simpatizanţilor dreptei (care), având în vedere situaţia UMP, cred doar în Sarkozy pentru scoaterea partidului din toropeală”, apreciază el, adăugând că fostul şef de stat este perceput ca “posibilul salvator al dreptei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Competitivitatea României, la nivelul minim din 11 ani

    Chiar înaintea României se află Grecia, statul din UE cel mai lovit de criza financiară, care a urcat însă de pe 58 anul trecut. România a fost inclusă în anuarul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43. Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44.

    România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a. Provocările României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate, se arată în raport.

    Clasarea din 2013, pe 55 din 60 de ţări, este printre cele mai slabe pentru un stat membru UE. Doar Bulgaria, pe 57, faţă de 54 anul trecut, se situează mai slab decât România. Topul include 25 de state din UE, excepţiile fiind Malta şi Cipru.

    Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.

    Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar. Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60). Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului. Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).

    IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.

    Statele incluse în raport sunt selectate în funcţie de impactul asupra economiei mondiale şi disponibilitatea datelor necesare pentru comparaţie.

  • Românii au bun simţ cu moderaţie

    Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna “cartea de vizită a românilor” şi există impresia că aici există mereu oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, un studiu realizat în luna mai de Pate Bucegi arată contrariul.

    Printre cele mai importante caracteristici pe care românii consideră că le au sunt  generozitatea, urmată de bun simţ, respect şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români consideră că le conţin.

    La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

    Bunul simţ înseamnă, în percepţia românilor, în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cele mai des folosite sunt “mulţumesc” şi “te rog” alături de formula de salut “bună ziua”. “Îmi cer scuze” este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.

    Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96% consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesori şi din şcoală, într-un procent de 66%, ca “bunul simţ” învăţat acasă să se perpetueze.

    Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simţ şi să educe oamenii în acest sens sunt  mass media. 19% dintre români consideră mass media esponsabile de educarea românilor. Părinţii şi bunicii, urmaţi de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. La polul opus, şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu primesc mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categorii mult mai puţin respectate de români.

    Românii consideră că primesc respect şi sunt trataţi cu bun simţ tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că dacă oferi gesturi de bun simţ vei primi la rândul tău respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32% care consideră că “în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.

    Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.

    Studiul despre bunul simţ la români a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi cu ocazia unei campanii de comunicare ce se va desfăşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe conceptul de “bun simţ”.

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • Deloitte demarează a 14-a ediţie a competiţiei “Technology FAST 50 Central Europe”

    Sesiunea de înscrieri pentru este deschisă până pe 15 iulie.  Aflat la a 14-a ediţie, Deloitte Europa Centrală Technology FAST 50 include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, în baza ratei de creştere a veniturilor din ultimii cinci ani (2008 – 2012). De asemenea, companiile trebuie să deţină proprietate intelectuală care contribuie semnificativ la veniturile operaţionale; sau să dedice o parte substanţială din venituri pentru cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

    “România s-a alăturat acestui proiect pentru prima dată în 2008 şi de atunci şi-a consolidat în mod susţinut nivelul de reprezentativitate de la 6% în 2008 (cu trei companii finaliste) la 12% astăzi. Ediţia de anul trecut a marcat rezultate istorice,” spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. “Astfel, o companie românească s-a plasat pe locul 1 pentru al doilea an consecutiv, în timp ce o altă finalistă a debutat în categoria dedicată companiilor de dimensiuni mari (Big 5), ceea ce reprezintă o premieră pentru industria locală de tehnologie. În plus, cu o creştere medie de 3.408%, finalistele noastre s-au situat cu mult peste media clasamentului per ansamblu, iar România ocupă acum locul 3 în regiune ca reprezentare, după Polonia şi Ungaria”.

    În 2012, lista finalistelor din România a fost formată din Vola.ro S.R.L. (locul 1, din Bucureşti, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), SmartTel S.A. (locul 14, Bucureşti, plus 894%), TeamNet International S.A. (locul 16, Bucureşti, plus 870%), Crys Computers S.R.L. (locul 25, Bucureşti, plus 597%), Accesa (locul 28, Cluj-Napoca, plus 501%) şi Ingenio Software S.R.L. (locul 43, Bucureşti, plus 264%).

    Proiectul Deloitte include companii din Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Lituania.

    Pe lângă clasamentul primelor 50, programul include o categorie separată pentru companiile în plină ascensiune (Rising Stars), care nu se încadrează la criteriul celor minim cinci ani de activitate. Companiile eligibile trebuie să fie operaţionale de cel puţin trei şi cel mult cinci ani (3 – 5 ani) şi să raporteze venituri anuale de peste 30.000 de euro pentru perioada 2010 – 2012. În caz contrar, li se aplică aceleaşi criterii de selecţie ca la FAST 50.

  • Topul BOGAŢILOR din Marea Britanie: Miliardarul Lakshmi Mittal, liderul clasamentului timp de opt ani, detronat

     Miliardarul rus Alişer Usmanov, proprietarul grupului Metalloinvest şi acţionar important al clubului de fotbal Arsenal, a urcat în fruntea unui top al bogaţilor din Marea Britanie realizat de publicaţia Sunday Times, cu o avere estimată la 13,3 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde dolari).

    Usmanov, în vârstă de 59 de ani, l-a detronat pe magnatul oţelului de origine indiană Lakshmi Mittal, care s-a menţinut timp de opt ani în fruntea clasamentului. În acest an, Mittal a coborât pe poziţia a patra, cu o avere de 10 miliarde de lire sterline (15,2 miliarde dolari), relatează RIA Novosti.

    Magnatul media de origine rusă Len Blavatnik ocupă locul al doilea, după ce şi-a triplat averea de la 3,4 miliarde de lire anul trecut la 11 miliarde de lire (16,8 miliarde dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro. Clasamentul averilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe ultimul loc în clasamentul UNICEF al statelor în care politicile de austeritate afectează copiii

     “Numeroase guverne afirmă că vor să soluţioneze problema datoriilor pentru a nu lăsa această povară generaţiilor viitoare”, a subliniat Chris de Neuburg, care conduce Centrul pentru cercetări politice şi sociale UNICEF. Însă, dacă reducerea cheltuielilor vizează educaţia şi familiile modeste “factura este prezentată copiilor acum”, a declarat el pentru presă, la Geneva.

    Raportul examinează schimbările condiţiei copilului în deceniul 2000-2010 în 29 de state conform unor criterii de reuşită şcolară, rata natalităţii la adolescente, nivelul obezităţii infantile, prevalenţa agresiunilor şi a consumului de tutun, alcool şi droguri.

    Olanda, Norvegia, Islanda, Finlanda şi Suedia ocupă primele locuri în clasament. Franţa este pe locul 10 în urma Elveţiei, Statele Unite ocupă locul 26, iar România ocupă ultimul loc – 29 – între statele incluse în clasament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luvru, muzeul cu cei mai mulţi vizitatori în 2012. Ce instituţii se mai află în top

     Celebrul muzeu parizian a fost vizitat în 2012 de 9,7 milioane de persoane, cu 1 milion mai mult faţă de anul 2011, informează bbc.co.uk.

    Numărul de vizitatori de la Luvru, muzeul care deţine prima poziţie în acest top încă de la înfiinţarea acestuia, în anul 2007, a crescut în 2012 datorită inaugurării unei noi aripi în renumita instituţie franceză, dedicată artei islamice.

    Metropolitan Museum of Art din New York ocupă locul al doilea în acest top, cu 6,1 milioane de vizitatori, iar locul al treilea este ocupat de British Museum din Londra, cu 5,5 milioane de vizitatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro