BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Previziunile scandaloase ale anului 2016

    Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset, a publicat astăzi „Previziunile Scandaloase” anuale pentru anul ce urmează. Acestea sunt 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar pe măsură ce ne apropiem de 2016. Ca întotdeauna, predicţiile cuprind pieţele şi regiunile geografice în lung şi-n lat; mergând de la întoarcerea drastică a petrolului la 100$ pe baril, la mult lăudaţii unicorni din Silicon Valley care se întorc în mit. Alte afirmaţii includ creşterea rublei ruseşti cu 20% versus coşul dolarul american /euro, Olimpiada care ajută în forţă redresarea Braziliei şi o scădere a obligaţiunilor corporative.

     “Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea. În acest context am stabilit previziunile acestui an”, a comentat Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.

    “Previziunile Scandaloase ale Saxo Bank rămân un exerciţiu în găsirea a zece idei relativ controversate şi fără legătură între ele care ţi-ar putea răsturna universul investiţiilor. Este un moment plin de satisfacţii să vezi cum previziunile controversate stârnesc imaginaţia clienţilor şi alimentează o dezbatere continuă; exact acest proces al dezbaterilor şi al gândirii anti-turmă este cel care se află la baza tradiţiei de acum stabilite a Saxo de a încerca să atragă atenţia asupra lucrurilor de neînţeles”, a adăugat Jakobsen.

    Iată cele 10 previziunile scandaloase ale Saxo Bank:  

    1.    Direcţia EURUSD? Este 1,23…
    Europa are un surplus masiv de cont curent, iar inflaţia mai scăzută ar trebui, după logica macroeconomică, să însemne o monedă mai puternică, nu mai slabă. Cursa spre un nivel scăzut a trecut printr-un ciclu complet, acest lucru însemnând că ne-am întors la un dolar mai slab ca rezultat direct la politicii SUA în ce priveşte dobânzile.

    2.    Rubla rusească creşte cu 20% până la finalul lui 2016
    Până la sfârşitul anului 2016, o creştere a cererii pentru petrol şi creşterea dobânzilor de către Fed într-un ritm lent nepotrivit va duce la creşterea rublei ruseşti cu aproape 20% faţă de coşul dolar american /euro în 2016.

    3.    Unicornii din Silicon Valley aduşi cu picioarele înapoi pe pământ
    2016 va semăna cu 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business  concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică.

    4.    Olimpiada va ajuta în forţă redresarea pieţei emergente din Brazilia
    Stabilizarea, investiţiile făcute în Olimpiadă şi reformele modeste vor aduce o redresare a sentimentului în Brazilia, cu exporturi ale pieţei emergente ajutate de valutele locale mai ieftine. Rezultatul: capitalurile proprii de pe piaţa emergentă vor avea un an foarte bun – vor depăşi obligaţiunile şi alte capitaluri proprii.

    5.    Democraţii menţin preşedinţia, recâştigă Congresul într-o victorie covârşitoare în 2016
    Partidul Republican trece de la forţă la o slăbire dramatică pe măsură ce se manifestă dezacordurile de pe urma unei lupte interne legate de direcţia viitoare. Acest lucru va duce la o victorie covârşitoare a Partidului Democrat, luând în considerare executarea cu succes a campaniei de creştere a numărului de voturi în rândul generaţiei Y care votează masiv datorită frustrării generate de impasul politic şi perspectivele scăzute pentru găsirea unui loc de muncă din ultimii opt ani.

    6.    Problemele OPEC determină scurta întoarcere la 100$/barilul de petrol
    Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia „furnizează-şi-condu” continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu-se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100$/baril la orizont.

    7.    Argintul iese de sub dominaţia aurului pentru a creşte cu 33%
    2016 va aduce o încredere reînnoită în argint. Tendinţa politică spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin susţinerea energiei regenerabile va creşte şi mai mult cererea industrială pentru acest metal datorită folosirii sale în celule solare. Ca atare, argintul va creşte cu o treime, lăsând în urmă alte metale.

    8.    Fed-ul agresiv va fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale
    Finalul lui 2016 o va prinde pe şefa Fed, Janet Yellen, lansându-se pe un drum agresiv cu o serie de creşteri ale dobânzii, determinând o lichidare enormă pe toate pieţele importante de obligaţiuni, pe măsură ce randamentele încep să crească. Pe măsură ce tranşele din bilanţurile de bancă şi ale brokerilor alocate tranzacţionării cu obligaţiuni şi a formării de piaţă aproape au dispărut, una din părţile vitale ale unei pieţe funcţionale pur şi simplu nu e acolo. Realizarea acestui fapt are loc prea târziu, iar întreaga parte a cumpărătorilor intră în panică şi vinde unilateral, pe măsură ce modelele de risc foarte avansat se clatină spre o alertă simetrică de cod roşu.

    9.    El Niño declanşează creşterea inflaţiei
    El Niño de anul viitor va fi cel mai puternic, conform tuturor datelor şi va genera deficite de umiditate în multe zone din Asia de SE şi secetă în Australia. Randamentele mai scăzute la toate materiile prime agricole vor restricţiona proviziile într-un moment în care cererea este încă în creştere datorită expansiunii economice globale. Rezultatul va fi o creştere de 40% a Bloomberg Agriculture Spot Index, aducând o presiune inflaţionistă de care e mare nevoie.

    10.    Inegalitatea va fi cea care va râde la urmă în faţa luxului
    Confruntată cu o inegalitate în creştere şi şomaj peste 10%, Europa ia în considerare introducerea unui venit de bază universal pentru a se asigura că toţi cetăţenii îşi vor permite satisfacerea nevoilor de bază. Într-o societate mai egalitară în care alte valori sunt promovate, cererea pentru bunurile de lux scade brusc – sectorul intră în colaps.

     

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2015: Povestea celui mai puternic executiv din România

    Mariana Gheorghe va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. CEO-ul care conduce OMV Petrom din 2006 a intrat din acest an ca membru şi în consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. Condiţiile de piaţă, dar şi strategia sa de management vor arăta dacă un cel de-al treilea mandat se va încheia pe plus, în condiţiile în care cel de-al doilea mandat s-a încheiat pe pierdere.

    Mariana Gheorghe a preluat condu­cerea Petrom în vara anului 2006, după 13 ani de experienţă acumulată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD). Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.

    Cel de-al treilea mandat al Marianei Gheorghe începe într-un context dificil marcat de preţurile mici la barilul de petrol, de cererea de carburanţi care continuă să scadă, dar şi de discuţiile cu statul român privind nivelul redevenţelor.

    Reevaluarea unor active din zona de explorare şi producţie, fostul generator de profit al fostului SNP, dar şi provizioanele făcute pentru restructurări au dus pe pierderi unicul producător de petrol şi gaze din România. Deşi partea de rafinare şi marketing lucrează la marje foarte bune, banii din benzinării nu au putut să acopere minusul din partea de extracţie. „În primele nouă luni din 2015, performanţa financiară a grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a preţurilor ţiţeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind preţul viitor al ţiţeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere a unor active din segmentul upstream (explorare şi producţie).

    Efectul negativ din upstream a fost doar parţial compensat de rezultatele bune din downstream (rafinare şi marketing, gaz şi energie), datorate modelului nostru de afaceri integrat şi susţinut de marjele de rafinare îmbunătăţite, precum şi de cererea de produse crescută“, a explicat cifrele Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Astfel, compania a terminat al treilea trimestru al anului cu o pierdere de 46 de milioane de lei în contextul în care în perioada similară a anului trecut compania avea un profit net de peste un miliard de lei.

    Pierderile au făcut şi ca, după zece ani în care bugetul de investiţii al Petrom a fost de peste un miliard de euro anual, în 2015 acesta se va reduce cu 20-35%. În plus, activele de explorare şi producţie vor fi reevaluate.

    În cei aproape zece ani de mandat ai Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin schimbări fundamentale, vizibile atât la nivelul rezultatelor companiei, strategiei pe fiecare divizie sau a numărului de angajaţi. Cele mai importante proiecte ale Petrom care au fost demarate în mandatul

    Marianei Gheorghe sunt centrala electrică de la Brazi, un proiect de 860 MW în valoare de 530 de milioane de euro, care a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2012. Deşi acesta era un proiect care ar fi trebuit să aducă bani în conturile Petrom, până acum pariul pe energie s-a dovedit necâştigător în contextul scăderii cererii şi a preţurilor la electricitate.

    Un alt proiect semnificativ a fost finalizarea programului de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, singura care a mai rămas în portofoliul Petrom, astfel încât unitatea să rafineze numai petrolul extras de companie din România şi să producă mai multă motorină, carburant care reprezintă aproape două treimi din cererea totală de carburanţi.

    Proiectul reprezentativ însă demarat în mandatul Marianei Gheorghe este parteneriatul semnat între Petrom şi gigantul ExxonMobil pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagră. În 2012 cele două companii au anunţat identificarea unei acumulări de gaze natuarale de 42-84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul de gaze al României pentru cinci ani de zile, iar anul acesta sunt aşteptate noi rezultate din adâncurile Mării Negre.

     

     

  • Cererea privind încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova va fi votată săptămâna viitoare

    “Programul aprobat de Biroul Permanent este acela ca mâine (marţi – n.r.) Comisia juridică să deschidă materialul şi să facă şi raportul, iar săptămâna viitoare, miercuri, pentru că luni şi marţi vor fi zile libere, să fie înaintat către plen spre vot”, a declarat Boboc, luni, la Senat.

    Boboc a mai spus că Şova va fi invitat luni să studieze materialele la Comisia juridică, dacă va avea susţinere din partea membrilor Comisiei juridice de la Senat.

    “Eu o să discut cu colegii mei de la Comisia juridică şi o să le sugerez ca astăzi (luni – n.r.) să deschidem dosarele, că avem timp suficient şi poate chiar mâine să întocmim raportul”, a mai spus Boboc.

    Preşedintele Comisiei juridice a mai spus că, la şedinţa Biroului Permanent, PNL a propus ca cererea să intre în plen săptămâna aceasta, marţi, însă propunerea liberalilor nu a întrunit numărul de voturi în BP.

    Materialele de la Comisia juridică, în acest caz, însumează şapte volume.

    Cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului Dan Şova a ajuns vineri la cabinetul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fiind trimisă Biroului Permanent al Senatului.

    Procurorii DNA au cerut aviz de la Senat privind reţinererea şi arestarea preventivă a senatorului Dan Şova.

    Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al centralei de energie termică (CET) Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.

    Senatorul ar fi folosit cea mai mare parte a banilor primiţi pentru a achita un imobil cumpărat în Bucureşti.

    Mihai Bălan a fost reţinut joi de procurorii DNA, care o zi mai târziu au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lui preventivă. Solicitarea a fost respinsă vineri de instanţă, care a dispus luarea măsuri controlului judiciar, în dosarul în care Bălan este acuzat de abuz în serviciu, pentru că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu o firmă, influenţat de senatorul Dan Şova. Dan Bălan a fost pus în libertate, însă decizia nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA la aceeaşi instanţă.

    Dan Şova este acuzat şi în Dosarul Turceni-Rovinari, în care a fost trimis în judecată alături de fostul premier Victor Ponta.

    În 25 martie, Senatul a respins cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Şova, care a primit 79 de voturi “pentru” şi 67 “împotrivă”, senatorii susţinând însă că, potrivit regulamentului, nu au fost întrunite condiţiile legale pentru aprobare. Decizia a fost luată deşi Constituţia prevede că încuviinţarea cererii se face cu majoritatea senatorilor prezenţi.

    Votul a fost contestat la Curtea Constituţională de către PNL şi a fost reluat în 2 iunie, când plenul a respins, din nou, cererea DNA.

  • Black Friday pe Autovit.ro: toate autoturismele au fost vândute

    Pentru al doilea an la rând, Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România, a organizat pe data de 20 noiembrie 2015 campanie de reduceri de Black Friday.

    Astfel, românii interesaţi în găsirea unei maşini noi sau rulate au beneficiat de cele 38 de oferte de nerefuzat puse la dispoziţie pe platforma blackfriday.autovit.ro de către dealerii parteneri din toată ţara.

    Valoarea totală a maşinilor înainte de reducerile oferite de dealeri a fost de 1,2 milioane euro, iar suma discounturilor a ajuns la nivelul de 280.000 euro.

    Platforma blackfriday.autovit.ro a funcţionat vineri, 20 noiembrie 2015, în intervalul 8.00– 18.00 fără întrerupere. Programul iniţial a fost prelungit cu încă o oră datorită cererii foarte mari din partea clienţilor. Obiectivele campaniei au fost îndeplinite în proporţie de 100%.

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Cât mai ţine minunea benzinei ieftine?

    Preţul petrolului este cu 50% mai mic decât vara trecută şi o să rămână aşa cel puţin până în 2020, informează Business Insider.
    Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) a declarat pentru Financial Times preţurile vor rămâne scăzute până în 2020 deoarce cererea este mică, iar producţia de petrol nu scade.

    Preţul barilului de petrol este undeva la 44 de dolari în prezent. Pe când vara trecută atingea şi suma de 115 de dolari. AIE prognozează că preţul va urca până la 80 de dolari până în 2020.

    În plus, cererea pentru petrol va creşte cu doar 1% până în 2020, iar apoi cu 5% în următorii 20 de ani. “Cererea pentru petrol este scăzută datorită eficienţei măsurilor pentru protejarea climatului”, a declarat Birol.

    China a fost motorul creşteri cererii de petrol în ultimii 15 ani, iar acum dacă economia ţări se îndreaptă spre una condusă de consum şi cererea de petrol se reduce.

  • ASESOFT INTERNATIONAL: insolvenţă surpriză la firma deţinută, conform DNA, de SEBASTIAN GHIŢĂ; sentinţa a fost atacată cu apel

    În urmă cu mai bine de un an, pe 11 august 2014, firma suedeză TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB, reprezentată de “Muşat şi Asociaţii”, a depus o cerere de deschidere a insolvenţei împotriva ASESOFT INTERNATIONAL SA Ploieşti (CUI: 13990040). Abia la al 10-lea termen de judecată, Tribunalul Prahova s-a îndurat să dea o sentinţă în Dosarul 6133/105/2014, în sensul admiterii cererii creditoarei.

    Demn de menţionat este şi faptul că, în încercarea de a amâna deznodământul, debitoarea ASESOFT INTERNATIONAL SA a solicitat ca firma suedeză să plătească o cauţiune. Instanţa a stabilit cauţiunea la valoarea de 40.000 lei, Legea 85/2014 precizând următoarele: “creditorul poate fi obligat la plata unei cauţiuni de până la 10% din valoarea creanţei pretinse, care va putea fi folosită de debitor pentru acoperirea daunelor produse în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii”. În momentul când a admis cererea de deschidere a procedurii, instanţa a dispus şi “restituirea către creditoarea TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB a cauţiunii în cuantum de 40.000 lei”.

    Conform unor informaţii apărute în spaţiul public, creanţa TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB s-ar ridica la 800.000 euro, sumă care, totuşi, nu reprezintă cine ştie ce pentru ASESOFT INTERNATIONAL SA, aceasta raportând pentru anul trecut o cifră de afaceri de 113,74 milioane lei. Totuşi, 2014 a fost primul an din istoria firmei (înfiinţată în iunie 2001) în care s-au înregistrat pierderi, de puţin peste două milioane lei. Mai mult, totalul datoriilor la 31 decembrie 2014 depăşeşte cifra de afaceri din anul trecut, iar nivelul foarte ridicat al creanţelor (peste 152 milioane lei) se înregistra şi în urmă cu un an, ceea ce sugerează că o (mare) parte din aceste sume ar putea să nu mai fie recuperate vreodată.

    Citit mai multe pe www.supervizor.ro

  • Cuvântul pe care îl veţi urî cel mai mult în următorul deceniu

    Multă lume realizează acum că veniturile nu vor creşte conform proiecţiilor din buget, având în vedere că cererea stagnează sau a devenit mai pretenţioasă, nu mai există inflaţie şi nici depreciere de curs, iar singura modalitate de a obţine marjă de profit este de a reduce costurile.

     
     

  • Cuvântul pe care îl veţi urî cel mai mult în următorul deceniu

    Multă lume realizează acum că veniturile nu vor creşte conform proiecţiilor din buget, având în vedere că cererea stagnează sau a devenit mai pretenţioasă, nu mai există inflaţie şi nici depreciere de curs, iar singura modalitate de a obţine marjă de profit este de a reduce costurile.