BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • Bulgaria a lansat o campanie naţională privind aderarea la Schengen

    Vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, ministrul Justiţiei, Hristo Ivanov, şi ministrul Culturii, Vezhdi Raşidov, au participat la lansarea campaniei naţionale “Bulgaria în Schengen. A venit timpul!”, lansată, joi, la Muzeul de Arheologie din Sofia, la iniţiativa preşedintelui Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev”, relatează agenţia BTA.

    Totodată, a fost demarată şi o campanie de strângere de semnături în sprijinul aderării Bulgariei la Schengen.

    “Suntem cetăţeni ai Europei unite. Considerăm inacceptabil dublul standard privind aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen (…) S-a dovedit că bulgarii sunt egali cu (cetăţenii) altor state membre în obligaţii dar nu în drepturi. Ca oricine altcineva din familia noastră europeană, suntem obligaţi să avem grijă de casa noastră comună, dar nu putem trăi liber în ea. De aceea, vrem să spunem că nu suntem şi n-am fost niciodată europeni de mâna a doua”, se arată în declaraţia prezentată la lansarea campaniei naţionale.

    Potrivit documentului, aderarea Bulgariei la Schengen reprezintă o chestiune de “justiţie istorică şi morală”.

    Liderul socialiştilor europeni, Serghei Stanişev, a declarat la lansare că Sofia a îndeplinit condiţiile pentru a adera, fapt recunoscut categoric de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, precizând că nu există nicio logică în a ţine Bulgaria şi România în afara Schengen.

    Stanişev a spus că doar eforturile instituţiilor şi ale politicienilor nu sunt suficiente pentru atingerea acestui obiectiv naţional şi că este nevoie de sprijinul întregii societăţi.

    Vicepremierul Meglena Kuneva a declarat că întârzierea aderării Bulgariei la Schengen s-a petrecut deoarece statele membre UE nu au reuşit să găsească alte modalităţi de a convinge Bulgaria să-şi facă treaba în ceea ce priveşte sistemul judiciar.

    “Ştiu că acum nu este momentul să folosim Schengen ca stimulent, ţinând cont de ameninţările teroriste. Nu neg totuşi că trebuie să ne realizăm reformele”, a precizat Kuneva.

    Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintând un drept şi o obligaţie asumate prin Tratatul de Aderare.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne au salutat finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică.

    Parlamentul European a dat, pe 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderării celor două state la Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, PE a reconfirmat susţinerea pentru extinderea Spaţiului Schengen.

    Însă mai multe state europene, cel mai adesea Olanda, Germania sau Finlanda, s-au opus aderării celor două ţări, invocând progrese insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a combaterii crimei organizate.

     

  • Bulgaria şi Azerbaidjanul vor relansarea proiectului Nabucco

    Borisov a declarat reporterilor, într-o conferinţă de presă, că va prezenta Comisiei Europene, împreună cu Aliyev, proiectul de relansare a Nabucco.

    Preşedintele bulgar a subliniat că Bulgaria este un membru extrem de loial al Uniunii Europene. El a făcut astfel referire la decizia autorităţilor de la Sofia de a bloca construcţia gazoductului South Stream, la solicitarea Comisiei Europene, acesta fiind motivul pentru care Rusia a renunţat la proiect, optând în schimb pentru o conductă către Turcia.

    “Bulgaria nu poate doar să servească interesele Comisiei Europene, în acest caz este un proiect care este orientat integral către NATO şi Europa. Ani de zile am investit bani în proiectul Nabucco”, a adăugat Borisov.

    Premierul bulgar a subliniat importanţa Coridorului Sudic de Gaze pentru Bulgaria, proiect în care preşedintele azer a oferit “oportunitatea” autorităţilor de la Sofia pentru ca operatorul Bulgargaz să cumpere o participaţie.

    Ilham Aliyev a declarat că Azerbaidjanul are o poziţie strategică şi dispune de rezerve dovedite de gaze de 2.500 miliarde de metri cubi.

    “Bulgaria primeşte deja gaze azere şi sperăm ca în viitor să devină ţară de tranzit pentru alte state din UE”, a spus Aliyev în conferinţa de presă.

    Coridorul Sudic de Gaze este unul dintre cele mai mare proiecte comune dezvoltate de Azerbaidjan şi Europa, a adăugat el.

    Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Iniţial, gazoductul urma să traverseze şi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde euro.

    Proiectul a fost revizuit în 2012 şi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România şi Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

    Compania de proiect nu a reuşit însă să convingă consorţiul Shah Deniz II din Azerbaidjan să furnizeze gaze pe această rută, grupul BP şi ceilalţi parteneri optând pentru o rută cu destinaţie finală Italia.

    Acţionarii consorţiului Nabucco erau OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

    Azerbaijanul era principalul potenţial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco.

  • UTI va informatiza transportul public din oraşul bulgar Burgas, pentru 9,3 milioane euro: Vom contribui la transformarea oraşelor din Bulgaria în oraşe inteligente

    Finalizarea proiectului, atribuit prin licitaţie publică, este estimată pentru primăvara anului 2016. Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, bugetul Burgas şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    În prezent, spun reprezentanţii UTI, regia de transport Burgasbus funcţionează cu bilete de hârtie şi abonamente lunare sau săptămânale. UTI va implementa mai multe sisteme integrate: taxare automată, management al vehiculelor de transport public (inclusiv prioritizarea accesului acestora în trafic), informarea călătorilor în timp real în staţiile de autobuz, supraveghere video în vehiculele de transport în comun, în staţii şi în intersecţii şi managementul datelor colectate (analiza, procesarea şi arhivarea informaţiilor).

    Reprezentanţii UTI cred că proiectul va determina creşterea atractivităţii, siguranţei şi confortului sistemului de transport în comun şi va contribui la reducerea fraudei, eficientizarea operării sistemului de transport şi a activităţilor comerciale şi “va genera instrumente care să asigure extinderea facilă a ofertei tarifare cu noi titluri de călătorie şi adaptarea titlurilor tarifare la situaţia existentă”.

    Proiectul este al doilea de tip ITS (Intelligent Transportation Solutions) dezvoltat de UTI în Bulgaria, după contractul de mentenanţă a sistemului de semaforizare din Sofia, semnat în 2013.

    UTI a implementat şi alte proiecte pe piaţa bulgară, printre care sistemul de balizaj al pistei aeroportului din Varna, soluţii de securitate comercială pentru Metro şi H&M Sofia şi cardurile pentru tahograful digital.

    “De altfel, UTI este în curs de a deschide o sucursală în Bulgaria care va avea ca obiective dezvoltarea de proiecte IT, de securitate, de instalaţii şi facility management. Prin soluţiile oferite sub umbrela smart city, UTI va contribui la transformarea oraşelor din Bulgaria în oraşe inteligente adaptate standardelor de viaţă actuale”, se arată într-un comunicat al UTI transmis miercuri MEDIAFAX.

    Grupul are deja sucursale în Polonia, Azerbaidjan, Moldova şi intenţionează să îşi extindă prezenţa şi pe alte pieţe.

    UTI Grup este o companie de tip holding, cu capital majoritar românesc, fondată în 1990, fiind organizată la nivel operaţional pe patru linii de business: sisteme de securitate pentru infrastructuri critice şi apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, managementul traficului, construcţii şi facility management.

    UTI Grup a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro.

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Sectorul energetic din Bulgaria, în prag de colaps financiar

    Într-un interviu pentru postul naţional bulgar de radio, Petkova a afirmat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, fără a preciza natura acestora.

    Potrivit ministrului, compania energetică cu capital de stat National Electric Company (NEK) are datorii de 600 milioane de leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de companii americane şi de 1,2 miliarde de leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii pentru a reduce nivelul arieratelor.

    De asemenea, guvernul de la Sofia intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova.

    Ea a subliniat că liberalizarea pieţei de energie, estimată să se încheie până la finele anului, va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă acest sector.

    “Liberalizarea pieţei va aduce transparenţă, iar fiecare gospodărie din Bulgaria va putea să-şi aleagă furnizorul de electricitate dorit”, a spus Petkova, menţionând că guvernul se va strădui să împiedice creşterea tarifelor la energie ca urmare a procesului de liberalizare.

    Ministrul a reiterat sprijinul Bulgariei pentru înfiinţarea unei Uniuni Energetice în UE, care va creşte gradul de independenţă energetică în UE şi va duce la intensificarea concurenţei.

  • Creţu aprobă programul transfrontalier Interreg de 258 milioane de euro pentru România şi Bulgaria

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, programul transfrontalier Interreg, aprobat, vineri, de comisarul Corina Creţu, “va îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de studiu şi de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România şi Bulgaria, sporindu-le astfel atractivitatea atât pentru turişti, cât şi pentru investitori”.

    Valoarea totală a investiţiilor din cadrul programului se ridică la 258,5 de milioane de euro, contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), fiind de 215,7 milioane de euro.

    Programul, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, va avea cinci priorităţi: o regiune bine conectată, verde, sigură, eficientă şi o regiune incluzivă cu mână de lucru calificată.

    Cele 15 regiuni vizate de programul Interreg sunt Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi şi Olt din România şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra şi Dobrich din Bulgaria.

    Printre rezultatele preconizate de Comisie în urma derulării programului se numără îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre şi Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural şi cultural din zona transfrontalieră, sporirea capacităţii de prevenire şi gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră.

    Totodată, CE vizează integrarea zonei transfrontaliere din punctul de vedere al ocupării şi mobilităţii forţei de muncă şi îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare şi a eficienţei instituţiilor publice din zona transfrontalieră.

    “Locuitorii acestor regiuni de frontieră din România şi Bulgaria vor beneficia în mod direct de programul pe care l-am adoptat astăzi. Aceste regiuni constituie o zonă a Europei unde buna colaborare şi încercarea de a rezolva problemele comune sunt esenţiale. Zona oferă, de asemenea, oportunităţi considerabile datorită proximităţii cu fluviul Dunărea şi cu Marea Neagră”, a declarat comisarul european Corina Creţu.

     

  • Conflictul din Ucraina s-ar putea extinde în ţările vecine, susţine ambasadorul ucrainean la Sofia

    În opinia ambasadorului, conflictul ucrainean nu este un război civil, ci un război între Ucraina şi Rusia.

    Diplomatul a declarat că posibilitatea extinderii conflictului în afara graniţelor Ucrainei există dacă Kievul, Uniunea Europeană, Statele Unite şi comunitatea internaţională nu se opun agresiunii ruse.

    Baltaji a mai afirmat că drepturile omului sunt încălcate în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia. El a dezvăluit că locuitorii din Crimeea care nu erau mulţumiţi de alipirea la Rusia au fost obligaţi să părăsească peninsula şi să se mute în Ucraina continentală.

    Ambasadorul ucrainean a subliniat că singura cale de soluţionare a crizei este prin eforturi diplomatice. El a cerut încetarea focului, retragerea forţelor ruse, un schimb de prizonieri şi organizarea unor alegeri reale în regiunile separatiste din est.

  • Primul preşedinte al Bulgariei postcomuniste, Jelio Jelev, a murit la vârsta de 79 de ani

    Informaţia a fost confirmată de preşedinţia republicii, care a evocat “o moarte subită”, fără a preciza cauza sau locul decesului.

    Filosof şi profesor, Jelev a prezidat Bulgaria din 1990 până în 1996, câştigând primul scrutin prezidenţial liber din perioada postcomunistă.

    Exclus din Partidul Comunist în 1965, Jelev a fost trimis “în exil” la ţară pentru că a criticat, în teza sa de doctorat, anumite teorii ale lui Lenin.

    Profitând de o ameliorare temporară a regimului, el a reuşit să publice în 1981 o carte intitulată “Fascismul”, în care asimila implicit comunismul cu fascismul. Opera a fost retrasă rapid din librării, dar a continuat să se vândă clandestin.

    În ianuarie 1989, Jelev a co-fondat Clubul glasnost şi al perestroika, o organizaţie anti-totalitară care căuta să îşi exprime criticile faţă de regimul comunist prin sprijinirea politicii liderului sovietic reformator Mihail Gorbaciov.

    După înlăturarea de la putere a dictatorului comunist Todor Jivkov la 10 noiembrie 1989, Jelev a fondat adunarea anticomunistă Uniunea Forţelor Democratice (UFD). El a fost numit de Parlament preşedinte al republicii în august 1990, înainte de a câştiga primele alegeri prezidenţiale libere în 1991, pentru un mandat de cinci ani.

    După ce a părăsit puterea în 1996, Jelev a creat o fundaţie cu numele său, consacrată cercetării în domeniul politicii balcanice.

  • Raport CE: Bulgaria a făcut progrese privind reforma justiţiei dar sunt necesare rezultate tangibile

    Raportul publicat miercuri de Comisia Europeană pe site-ul său, în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), arată că Bulgaria a înregistrat progrese într-un ritm lent în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi noi paşi sunt necesari pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate.

    “Incertitudinea politică şi alte provocări din ultimul an au făcut dificilă sarcina reformei în Bulgaria. Însă este un semnal pozitiv faptul că în multe domenii au fost recunoscute problemele şi sunt identificate soluţii. Acum este timpul să acţionăm. Reformele identificate în raportul nostru vor ajuta la câştigarea încrederii cetăţenilor şi a celor care vor să investească în ţară”, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

    “Bulgaria este patria unor oameni talentaţi şi muncitori care vor să vadă schimbări. Mecanismul de Cooperare şi Verificare rămâne un instrument preţios pentru a stimula progresele şi este susţinut de majoritatea bulgarilor. Acum este momentul găsirii consensului politic pentru accelerarea reformelor”, a adăugat el.

    Raportul notează că actualul Guvern şi Parlamentul au făcut un pas important adoptând o strategie pentru reforma judiciară, însă aceasta trebuie pusă în aplicare pentru a dovedi o schimbare reală.

    Totuşi, în domenii importante precum alocarea dosarelor şi numirile corecte în posturi din justiţie, acţiunile instituţiilor continuă să fie lipsite de determinarea necesară pentru a inspira încredere. Răspunsurile la problemele cunoscute privind corupţia şi crima organizată au rămas fragmentate şi lipsite de direcţie strategică. Există foarte puţine exemple de dosare de corupţie sau crimă organizată finalizate în justiţie.

    Comisia consideră că procesul de monitorizate din cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile europene şi angajamentul constructiv al CE şi al multor state membre oferă un sprijin valoros pentru eforturile Bulgariei, care trebuie să accelereze reformele.

    Raportul conţine mai multe recomandări în domeniul independenţei, răspunderii şi integrităţii justiţiei, precum şi pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate. Următorul raport oficial al Comisiei Europene va fi publicat în termen de aproximativ un an, pentru a oferi Bulgariei timpul necesar obţinerii unor rezultate tangibile.

  • Raportul MCV va arăta că Bulgaria continuă să aibă probleme cu justiţia, corupţia şi crima organizată

    La şapte ani după aderarea sa la Uniunea Europeană, Bulgaria a făcut puţine eforturi pentru a elimina corupţia şi crima organizată, o ameninţare pentru suveranitatea sa şi pentru unitatea europeană, notează publicaţia electronică EUObserver, care a obţinut raportul de monitorizare înainte de a fi publicat oficial miercuri de CE, în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

    Raportul va sublinia că ţara cu 7,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, are o problemă “serioasă” legată de corupţia la nivel înalt, în timp ce măsurile preventive sunt încă “la început”. De asemenea, statul bulgar are probleme cu crima organizată, protecţia redusă a martorilor şi rata “foarte scăzută” a condamnărilor şi a confiscării bunurilor.

    Lipsa independenţei justiţiei şi instabilitatea politică agravează problemele, subliniază raportul. “Faptul că în perioada acoperită de acest raport (începând din ianuarie 2014) au fost trei Guverne diferite şi un blocaj în Parlament a contribuit la lipsa determinării de a face reforme”, potrivit textului.

    Documentul de 11 pagini notează că Sofia a realizat recent o “evaluare onestă” a problemelor din domeniul combaterii corupţiei, apreciind că demisia forţată a unui oficial anticorupţie pentru “trafic de influenţă” este un semn bun.

    Textul descrie eforturile de curăţare a administraţiei ca fiind fragmentate şi necoordonate, existând “impresia că deciziile sunt luate pe considerente politice”, iar numărul inculpărilor este foarte mic, “în pofida problemelor de amploare”. De asemenea, “presiunile la nivel local” împiedică lupta împotriva mafiei bulgare.

    Potrivit raportului, Codul penal “împovărător” şi “formalist” încetineşte activitatea tribunalelor, în timp ce folosirea experţilor din exterior la anchete ridică semne de întrebare privind obiectivitatea. Bulgaria are nevoie de “mai multă transparenţă şi obiectivitate” în privinţa numirilor în sistemul judiciar, iar noul sistem de alocare a cazurilor anumitor procurori rămâne deschis abuzurilor, conchide textul.

    EUObserver comentează că raportul MCV privind Bulgaria, dar şi cel pentru România, care va fi publicat tot miercuri, nu vor fi pozitive pentru politicienii celor două ţări care speră să adere la zona Schengen după ani de amânări. Rapoartele vor fi publicate pe fondul vigilenţei sporite în spaţiul Schengen în urma atentatelor de la Paris.