BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Reportaj: Abu Dhabi – „un Braşov al emiratelor“ şi Dubai, un oraş al extremelor – FOTO

    Răsărite în mijlocul deşertului în circa două decenii, Emiratele Arabe unite sunt dominate de ambiţii şi de recorduri mondiale, ce îi atrag atât pe turişti, cât şi pe emigranţii sosiţi aici în căutarea unei vieţi mai bune.

    Cozile de la controlul paşapoartelor la intrarea de pe Dubai International Airport, principalul aeroport al Dubaiului, se întind pe câteva rânduri, iar timpul de aşteptare este de circa 20 de minute. Cu 70,5 milioane de pasageri ce l-au tranzitat anul trecut, este cel mai aglomerat aeroport din punctul de vedere al traficului de pasageri internaţionali şi al treilea cel mai aglomerat din lume din punctul de vedere al traficului total de pasageri. Nu numai la aeroport este „cel mai“. În Dubai, totul este „Cel mai scump, cel mai înalt, cel mai frumos“ – acestea fiind coordonatele din discursul ghidului care mi-a oferit informaţii despre Dubai şi Abu Dhabi, două dintre cele şapte din Emiratele Arabe Unite. Dubai este într-adevăr un oraş al extremelor – în care dorinţa de a ieşi din evidenţă se observă la fiecare pas, în contradicţie cu rigorile aduse de religia musulmană şi spaţiile de rugăciune amenajate peste tot, de la restaurante până la aeroport.

    La ieşirea din aeroport, primul lucru care frapează este infrastructura: în pofida autostrăzilor cu şapte benzi, traficul este aglomerat, iar brandurile Maserati, Maybach, Rolls-Royce, Ferrari, Lamborghini, Bugatti sau Porsche nu reprezintă excepţiile, ci aproape regula, dat fiind că le întrec numeric pe cele obişnuite, ale clasei medii europene. Tunele subacvatice, pasarele înalte, autostrăzi ce se întretaie străbat oraşul cu o suprafaţă de 4.114 km pătraţi şi circa 2,1 milioane de locuitori. Toate au fost construite în aproximativ două decenii, după descoperirea „aurului negru“ de către arabii locuitori ai zonei.

    Pentru a înţelege etapele acestor transformări, am pornit în descoperirea oraşului din una dintre cele mai vechi zone ale sale, unde se află Heritage Museum, destinat culturii arabe şi unul din puţinele locuri unde aceasta poate fi văzută de ochii turiştilor. Traseul până în zona veche a oraşului implică şi experimentarea, departe de metropola aglomerată, trecerii râului natural al Dubaiului într-o „abra“ – o ambarcaţiune din lemn destinată iniţial pescuitului de perle, activitate răspândită în anii 1930, înainte de descoperirea petrolului, pentru doar 20 de cenţi. Heritage Museum se află chiar lângă micul port de debarcare şi este, de fapt, cea mai veche clădire ce mai există în Dubai, Al Fahidi Fort, construită în 1787. Clădirea are o formă pătrată, cu turnuri în trei dintre colţurile acesteia. A fost construită din piatră de coral şi mortar. Lângă ele se află o „dhow înaltă“ (ambarcaţiune tradiţională), cât şi o casă tradiţională, cu o încăpere dedicată bărbatului, una femeii, prevăzută cu un sistem ingenios de „aer condiţionat“, ca un horn imens din iută. Deschis de conducătorul Dubaiului în 1971, este unul dintre puţinele locuri unde se poate observa stilul tradiţional de viaţă în emirate. Cele două pieţe aflate în apropiere – de condimente şi de aur – reprezintă un alt mod prin care orice turist poate să îşi testeze calităţile de negociator cu comercianţii locali şi să obţină preţuri de chiar şi de două ori mai mici decât cele iniţiale. Despre Gold Souk, piaţă de bijuterii arabă, se spune că adăposteşte 10 tone de aur – lucru foarte plauzibil dacă luăm în calcul că majoritatea vitrinelor de aici sunt încărcate cu „platoşe“ din aur, folosite mai ales ca zestre. De aici, bineînţeles, nu putea să lipsească nici cel mai mare inel din lume.

    Dubai Marina, cartier construit începând cu 2003 – dominat de zgârie-nori, palmieri împodobiţi, cât şi un mic port în care sunt andocate iahturi –, este opusul zonei vechi. Cartierul este construit pe un canal artificial, iar când proiectul va fi încheiat, va găzdui 120.000 de persoane în turnurile rezidenţiale şi vile. Prima fază a proiectului a fost finalizată, în prezent patru din cele mai mari cinci clădiri rezidenţiale din lume se află aici. Este o zonă cosmopolită, unde la fiecare pas se observă terase unde străinii fumează relaxaţi „shisha“ (narghilea) ori iau masa pe vasele de agrement special dedicate activităţilor turistice. Aflu că aici locuiesc mai ales străini bogaţi, rezidenţi ai Dubaiului. O altă construcţie recentă este renumita Palm Jumeirah, arhipelagul artificial construit de o companie guvernamentală. Accesul aici se face printr-un monorail (primul din Orientul Mijlociu) de 5,4 km, cât şi printr-un tunel subacvatic. „Frunzele“ palmierului artificial Palm Jumeirah reprezintă una dintre cele mai scumpe zone din Dubai şi sunt destinate bogaţilor care cumpără vile de milioane de euro aici, iar podul semilună este construit astfel atât ca protecţie faţă de Golful Persic, cât şi ca loc unde sunt cele mai multe hoteluri.  O altă „cea mai mare insulă artificială din lume“ va fi însă construită până în 2020, când va avea loc aici Expo Dubai.

    Nu este o noutate faptul că oraşul Dubai are una dintre cele mai uimitoare linii ale orizontului din lume, ce poate fi cel mai bine observată din Burj Khalifa, construcţia de peste 820 de metri. De aici, se observă cel mai bine cum construcţiile megalitice răsar din mijlocul deşertului. În imediata vecinătate a turnului se află un alt obiectiv spectaculos – cea mai mare fântână arteziană din lume, proiectată de acelaşi arhitect care a creat fântâna Bellagio din Las Vegas. Iluminată de 6.600 de lumini şi de 25 de proiectoare colorate, din jumătate în jumătate de oră, vreme de 5 minute, în fiecare seara, îi lasă fără glas pe turiştii sosiţi să privească spectacolul acesteia. Imediat după, ei se înghesuie să intre în Dubai Mall – cel mai mare centru comercial din lume, în mijlocul căruia se află şi un acvariu imens – evident, tot cel mai mare din lume. Sunt încurajaţi poate şi de brandurile de lux ale căror reclame s-au derulat înaintea momentului fântânilor pe un ecran din apropiere. Lista centrelor comerciale din Dubai depăşeşte însă 70, iar unul dintre aspectele inedite ale acestora este că vizitatorii pot participa la tombole cu premii în maşini de lux şi aur.

     

  • Câţi bani poţi câştiga ca IT-ist în România şi care sunt cele mai căutate limbaje de programare

    Compania Brainspotting a dat publicităţii un raport în care prezintă piaţa IT din România. Potrivit raportului sunt aproximativ 100.000 de specialişti IT&C la nivel naţional, iar peste 90% dintre ei vorbesc engleza şi 27% cunosc şi limba franceză. În 2014, România a avut reprezentanţi la olimpiadele de informatică, unde echipele au câştigat o medalie de aur şi 3 de argint, într-o competiţie la care au participat 11 ţari.

    Cel mai mult se caută specialişti în dezvoltarea de software (55%), testeri (QA-9%), Mobile Developers (iOS/Android-4%) etc, iar cel mai căutat limbaj de programare este Java (28%), urmat de PHP (15%) şi .Net/C# (15%), C/C++ (12%).

    Cele mai căutate beneficii de specialişti IT din România sunt: asigurare medicală (64%), urmat de ore de lucru flexibile (49%), support financiar pentru training-uri (35%), bonusuri de Crăciun sau Paşte (28%) şi bonuri de masă (28%). Cei mai mulţi dintre aceştia acceptă un job dacă oferă ore de lucru flexibile (41%), urmat de salariu (38%) şi de reputaţia, imaginea companiei unde urmează să se angajeze (32%).
    În Bucureşti sunt cei mai mulţi absolvenţi IT&C (2000 pe an), în Cluj (1700), Iaşi şi Timişoara (1100). Dar şi în oraşe precum Brasov, Sibiu sau Craiova se înregistrează o creştere a absolvenţilor în domeniul IT (500 la Braşov şi Sibiu şi 230 la Craiova).

    Salariile din domeniul IT&C în România încep de la 500 de euro/lună  pentru un post junior de Quality Assurance, iar cel mai mare salariu îl poate obţine un senior Mac iOS Developer sau un Big Data Analyst (2000-3500 de euro).

  • Secom a investit 40.000 de euro într-un magazin din Braşov

    Compania de soluţii de medicină integrativă pentru un stil de viaţă sănătos se extinde cu un magazin în Braşov. Magazinul, întins pe o suprafaţă de 63 mp, este obiectul unei investiţii de aproximativ 40.000.

    Magazinul este cel de-al 7-lea din portofoliul companiei, reţeaua de retail Secom fiind inaugurată în aprilie 2013.  Compania deţine patru magazine în Bucureşti şi câte un magazin în Iaşi, Ploieşti şi Braşov.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe. Portofoliul Secom include: vitamine şi minerale, extracte standardizate din plante, fructe şi legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice şi prebiotice, o linie specială de suplimente alimentare pentru copii, creme medicinale şi fito-dermatocosmetice.

     

  • Coresi Shopping Resort a atras în şase luni peste 4 milioane de vizitatori

    Coresi Shopping Resort a fost inspirat din arhitectura Braşovului, respectând oraşul din care face parte integrantă. Întregul concept arhitectural conceput de compania Sua Kay Architects din Lisabona, reprezintă o premieră  pe piaţa românească a centrelor comerciale, fiind proiectat sub certificare BREEAM Very Good.

    “Nu vindem mp2, ci construim locuri pentru oameni şi experienţe – aceasta credem că este cu adevărat misiunea noastră. La Coresi am pornit la drum dorindu-ne să oferim ceva diferit braşovenilor, nu doar prin discurs, ci şi prin fapte. Dincolo de cifre si obiective, am încercat să dezvoltăm mai mult decât un simplu centru comercial, un punct de atracţie pentru întreaga regiune, zi de zi”, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România.

    În cele şase luni de la lansare, Coresi Shopping Resort a înregistrat rezultate peste estimările iniţiale, cu o medie zilnică de peste 21.000 mii de vizitatori şi o creştere previzionată de 9% în luna septembrie. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a crescut constant, cu un procent de aproximativ 14% pe lună. Cel mai ridicat nivel al traficului de vizitatori şi al volumului de vânzări a fost înregistrat în lunile iulie-august, când Coresi Shopping Resort.

    În acest moment, Coresi Shopping Resort găzduieşte peste 100 de branduri, unele în premieră la Braşov, precum Starbucks, Swarovski, Zara, Douglas, Pizza Hut, Reserved sau Massimo Dutti, 13 restaurante, cinci cafenele, mai multe spaţii de divertisment şi opt săli de cinema, dintre care două multifuncţionale. De asemenea, complexul găzduieşte cel mai mare hipermarket din Transilvania, Auchan Coresi.

    Traficul estimat la momentul lansării a fost de peste opt milioane de vizitatori pe an, incluzând locuitorii Braşovului, pe cei din vecinătate, cât şi turiştii străini şi români.

    Fondată în 1976 în Franţa, Immochan, membră al grupului Auchan, este una din primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale.

    În 2015 şi-a crescut patrimoniul de centre comerciale de la 340 la peste 380.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    Immochan administrează în prezent 23 de galerii comerciale: galeria Titan, Crângaşi şi Drumul Taberei din Bucureşti, pe cea din Centrul comercial Auchan Piteşti, Coresi Shopping Resort din Braşov, fostele galerii Real din: Bucureşti, Craiova, Sibiu, Braşov, Bacău şi Târgu Mureş şi 12 galerii preluate în 2015: Timişoara Nord, Timişoara Sud, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Piteşti Găvana, Ploieşti, Constanţa, Galaţi, Berceni şi Pallady din Bucureşti.

    La începutul lunii decembrie 2014 Immochan a deschis galeria din Drumul Taberei şi în martie 2015 Coresi Shopping Resort din Braşov, primul centru comercial certificat BREEAM din Romania, nivel ‘Very Good”.

  • Drumul care a făcut de râs România în toată lumea. Cei care ajung aici sunt oripilaţi! „Dacă ar fi ajuns pe Lună, găsea un drum mai acceptabil”

    Unii dintre cei care au străbătut acest drum este chiar Prinţul Charles, care îşi petrece de multe ori vacanţele în România. Turiştii care ajung să meargă pe el sunt mai mult decât dezamăgiţi şi duc vorba mai departe.

    Drumul care a făcut de râs România în toată lumea. Cei care ajung aici sunt oripilaţi! „Dacă ar fi ajuns pe Lună, găsea un drum mai acceptabil”

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară flavus invest bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii centerra capital partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost gândit în trei faze: prima fază, construcţia centrul comercial şi de distracţii pe o suprafaţă totală de 24 ha care s-a încheiat în primăvara acestui an, cea de-a doua fază a proiectului va fi dezvoltată pe o suprafaţă de 8 hectare de teren şi presupune construcţia unui parc comercial cu retailer de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie şi un complex de birouri; a treia fază a fost gândită ca un ansamblu rezidenţial şi va începe anul viitor.

    Dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri, centrul comercial deschis la finalul lunii martie are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral în prezent. Mallul din Braşov va ajunge la un număr de vizitatori de opt milioane până la sfârşitul anului, iar investiţia în acesta va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România. După încheierea primei faze a proiectului, Immochan a demarat începerea celei de-a doua construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei.

    Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, Tatian Diaconu nu a precizat valoarea totală a investiţiei, precizând că grupul francez studiază posibilitatea de a colabora cu un dezvoltator specializat pe zona rezidenţială. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.
     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară flavus invest bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii centerra capital partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost gândit în trei faze: prima fază, construcţia centrul comercial şi de distracţii pe o suprafaţă totală de 24 ha care s-a încheiat în primăvara acestui an, cea de-a doua fază a proiectului va fi dezvoltată pe o suprafaţă de 8 hectare de teren şi presupune construcţia unui parc comercial cu retailer de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie şi un complex de birouri; a treia fază a fost gândită ca un ansamblu rezidenţial şi va începe anul viitor.

    Dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri, centrul comercial deschis la finalul lunii martie are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral în prezent. Mallul din Braşov va ajunge la un număr de vizitatori de opt milioane până la sfârşitul anului, iar investiţia în acesta va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România. După încheierea primei faze a proiectului, Immochan a demarat începerea celei de-a doua construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei.

    Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, Tatian Diaconu nu a precizat valoarea totală a investiţiei, precizând că grupul francez studiază posibilitatea de a colabora cu un dezvoltator specializat pe zona rezidenţială. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.
     

  • Ciocolată românească! Noul pariu al antreprenorului care produce la Braşov ciocolată pentru Mondelez, Carrefour şi Auchan

    Producătorul de ciocolată şi dulciuri RapConfectionery din judeţul Braşov, controlat de antreprenorul local Radu Popeia, a apă­rut pe piaţă în 2009, când a în­ceput să lu­cre­ze co­men­zi­le pri­mite de la gi­gan­tul american Mondelez. Ul­te­rior însă, com­pania şi-a extins portofoliul de co­la­borări atât cu producătorii spe­cia­lizaţi, cât şi cu retailerii internaţionali pen­tru care pro­duce marcă privată. Cel mai nou pa­riu al antreprenorului Radu Popeia îl re­pre­zintă însă dulciurile reali­zate sub bran­durile proprii „Bucegi“ şi „Kronbun“.

  • CNADNR dă 20,34 milioane de lei pentru revizuirea unui studiu de fezabilitate la autostrada Bucureşti-Braşov

    Durata contractului va fi de 12 luni de la data de începere a acestuia, din care şase luni pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi şase luni de asistenţă acordată beneficiarului. Valoarea fără TVA a contractului este de 16,4 milioane de lei.

    Termenul limită de depunere a ofertelor este 15 septembrie, ora 10:00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi, două ore mai târziu.

    Proiectul are ca scop realizarea Autostrăzii Comarnic – Braşov, respectiv sector Comarnic – Predeal, kilometrii 115-300 de metri, kilometrii 114 -800 de metri şi sector Predeal – Cristian, kilometrii 146-800 de metri şi kilometrii 162-300 de metri, la care se adaugă reabilitarea DN 73B, în vederea asigurării infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creştere, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

    DN 73B face legătura între localităţile Ghimbav şi Cristian, ambele în judeţul Braşov.

    Investiţia îşi propune şi “reducerea numărului de accidente precum şi îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în acelaşi timp reducerea emisiilor de poluanţi şi impactul negativ asupra mediului, prin creşterea fluenţei, atât a traficului de tranzit, deviat pe autostrăzi, cât şi a traficului rămas în zona urbană, precum şi de a reduce poluarea sonoră în zona localităţilor urbane adiacente pe DN 1”, notează CNADNR.

    În plus, pe lângă importanţa naţională, autostrada Bucureşti – Braşov va deservi în condiţii bune traficul de tranzit internaţional de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României, precizează oficialii CNADNR.

    Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a emis în 30 iulie acceptul de publicare a anunţului de participare, urmând ca acesta să fie publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în 31 iulie, spun oficialii CNADNR.

    CNADNR a anunţat, în 18 iunie, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, din cauza problemelor cu finanţarea. Proiectul urma să fie derulat de un consorţiu format din companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia).

    “Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, arăta CNADNR.

    Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care “a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

    Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în cinci sectoare, cu un total de 58 de kilometri.

    “Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat. Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat. În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat”, potrivit CNADNR.

    CNADNR arata că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

    În plus, “ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au spus reprezentanţii CNADNR.

    În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.

    Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

    Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Piteşti.

    În luna mai, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor de la acea dată, Ioan Rus, ca după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană să prezinte o soluţie şi pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, adăugând că, după găsirea acestei soluţii, membrii Guvernului se pot retrage “în glorie”. Ulterior, Rus şi-a dat demisia, în urma declaraţiilor sale referitoare la românii din străinătate.

    Premierul susţinuse anterior că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic.

    În februarie, Ministerul Transporturilor anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic-Braşov şi că discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

    Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.

    La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.

    Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

    Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

    Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

  • Pizza Hut se extinde într-un nou oraş printr-o investiţie de peste 400.000 de euro

     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut se extinde în Oradea, inaugurând astăzi un nou restaurant, situat în cadrul centrului comercial Lotus Center.  
     
    Restaurantul reprezintă o investiţie de 420.000 euro şi are o suprafaţă de 300 mp. Acesta are o capacitate de 96 de locuri, iar în cadrul acestuia vor lucra 30 de angajaţi. 
     
    “Urmărim continuu posibilităţile de a ne extinde reţeaua de restaurante, atât în Bucureşti, cât şi la nivelul ţării. (…)”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut.
     
    Odată cu inaugurarea noului restaurant, reţeaua Pizza Hut ajunge la 17 restaurante, situate în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov.
     
    Lanţul de restaurante Pizza Hut operează pe piaţa românească din 1994 sub contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. Pizza Hut a venit în România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine nouă restaurante în Bucureşti, două în Cluj şi câte unul în Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Oradea şi Braşov.