Tag: banca

  • Şcoala de business

    BCR

    Motivaţie:
    Proiectul „Şcoala de Business”, o şcoală pentru cei care doresc să producă o schimbare, să crească o idee, să dezvolte o echipă a pornit de la gândul că un viitor mai bun se bazează pe educaţie şi, mai nou, pe digitalizare, iar pentru o bancă este foarte important să îşi educe clienţii care, cu cât sunt mai educaţi financiar, cu atât mai multă rezilienţă vor avea în derularea unei afaceri. Platforma este o şcoală pentru antreprenorii români, indiferent de experienţa lor. „O parte dintre participanţii la cursuri sunt persoane cu realizări profesionale remarcabile, care doresc doar să-şi structureze experienţa practică dobândită în activitatea zilnică, alţii sunt antreprenori aspiranţi, aflaţi la început de drum şi care simt nevoia unui sprijin teoretic”, explică reprezentanţii BCR. Antreprenorii pot învăţa în cadrul proiectului cum să îşi completeze abilităţile native şi simţul afacerilor cu cunoştinţele necesare pentru a avea un business inteligent. Scopul programului este aşadar acela de a creşte gradul de educare financiară a antreprenorilor, ajutându-i să conştientizeze factorii care le influenţează deciziile financiare, să înţeleagă cum să pregătească scenarii de risc şi să-şi optimizeze cheltuielile.

    Descrierea proiectului:
    Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020. Cursurile au fost realizate în colaborare cu Iancu Guda, cu specialiştii BCR şi iziBAC. Pe partea de marketing şi comunicare digitală s-au alăturat agenţiile Cohn and Jansen JWT şi Kondiment Worldwide. Din echipa BCR au făcut parte: Cătălin Lupoaie (manager senior Comunicare şi Afaceri Publice), Anca Luca (brand manager senior), Ana-Maria Ghiurca (coordonator echipa Online Marketing), Ovidiu Popa (expert online) şi Gabriel Stanciu (administrator portal web). Platforma cuprinde în prezent patru cursuri, cu un total de peste 30 de capitole, 37 de materiale video şi 40 de teste. Pe scurt, un mini-MBA despre finanţe, management, management de criză, marketing şi vânzări. Programul s-a adaptat rapid contextului şi încă din aprilie a lansat modulul „Soluţii inteligente pentru antreprenori pe timp de criză”. Mai mult, pentru a trece mai uşor prin pandemie şi pentru a salva cât mai multe locuri de muncă, a fost organizat şi un roadshow naţional, pornind de la conţinutul dezvoltat de Iancu Guda. Roadshow-ul a fost susţinut printr-o serie de 10 conferinţe online, la care au participat aproximativ 1.000 de antreprenori.

    Efecte:
    În doar şapte luni de la lansare, platforma a ajuns la peste 8.200 de utilizatori – antreprenori, studenţi, angajaţi şi profesori. În continuare, peste 200 de utilizatori noi se înscriu săptămânal pe site.

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Toamna aduce o nouă sucursală bancară străină pe piaţa românească

    ♦ Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat şi a restructurat credite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa ♦ Băncile de pe piaţa românească au apelat în anii de criză economică şi financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanţe, precum APS, EOS KSI, Kruk sau Coface, pentru a-şi curăţa bilanţurile.

    Banca suedeză Hoist Finance AB a de­cis să intre pe piaţa bancară româ­neas­că şi să opereze în regim de sucur­sa­lă, luna anunţată pentru începerea activităţii fiind septembrie 2020.

    Hoist Finance AB (publ.) Stoc­kholm – Sucursala Bucureşti figu­rea­ză în registrul instituţiilor de credit de la Banca Naţio­nală, la cate­goria su­cur­sale ale in­sti­tu­ţiilor de cre­dit din alte sta­te mem­bre ale Uniunii Eu­ro­pene (UE), iar data de înma­triculare a băncii în acest registru este 18 martie 2020.

    „Sucursala inten­ţio­nează să înceapă activi­ta­tea la data de 1 septembrie 2020“, se men­­ţionează în registrul BNR la Hoist Fi­nance Stockholm – Sucursala Bucureşti.

    Instituţiile de credit autorizate şi su­pra­­vegheate de autoritatea compe­ten­tă dintr-un alt stat membru pot în­fiinţa su­cur­sale pe teritoriul României pe baza no­­ti­ficării transmise Băncii Na­ţionale a Ro­­mâniei de autoritatea com­pe­tentă din sta­tul membru de origine. Supra­ve­ghe­rea prudenţială a acestor sucursale este re­a­lizată de autoritatea com­petentă din sta­tul membru de origine a instituţiei de cre­dit, fără a se aduce atin­gere com­pe­tenţelor Băncii Naţionale a României prevăzute de OUG nr. 99/2006 (conform art. 45 alin. (1), art.55 şi art.208 din OUG nr.99/2006), potrivit regulilor BNR.

    Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat şi a restructurat cre­dite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa. Firma suedeză ope­rea­ză pe pieţe precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Po­lonia şi Spania, dar şi-a îndreptat atenţia şi către Grecia şi Italia.

    De exemplu, banca suedeză Hoist Finance a ajutat bănci internaţionale, pre­cum Deutsche Bank şi Banco Sant­ander, să-şi restructureze datoriile prin achiziţionarea sau gestionarea unor credite de consum neperformante.

    Noua criză adusă de pandemia de co­ronavirus va afecta întreaga econo­mie şi, implicit, şi sectorul financiar, şi poate aduce, în timp, o creştere a ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans).

    Pe piaţa românească, rata NPL a os­cilat în primele cinci luni din 2020 în jurul nivelului de 4%, pentru ca în iunie şi iulie să treacă de 4,3%. Comparativ, la sfârşitul anului 2019, rata NPL era 4,08%.

    În ultimii ani, rata NPL a scăzut mult în România după ce în perioada crizei economice unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.

    Băncile de pe piaţa românească au apelat în anii de criză economică şi financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanţe, precum APS România, EOS KSI România, Kruk sau Coface, pentru a-şi curăţa bilanţurile.

    Piaţa locală a tranzacţiilor cu credite neperformante a fost una dintre cele mai dinamice pieţe în ultimul deceniu, băncile punând pe masa recuperatorilor finanţări cu probleme de la câteva zeci de milioane de euro pe an în perioada 2008-2014 la miliarde de euro pe an în perioada 2015 – 2018.

    În ultimii patru ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de mai mult de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din UE. După ce anul 2017 a fost mai dinamic pe segmentul tranzacţiilor cu credite neperformante, anii 2018 şi 2019 au venit cu o încetinire a ritmului, în condiţiile înăspririi legislaţiei fiscale. Dincolo de impactul modificărilor fiscale care au vizat tranzacţiile cu NPL-uri, temperarea vânzărilor de credite neperformante din ultimii ani a fost şi un semn că bancherii au curăţat o parte importantă din bilanţuri, situaţie reflectată de altfel şi în nivelul din ce în ce mai scăzut al ratei de neperformanţă.

    În contextul crizei coronavirusului, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de impactul acestei crize, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

    Însă, probleme pot apărea dacă unii debitori – persoane fizice sau companii – afectaţi de impactul economic negativ al crizei coronavirus, nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea păsuirii permisă de cadrul legislativ. În aceste condiţii, rata NPL poate reveni pe creştere puternică.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Roxana Bujor, director companii mijlocii, UniCredit Bank: „Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac”

    Rol ocupat în companie: Sunt director companii mijlocii, cu rol principal de coordonare a reţelei UniCredit Bank pentru segmentul de companii mijlocii în ceea ce priveşte strategia comercială, distribuţia şi acoperirea teritorială. Obiectivul meu şi al echipei este de a menţine poziţia de top a băncii în piaţă în sprijinirea businessului românesc, prin servicii de calitate, soluţii personalizate şi consultanţă profesionistă. Sunt permanent preocuptată de adaptarea modelului de business la dinamica pieţei, cu atenţie în primul rând pentru nevoile şi satisfacţia partenerilor noştri de afaceri. Ce mă defineşte? Ascult, înţeleg şi creăm împreună cele mai potrivite soluţii, acţionând cu profesionalism, transparenţă şi deschidere.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am o carieră de peste 15 ani în sistemul bancar, dintre care ultimii 12 ani în cadrul UniCredit Bank şi o importantă experienţă interdepartamentală. Înainte de a ocupa poziţia actuală, am deţinut poziţiile de manager regional pentru companii (oct. 2012 – dec. 2018), manager sucursala (iul. 2010 – sept. 2012) şi relationship manager companii (febr. 2005 – iul. 2010, în cadrul UniCredit şi al unei alte bănci).
    Rolul propus pentru anul 2030: Membru în Consiliul Director (management board) în calitate de vicepreşedinte executiv al uneia dintre diviziile de business. 
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac; dedicaţia, pasiunea şi curajul cu care şi-au construit businessul şi cu care continuă să activeze cu succes chiar şi în condiţii macroeconomice şi de piaţă dificile, adaptându-şi strategiile fără a se abate de la principiile şi scopul primordiale. Dacă trebuie să nominalizez însă un singur business, spun Dedeman – fraţii Pavăl. Cu un model de succes, Dragoş şi Adrian Pavăl au construit unul dintre cele mai puternice branduri româneşti. Admir curajul, muncă, seriozitatea şi inteligenţa acestora, dar şi faptul că investeasc în continuare în România, rămânând în acelaşi timp discreţi şi foarte serioşi.

    Profilul Roxanei Bujor a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din România, ediţia 2020. 

  • O veste bună pentru investitori: Banca Centrală Europeană ar putea lăsa anumite bănci să plătească dividende după luna decembrie

    Banca Centrală Europeană (BCE) va revizui în decembrie recomandarea transmisă către băncile din zona euro, prin care le-a cerut să nu plătească dividende momentan, şi ar putea trece la o abordare mai flexibilă, de la caz la caz, a transmis Yves Mersch, membru al boardului BCE, citat de Reuters.

    „Această recomandare este şi trebuie să rămână una excepţională şi temporară”, a spus Yves Mersch, şeful adjunct al diviziei de supraveghere din BCE.

    Analiza de la finalul anului trebuie să decidă dacă proiecţiile de capital ale băncilor sunt cufundate încă în incertitudine sau dacă există o anumită claritate în piaţă.

    „O vom revizui în decembrie şi dacă nu vom ajunge la concluzia că asupra proiecţiilor de capital ale băncilor planează încă o incertitudine ridicată, ne vom întoarce la practicile obişnuite de supraveghere şi vom analiza distribuirea dividendelor de la bancă la bancă”, a explicat Mersch.

  • Euro a atins un nou maxim istoric

    Euro continuă să crească în raport cu leul şi a atins un nou maxim istoric. Potrivit BNR, moneda europeană a fost cotată miercuri la 4,8590 lei.

    Banca Naţională a României a cotat, mirecuri, euro la 4.8590 lei, cel mai mare nivel din istorie.

    Precedentul record, de 4,8552 lei, a fost atins luni, în timp ce vineri moneda europeană a fost cotată la 4,8492 lei.

    Dolarul american a fost cotat miercuri la 4.1269 lei, francul elveţian la 4,4972 lei, iar lira sterlină la 5,3437 lei.

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • Tânăra responsabilă de creditele acordate populaţiei într-o întreagă regiune pentru una dintre cele mai mari bănci din România

    Rol ocupat în companie: Coordonez activitatea de retail a 65 de agenţii şi 400 de angajaţi. Cel mai important obiectiv este motivarea şi dezvoltarea personală şi profesională a colegilor mei. Am reuşit să aducem mai aproape managerii de echipe, să împărtăşim idei la orice nivel, să fim deschişi, să identificăm soluţii acolo unde lucrurile pot fi îmbunătăţite şi să reuşim să ne adaptăm în orice context. Atmosfera plăcută, un mediu deschis care încurajează recunoaşterea performanţelor, transparenţa şi suportul oferit colegilor, indiferent de nivel, au creat mediul în care orice colaborator poate atinge performanţă.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am intrat în organizaţie la 23 de ani. Am ocupat diverse roluri, atât în zona zona businessului de retail, cât şi în zona de corporate (administrator operaţiuni, back office persoane juridice, consilier persoane juridice, director de agenţie, director de express grup, director regional small business grup constanta, director regional retail grup constanta, director regional retail, regiunea sud-est). Cea mai importantă provocare a fost coordonarea la nivelul regiunii a noului segment Small Business, în 2014, când am avut posibilitatea să organizez de la zero un segment important al băncii. În 2016, a urmat o nouă provocare, preluarea coordonării activităţii de retail a regiunii Constanţa, cu patru judeţe coordonate (Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi). Aici am îndrăgit segmentul affluent (clienţii de top ai băncii), unde, împreună cu 12 manageri, am reuşit să atragem cei mai importanţi clienţi ai regiunii. Din 2018, coordonez activitatea retail în regiunea sud-est. Celor 4 judeţe coordonate, s-au adăugat în 2018 judeţele Buzău şi Vrancea, odată cu preluarea coordonării activităţii de retail în regiunea de sud-est.
    Rolul propus pentru anul 2030: În 2030 mă văd tot în BRD, perfecţionând experienţa clienţilor şi performanţa businessului. Ultimele luni ne-au ajutat să fim mult mai agili în implementarea cu succes şi foarte rapid a unor noi programe şi aplicaţii informatice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor cu banca.
    CEO/Antreprenor admirat: Prin prisma poziţiei ocupate, am avut plăcerea să întâlnesc oameni minunaţi şi businessuri de succes, cu care BRD a fost partener în dezvoltarea afacerilor. Admir afacerile de familie şi este o reală plăcere să ascult poveştile oamenilor de succes, pasiunea cu care lucrează, entuziasmul, dedicarea. 

    Profilul Cristinei Labeş a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • CEC confirmă oficial că Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionarii băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a acţionarilor CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul de Finanţe, a aprobat numirea Mirelei Călugăreanu, membru ne-executiv al Consiliului de Administraţie al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului.

    Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte a fost revocat, acesta rămânând membru ne-executiv în cadrul Consiliului de Administraţie.

    Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi ne-executivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    Astfel, componenţa consiliului de Administraţie al băncii este formată din Mirela Călugăreanu – preşedinte al Consiliului de Administraţie, membru ne-executiv, Valentin Mavrodin – membru ne-executiv, Ciprian Badea – membru ne-executiv, Mirela Şitoiu – membru ne-executiv, Mihai Gogancea Vatasoiu – membru ne-executiv, Bogdan Constantin Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte la Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, este membru al CA din 2017. În prezent, este  preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Are peste 29 de ani de experienţă în Finanţe Publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a  Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF.

    Mirela Călugăreanu a fost coordonator al proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale, în parteneriat cu Banca Mondială, prin care s-a urmărit informatizarea instituţiei. Mirela Călugăreanu este absolventă ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe.