Tag: asigurare

  • Capcana în care cad cei care îşi cumpără RCA pe şase luni

    Pentru că sunt mai ieftine, cei mai mulţi şoferil români îşi încheie poliţe RCA pe şase luni. La un calcul simplu, însă, se constată că de fapt cei care îşi cumpără poliţe pe 6 luni sunt dezavantajaţi.

    Conform unor date publicate de ASF, preţul mediu al unei poliţe de asigurare RCA pe un an a fost, în perioada analizată, de 457 de lei pentru persoane fizice. ASF a calculat şi prima medie anualizată aferentă contractelor pe şase luni, calculată tot aşa. A reieşit 611 lei.

    Aşadar, cine a încheiat două poliţe RCA consecutive, fiecare pe şase luni, a plătit 611 lei, în medie, cu 33% mai mult decât dacă ar fi încheiat o singură poliţă, pe un an.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Capcana în care cad cei care îşi cumpără RCA pe şase luni

    Pentru că sunt mai ieftine, cei mai mulţi şoferil români îşi încheie poliţe RCA pe şase luni. La un calcul simplu, însă, se constată că de fapt cei care îşi cumpără poliţe pe 6 luni sunt dezavantajaţi.

    Conform unor date publicate de ASF, preţul mediu al unei poliţe de asigurare RCA pe un an a fost, în perioada analizată, de 457 de lei pentru persoane fizice. ASF a calculat şi prima medie anualizată aferentă contractelor pe şase luni, calculată tot aşa. A reieşit 611 lei.

    Aşadar, cine a încheiat două poliţe RCA consecutive, fiecare pe şase luni, a plătit 611 lei, în medie, cu 33% mai mult decât dacă ar fi încheiat o singură poliţă, pe un an.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Cât de aproape suntem de visul producerii infinite de energie şi fără poluare şi ce are de-a face cu asta o vedetă TV din Marea Britanie

    Un obiect de fier întunecat stă pe biroul lui Richard Dinan din centrul Londrei. El insistă că nu este doar un element de design. Obiectul, forjat în inima unei stele în urmă cu miliarde de ani, este un meteorit şi i-a dat cea mai recentă idee de afacere lui Dinan, scrie Richard Gray pentru BBC. 
     
    Richard Dinan este cunoscut în Marea Britanie ca fiind milionarul care a devenit faimos datorită reality show-ului Made in Chelsea. Acum el conduce o companie de printare de cărţi de vizită şi o companie de printare 3D. Totuşi are un scop mai ambiţios: fuziunea nucleară.
     
    De zeci de ani, fuziunea nucleară a fost visul oricărui om de ştiinţă care spera să rezolve problema energiei. Energia produsă de fuziunea nucleară ar putea avea utilizări numeroase şi ar reprezenta o sursă de energie curată şi sigură. Totuşi, acest vis încă a rămas îndepărtat. Oamenii de ştiinţă încearcă să transforme fuziunea nucleară într-o sursă de energie viabilă încă din anii ’50. Există chiar o glumă în comunitatea oamenilor de ştiinţă: lumea e la o distanţă de doar 30 de ani de beneficiile fuziunii nucleare… tot timpul a fost şi tot timpul va fi la o asemenea distanţă. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele iniţiale. Ca urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Fuziunea nucleară se poate clasifica după condiţiile de desfăşurare în fuziune termonucleară şi fuziune la rece.
     
    Fuziunea termonucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică) atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic şi economic.
     
    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au întrecut în a construi sisteme de fuziune nucleară care să poată furniza energie verde într-un mod cât mai sigur cu putinţă şi pe termen nelimitat. Realizarea fuziunii n-a fost niciodată o problemă, oamenii fiind capabili să realizeze fuziune termonucleară încă de la realizarea primei bombe cu hidrogen, în 1952, dar provocarea a fost cum să recupereze şi să utilizeze energia extraordinară pe care o eliberează fuziunea. 
     
    STADIUL ACTUAL AL PROIECTELOR DE FUZIUNE NUCLEARĂ.
     
    Ţări din întreaga lume au aruncat miliarde de euro în dezvoltarea diverselor proiecte de fuziune, construind maşini uriaşe care încălzesc la temperaturi mai mari decât e capabil chiar Soarele. S-au înregistrat câteva progrese. Joint European Torus a demonstrat în 1991 că este posibil să elibereze energia din fuziunea nucleară într-un mediu controlat. A eliberat 16 megawaţi de energie, destul pentru a fierbe 6.400 de cazane cu apă. Însă, în acelaşi timp, a fost nevoie de 25 megawaţi pentru a declanşa fuziunea nucleară. 
     
    35 de ţări s-au angajat să construiască un nou reactor mai mare bazat pe acelaşi design, cunoscut ca International Thermonuclear Experimental Reactor (Iter). Scopul reactorului este acela de a genera un surplus de energie. Proiectul s-a lovit de nenumărate amânări şi cheltuielile au depăşit bugetul previzionat. Iniţial costul acestuia era estimat la 5 miliarde de euro, dar între timp cheltuielile s-au triplat, ajungând la 14 miliarde de euro.
     
    În prezent, investitori precum Dinan cred că pot mişca lucrurile în direcţia bună. ”Tehnologia a avansat foarte mult de când Iter a fost proiectat“, spune Dinan, care adaugă că ”nu pot schimba fizica, dar pot construi tehnologia rapid şi ieftin“.
    Planul lui Richard Dinan este să construiască reactoare mai mici şi mai compacte, care vor costa doar o fracţiune din investiţia necesară pentru Iter. El spune că deoarece compania sa este mai mică şi mai agilă, aceasta poate rezolva problema mai repede decât marile şi costisitoarele proiecte interguvernamentale. Mai mult, este încredinţat că avansul în domeniul supercomputerelor şi imprimării 3D îi va permite să construiască reactoare mult mai rapid. Speră să construiască două reactoare în următorii şapte ani cu 200 de milioane de lire sterline pe care se aşteaptă să-i obţină de la investitori. 
    Cele mai importante iniţiative în domeniul producerii reactoarelor care folosesc fuziunea nucleară sunt cele ale germanilor din Griefswald, care au fabricat stelaratorul Wendelstein 7-X, şi cele ale chinezilor de la EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak). Niciuna dintre echipele de cercetători nu a reuşit însă să dovedească că poate produce energie nucleară sustenabilă prin intermediul fuziunii nucleare. Reactorul german de fuziune nucleară Wendelstein 7-X (W7-X) funcţionează şi promite energie infinită şi verde pentru totdeauna.
     
    Deşi ar fi uşor să-l disconsideri pe Dinan, start-up-ul său, Applied Fusion Systems, este doar una dintre companiile care investesc în dezvoltarea fuziunii nucleare. Doar în Marea Britanie mai există cel puţin alte două companii care încearcă să producă energie creată prin fuziune nucleară, iar în SUA mai multe astfel de proiecte sunt susţinute de miliardari precum Jeff Bezos, Paul Allen sau Peter Thiel. 
     
    La urma urmei, în contextul în care schimbările climatice fac ca utilizarea combustibililor fosili să fie nesustenabilă, există o foame pentru alte surse de energie. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă cum ar fi soarele sau vântul nu sunt încă pe deplin fiabile, iar fuziunea nucleară rămâne o alegere nepopulară din cauza deşeurilor pe care le produce. ”Nu mă surprinde faptul că există un număr din ce în ce mai mare de investitori interesaţi de fuziune nucleară. Această sursă de energie are un randament incredibil, fără deşeuri radioactive, necesită spaţiu redus şi are o sursă de alimentare inepuizabilă“, spune Ian Chapman, şeful Autorităţii pentru Energie Atomică din Marea Britanie şi şeful centrului ştiinţific Culham. 
     
    O MULŢIME DE BANI AR PUTEA FI FĂCUŢI ÎN ACEST DOMENIU. 
     
    Când Iter va porni (programat deocamdată pentru 2025), este de aşteptat să aibă o capacitate de producere de 500 MW, adică de 10 ori mai mult decât ar fi necesar pentru pornirea unei reacţii de fuziune nucleară. Rămâne de văzut dacă aşa se va şi întâmpla. ”Încă ne aflăm în stadiul în care încercăm să demonstrăm că putem produce mai multă energie decât consumăm şi că poate fi folosită în mod comercial“, spune Chapman. 
     
    Succesul lui Iter va însemna începutul unei schimbări fundamentale în peisajul energetic al lumii. Dinan, precum multe ale companii din industrie, speră ca aceia care ştiu deja să construiască reactoare să aibă parte de cele mai mari recompense când acest lucru se va întâmpla. 
     

     

  • Roche România consideră inexplicabilă creşterea taxei clawback în primul trimestru al anului 2017

    În această perioadă, piaţa totală a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală în ţara noastră a scăzut cu aproximativ 11%, conform datelor companiilor de studii de piaţă. În România, industria farmaceutică susţine sistemul de sănătate, 1 din 5 pacienţi primind tratament datorită taxei clawback. Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.

    “Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.

    Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară pentru de a arăta solidaritate într-un moment dificil pentru economia României. Astfel, producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut.

    Roche Romania susţine introducerea unor alte mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.Pe de altă parte, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie, este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012. Pacienţii din România trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Finanţarea sănătăţii  trebuie privită ca o investiţie, care va asigura pe termen lung creştere economică şi o societate sănătoasă.

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • 95 de microbuze pentru elevii de peste Prut

    În urmă licitaţiei organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru achiziţionarea unor microbuze care vor fi donate elevilor din Republica Moldova, Renault a livrat la începutul săptămânii trecute 95 de vehicule.  Flota de microbuze care va transporta elevii din localităţile izolate la şcoală este formată din vehicule Renault Master TRABUS cu motorizarea 2.3 dCi 145CP TT (Twin Turbo). Cele 95 de autovehicule au o lungime de 6.198 milimetri şi o înălţime de 2.470 milimetri (fără lămpile de semnalizare). Modificările pentru a deveni microbuz şcolar îi aduc lui Master TRABUS 14 locuri pentru elevii pasageri (un total de 16+1 locuri). 
  • Cât a câştigat anul trecut directorul general al Google şi cât cheltuie compania pentru a-i asigura securitatea

    Salariul de bază al lui Pichai a fost de 650.000 de dolari, iar 372.000 de dolari au reprezentat cheltuieli pentru securitatea personală şi zboruri. Directorul general al Google a primit o compensaţie în valoare de 198,7 milioane de dolari pentru promovarea în funcţia de director general şi pentru „numeroasele produse lansate cu succes”, se arată într-un document Google, citat de CNN.

    Pichai, care face de mult timp parte din compania Google, a preluat funcţia de director general în urma restructurării din 2015. Larry Page, cofondatorul Google şi fostul director general, a cedat poziţia pentru a se concentra pe dezvoltarea unor noi afaceri sub umbrela Alphabet.

    Din 2015, de când Pichai a devenit director general, Google şi-a majorat vânzările din reclame şi YouTube şi a investit în hardware şi cloud computing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a câştigat anul trecut directorul general al Google şi cât cheltuie compania pentru a-i asigura securitatea

    Salariul de bază al lui Pichai a fost de 650.000 de dolari, iar 372.000 de dolari au reprezentat cheltuieli pentru securitatea personală şi zboruri. Directorul general al Google a primit o compensaţie în valoare de 198,7 milioane de dolari pentru promovarea în funcţia de director general şi pentru „numeroasele produse lansate cu succes”, se arată într-un document Google, citat de CNN.

    Pichai, care face de mult timp parte din compania Google, a preluat funcţia de director general în urma restructurării din 2015. Larry Page, cofondatorul Google şi fostul director general, a cedat poziţia pentru a se concentra pe dezvoltarea unor noi afaceri sub umbrela Alphabet.

    Din 2015, de când Pichai a devenit director general, Google şi-a majorat vânzările din reclame şi YouTube şi a investit în hardware şi cloud computing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă

    S-a alăturat grupului NN în urmă cu mai bine de un deceniu, ocupând poziţia de manager de investiţii în perioada 2005-2008 şi, ulterior, până în 2010, funcţia de director general al actualei NN Investment Partners. În 2010, Marius Popescu a preluat conducerea companiei de pensii private obligatorii din cadrul grupului olandez şi a contribuit, timp de trei ani, la dezvoltarea pieţei pensiilor private din România.

    Marius Popescu este absolvent al unui MBA în cadrul Universităţii Saint Mary din Halifax, Canada, studii completate de numeroase certificări internaţionale în domeniul financiar. De asemenea, directorul general al NN Asigurări de Viaţă a absolvit şi programul General Management Program din cadrul Harvard Business School.

    Începând cu data de 1 aprilie 2017, Marius Popescu va prelua funcţia de chief executive officer al operaţiunilor NN din Turcia.

  • Moment de CUMPĂNĂ pentru Charlie Sheen! Ce a păţit actorul pe un aeroport din SUA

    O sursă a spus pentru RadarOnline.com: ”Charlie se află la bordul avionului său privat călătorind de la Cabo San Lucas … şi a trebuit să se oprească în San Diego”
     
    Află motivul pentr care a trebuit să oprească, în articol.