În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.
În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.
Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.
“Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
„Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.
Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.
Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.
Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.
Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.
În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.
Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.
„Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi.
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov a intervenit, în noaptea de duminică spre luni, pentru gestionarea a 14 situaţii de urgenţă.
Astfel, în judeţul Ilfov, angajaţii ISU au scos apa din şase curţi, au îndepărtat un copac de pe carosabil şi au scos o maşină rămasă blocată în apă, iar în Capitală au scos apa din două curţi şi au intervenit pentru îndepărtarea a patru copaci căzuţi pe carosabil.
Nu au fost persoane rănite în urma vijeliilor din Bucureşti şi Ilfov, informează ISU Bucureşti-Ilfov.
În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, faţă de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraş alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei.
Cheltuielile medii lunare şi anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an şi serviciile de apă, canal şi salubritate, cu peste 650 lei pe an.
Brendan Heggarty, de 47 de ani, Marc Elrick, de 35 de ani şi Joanna Livingstone, de 37 de ani, au creat Tan-Luxe în 2015, după ce Marc, care deţine un salon de coafură în Glasgow, auzea diverse conversaţii în cadrul salonului despre nemulţumirile clienţilor în legătură cu mirosul, culoarea, uscăciunea şi petele pe care le lasă produsele actuale de pe piaţă.
Aşadar, a început să studieze descoperiri ştiinţifice în domeniul cosmeticii pentru a oferi un bronz fals cu beneficii pentru îngrijirea pielii. A început colaborarea cu Brendan şi Joanna şi le-a luat cinci ani de cercetare, dezvoltare, focus grupuri şi circa 1.000 de teste de laborator. Produsele conţin concentrate pe care le foloseşti în ritualurile de îngrijire a pielii, iar brandul Tan-Luxe a câştigat premiul pentru cel mai popular brand nou apărut pe piaţă, după ce a vândut în valoare de un milion de lire sterline în 24 de ore.
Gama include acum un ulei de 34 de lire sterline şi picături auto-bronzante pentru corp, de 42 de lire sterline, precum şi prima apă vitaminizată cu infuzie de apă de bronzat. „Este ceea ce noi numim Transparent Tanning, deoarece nu folosim vopsele sintetice sau culori orientative”, spune Brendan. Valoarea totală a Tan-Luxe va depăşi 15 milioane de lire sterline în 2017 – al doilea an complet de afaceri – cu vânzări estimate de 23 de milioane de lire sterline pentru anul viitor.
Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
“Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.
Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro
“Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie.
Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
“Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.
Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro
“Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie.
Mierea este unul dintre cele mai des falsificate alimente, adăugându-i-se sirop de zahăr sau fructoză. Ca să-ţi dai seama dacă mierea pe care ai cumpărat-o este nediluată toarnă o cantitate mică pe un şerveţel. Dacă aceasta este absorbită sau dacă lasă urme umede, înseamnă că are adaos de apă.
Orezul
Orezului ”falsificat” i se adaugă diverse chimicale pentru a semăna cu cel nemodificat. Orezul astfel falsificat nu se va scufunda în apă şi arde cu uşurinţă dacă îl pui lângă o flacără.
Uleiul de măsline
Acesta poate fi amestecat cu ulei de soia, de porumb saude palmier. Un ulei de măsline bun trebuie să formeze sedimente atunci când îl laşi puţin la frigider şi se va solidifica.
