Tag: analiza

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • Topul celor mai mari companii antreprenoriale româneşti în 2017. Pentru prima dată în ultimul deceniu economia locală are 12 companii antreprenoriale cu vânzări de peste 1 miliard de lei

    Compania de distribu­ţie de echipamente e­lec­tro-IT Network One Dis­tribution (Iu­lian Stan­ciu), firma din co­merţul cu metale Mairon Ga­laţi (fa­mi­lia Miron) şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare (Vla­dimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt noii miliardari în lei din to­pul companiilor antreprenoriale, ara­tă o analiză a ZF pe baza datelor publice.
     
    Dacă Mairon Galaţi, o firmă care îşi leagă activitatea de comerţ în primul rând de relaţia cu Ar­celorMittal Galaţi, a mai atins acest prag de 1 mld. lei în trecut, pentru Network One Distribution, firma lui Stanciu, şi pentru producătorul de mobilă Aramis Invest din Mara­mu­reş rezultatele sunt cele mai bune de la înfiinţarea busines­su­rilor. Mai mult, Aramis Invest este singurul business cu capital privat românesc din zona de producţie care a reuşit să atingă acest prag. Cea mai mare pondere în top o au firme cu activităţi de comerţ.
     
  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Preşedintele Klaus Iohannis: E începutul sfârşitului pentru Pilonul II

    Este o evoluţie foarte proastă şi va produce multă îngrijorare, în special la angajaţii mai tineri, care contribuie la Pilonul II. Oamenii îşi pun speranţele în această administrare privată pentru că au o alternativă la pensia de stat, sau suplimentare. PSD recunoa;te că vrea să transforme Pilonul II este o veste proastă. E începutul sfârşitului pentru Pilonul II, pentru că vor convinge oamenii să nu contribuie la Pilonul II, ci lal Pilonul I”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
     
    Preşedintele a declarat că pentru schimbarea Pilonului II este nevoie de o analiză şi explicaţii publice.
     
    “Este politică ciudată această evoluţie pentru că transformarea Pilonului II, este o decizie importantă politic vorbind şi ar fi trebuit să ştie românii înainte de alegeri că PSD are această intenţie. Nu este sufiecient că PSD vrea să transforme Pilonul II, este nevoie de o argumentaţie clară, de ce vor să transforme Pilonul II. Există multe speculaţii în piaţă, e obligaţia PSD să vină cu clarificări în acest sens. Trebuie făcută o analiză profundă, nu doar profitabilitatea trebuie discutată. Ce mă îngrijorează este că PSD vine cu astfel de decizii, fără argumentaţie”, a mia spus Iohannis.
     
    Premierul Viorica Dăncilă a declarat miercuri, în Vrancea, că Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa şi nu a văzut proiectul potrivit căruia acest devine opţional, aşa cum a anunţat Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii.
     
  • Dăncilă: Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa

    Viorica Dăncilă a spus că se va încerca găsirea unor soluţii pentru Pilonul I de pensii.

    ”Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este faptul că nu vom desfiinţa Pilonul II de pensii, dar nu exclud faptul că vom încerca să găsim soluţii pentru Pilonul I. Nu am date referitoare la Pilonul II în acest moment, dar se va face o analiză la Ministerul Muncii şi vom vedea. Încă o dată vă spun clar că Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa”, a declarat premierul.

    Viorica Dăncilă a făcut luni o vizită în judeţul Bacău, alături de Corina Creţu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federaţia Sanitas a strâns peste 50.000 de semnături pentru greva de avertisment

    Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a analizat listele de semnături pentru grevă, constatându-se că sunt peste 50.000 de semnături, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru declanşarea grevei de avertisment în sistemul de sănătate şi asistenţă socială.

    Potrivit calendarului propus de sindicat, greva de avertisment va avea loc luni, între orele 09.00-11.00, iar pe data de 11 ma, angajaţii din sănătate şi din asistenţă socială vor intra în grevă generală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul creditelor restante s-a majorat în martie cu 3,7%, la 9,6 mld.lei;rata creditelor restante a urcat la 4%

    ”Statisticile publicate de Banca Naţională a României (BNR) indică creşterea volumului creditelor restante cu 3.7% lună/lună la 9.6 miliarde RON în martie (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2017), evoluţie determinată de faza de maturitate a ciclului economic post-criză şi de majorarea costurilor nominale de finanţare”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ion Ţiriac, afirmaţie-ŞOC. Moment de sinceritate: “Sunt arogant, megaloman şi fără respect”

    De remarcat, din 1984 până în 1993 a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială.

    “Eu, ca să îmi pot da cu părerea despre un jucător de tenis, trebuie să stau cu el o săptămână şi să-l văd. Să văd cum se trezeşte, cum merge pe stradă, cum mănâncă, cum ţine racheta şi cum îşi face acele patru, până la şase ore de antrenament pe zi!

    I-am făcut pe toţi… Cu tot respectul, dacă există un domeniu în care sunt arogant, megaloman şi fara respect este ăla de antrenor de tenis. Nu cunosc niciunul, în afară de Harry Hopman care a murit şi care mi-a fost antrenor, căpitan de echipa la prima Cupă Davis, când am jucat semifinală în Anglia. M-a fâcut sâ câştig de pe jumătate de teren semifinala aia. Pe jumătate de teren am jucat pentru că aşa a vrut el. Nu l-am plătit, n-am făcut nimic, scrie realitatea.net

  • Vânzările de produse IT&C s-au majorat anul trecut cu 14-15%; telefoanele mobile şi eloctrocasnicele conduc în topul creşterilor

    În ultimii ani, telefoanele mobile sunt cele care conduc topul ratelor de creştere, cu peste 25%, urmate apoi de eloctrocasnice, în care cele mici au fost schimbate cu cele mari, şi electronice.

    De asemenea, se observă o tendinţă de creştere a ponderii telefoanelor şi laptop-urilor din categoria mediu şi premium, cu efecte pozitive asupra marjelor.

    Piaţa echipamentelor de printare continuă să scadă, iar sectorul IT creşte doar valoric pe segmentul laptop-uri, consumatorii orientându-se mai mult spre vârfurile de gamă.

    Gradul de concentrare al pieţei de retail este unul ridicat, dominată de Altex şi Flanco, urmaţi apoi de Dante International (eMag), deţinând aproximativ 60% din piaţa totală.

    Presiunea asupra marjelor de profit rămâne o caracteristică dominantă a întregului sector, parţial explicată de tendinţa consumatorilor de a face cumpărăturile online.  Potrivit analizei, fiind o piaţă a producătorilor, oportunităţile de creştere a marjelor importatorilor sunt limitate.

    O altă caracteristică dominantă a sectorului este sezonalitatea, vânzarile din ultimul trimestru (acoperind momentele de Black Friday şi sărbatorile de final de an) contribuind cu până la 40% în total.

    Băncile au manifestat şi ele un apetit crescut pentru finanţarea nevoilor de capital circulant în ultimii doi ani, mizând pe tendinţa ascendentă a consumului.

    Oportunităţile de dezvoltare sunt în special în cadrul segmentului online, atât prin creşteri organice (vânzările pe internet fiind acum doar câteva procente din totalul consumului), cât şi prin preluări şi achiziţii.

    ”Companiile care activează în mediul online au o capacitate redusă de a genera economii de scară iar vânzările anuale fiind în general cu mult sub pragul de 100 milioane euro (cu notabila excepţie a liderului)”.

    În plus, sezonalitatea şi preferinţele consumatorilor, care sunt într-o continuă schimbare, conferă un caracter volatil pieţei.

    Potrivit analizei, punctul forte al pieţei IT&C este cererea de consum susţinută probabil în continuare prin măsuri favorabile din partea executivului, în timp ce punctele slabe sunt sezonalitatea ridicată, care menţine performanţa anuală a companiilor într-o clară dependenţă de vânzările din ultimul trimestru, şi finanţarea creşterilor de venituri în special prin îndatorarea unor jucători deja îndatoraţi.

    La capitolul oportunităţi, Euler Hermes notează subvenţiile sub formă de ajutor de stat oferit producătorilor internaţionali, care au transformat anumite zone în centre de producţie pentru exportul de electrocasnice, şi dezvoltarea platformelor online aflate înca în faza de început şi care contribuie la lărgirea potenţialului pieţei.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, listată la Euronext Paris.

    Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

  • Traian Băsescu, despre un ministru PSD: „Este unul dintre clovnii profesionişti ai Guvernului”

    “E unul din clovnii profesionişti ai Guvernului. Vorbesc de Daea cu oaia, care acum e cu viermii de mătase”, a spus Băsescu, la RTV.

    Ministrul Agriculturii, Petre Daea, este cunoscut pentru declaraţiile sale mai puţin obişnuite, precum cele legate de oaie. „Oaia este o statuie vie. Aceasta este doar o definiţie. Argumentele se găsesc în străfundul analizei pentru fiecare şi pentru orice loc. Uitaţi-vă dumneavoastră astăzi în orice parte a ţării cât de frumos este acest animal pe păşunile verzi ale ţării româneşti. Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”, a declarat Daea, în septembrie 2017, în timp ce se afla la Festivalul Vinului de la Valea Călugărească.

    Cititi mai mutlte pe www.gandul.info