BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Rusoaica ce sfidează moartea cu fiecare poză pe care o face. Motto-ul ei este: ”no limit, no control”

    Angela Nikolau nu cunoaşte limitele în ce priveşte realizarea de fotografii reuşite: tânăra rusoaică s-a specializat în fotografii făcute pe vârful a numeroşi zgârie-nori, potrivit observaţiilor făcute de publicaţiile internaţionale.

    ”No limit, no control” este motto-ul ei pe reţeaua Instagram, unde este urmărită de peste 85.000 de utilizatori.

    Ea este unul dintre numeroasele exemple de tineri care încearcă să impresioneze fanii din social media: un grup de căţărători urbani ruşi au reşit să escaladeze chiar şi turnul Eiffel din Paris, în pofida securităţii ridicate a obiectivului, potrivit RT. Ivan Kuznetsov din Moscova a organizat această aventură în luna mai a acestui an, înainte de campionatul Euro 2016. Potrivit unui interviu acordat de Ivan Kuznetsov,  membrii grupului său au cumpărat bilete pentru a vizita turnul, iar apoi s-au ascuns. Au aşteptat şapte ore pentru a urca pe vârful celei de-a opta minuni a lumii. Au fost văzuţi de un muncitor, care a alertat autorităţile – iar ulterior au fost duşi la secţia de poliţie şi interogaţi timp de cinci ore, potrivit RT. com

    Căţărările în stil liber, Parkourul, ”surfingul” pe trenuri şi alte activităţi extreme au devenit populare în Rusia în ultimii ani. Cunoscuţi în presa internaţională drept ”thrill seekers”, tineri ruşi reprezentanţi ai acestui curent au descris nevoia de a impresiona cea care îi determină să facă astfel de fotografii, în scopul de a câştiga popularitate. Pedeapsa maximă pe care o pot da autorităţile în astfel de situaţii este amenda, care nu este suficientă pentru a descuraja aceste activităţi care au cauzat numeroase pierderi de vieţi omeneşti deja.

    AVERTIZARE: Nu încercaţi să faceţi astfel de fotografii, este extrem de periculos. 

  • Allianz-Ţiriac: Din zece camioane de transport aflate în circulaţie, patru provoacă daune

    Companiile deţinătoare de autoutilitare de peste 18 tone asigurate RCA la Allianz-Tiriac au plătit în prima jumătate a anului, în medie, o primă anualizată de 7.500 de lei.

    Din acestă categorie, cele care au activităţi de transport au avut prima medie de aproximativ 9.300 de lei, în timp ce pentru cele cu activităţi de construcţie, producţie sau pentru alte regii autonome prima medie a fost în jur de 5.500 de lei, potrivit unui raport al companiei cu privire la activitatea Allianz-Tiriac pe clasa de asigurari RCA.

    “(…), la nivelul portofoliului Allianz-Tiriac pentru camioane de mare tonaj, prima medie anualizată aferenta perioadei ianuarie-iunie a.c. a fost de 7.500 de lei, în condiţiile în care acestea înregistrează cea mai mare frecvenţă şi cea mai ridicată severitate a daunelor”, a spus Remi Vrignaud, directorul general al Allianz-Tiriac.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie dramatică la cea mai mare companie din România. Sute de angajaţi au fost concediaţi, iar lista neagră continuă

    Directorul general ala OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a explicat, în cadrul conferinţei în care a anunţat rezultatele companiei pentru primele şase luni, mecanismul prin care a restructurat 440 de angajaţi în perioada aprilie-iunie.

    “Din păcate, a trebuit să ne separăm de acest număr de colegi. Măsurile noastre sunt structurale şi puternice pentru că nu vedem o revenire a preţurilor pe termen scurt. Dar pe termen mediu şi lung vedem posibilitatea ca numărul de angajaţi să crească”, a spus Mariana Gheorghe.

    În intervalul aprilie-iunie, au fost disponibilizaţi 150 de angajaţi pe lună, adică opt angajaţi pe zi, astfel că la sfârşitul lunii iunie numărul angajaţilor OMV Petrom era de 15.237, în scădere cu 440 faţă de finele lunii martie. La sfârşitul lunii iunie 2015, numărul angajaţilor OMV Petrom era 16.450.

    “Ceea ce am încercat este eficientizarea proceselor şi a activităţilor”, a adăugat Mariana Gheorghe, care a ţinut să precizeze că salariile nu au fost afectate.

  • Salariul mediu net a crescut în iunie la 2078 lei

    Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie la 2078 lei, cu 15 lei (0,7%) faţă de mai, cele mai mari salarii fiind înregistrate în sectorul de tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), unde media a fost la 5.295 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

    Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2874 lei, cu un plus de 0,7%, iar raportat la inflaţie creşterea a fost de 0,9%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Salariul mediu a crescut în majoritatea activităţilor ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în zona fabricării băuturilor (14,5%), în activităţi de editare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (între 10,0% şi 12,5%), precum şi în telecomunicaţii, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (între 6% şi 8%).

  • S-KARP deschide primul magazin din Bucureşti, în Centrul Vechi

    Anul acesta, producătorul român se aşteaptă la o creştere de 25% faţă de nivelul de 2,5 milioane lei înregistrat în 2015. Situat în Piaţa Roma, la intrarea pe Lipscani, magazinul are o suprafaţă de 130 mp, dintre care 50 de mp spaţiu de vânzare şi 80 de depozitare.

    Extinderea în Bucureşti a avut la bază solicitările tot mai frecvente venite din partea clienţilor, aceasta fiind o piaţă deservită până în prezent numai prin retailul online. În ceea ce priveşte poziţionarea, S-KARP a ales Centrul Vechi pentru că este cel mai important punct de atracţie atât pentru locuitorii Capitalei, cât şi pentru turiştii români şi străini.

    “În acest moment, profilul consumatorului S-KARP este definit de persoane cu venituri medii şi peste medie, care îşi doresc în primul rând confort şi calitate, indiferent că vorbim despre sexul masculin sau feminin“, declară Radu Jitaru, Fondator S-KARP.

    Brandul S-KARP este produs în Braşov, într-o fabrică a cărei activitate a început în martie 1998, iar până în prezent aici au fost realizate peste 3 milioane de perechi de încalţăminte outdoor. S-KARP este primul brand românesc de încălţăminte licenţiat de Vibram – lider mondial în producţia de tălpi. Produsele brandului sunt disponibile în magazinele proprii din Bucureşti şi Braşov, în magazinele partenere din ţară şi câteva magazine din străinătate, precum şi online.

     

  • Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind impozitul specific în turism

    Preşedintele consideră că se impune reexaminatea actului normativ pentru că nu realizează pe deplin scopul preconizat de legiuitor, adică necesitatea creşterii încasărilor la bugetul de stat şi promovarea unei etici în afaceri, în special având în vedere importanţa domeniului turismului şi alimentaţiei publice.

    Totodată, Iohannis afirmă că avantajul celor care vor plăti mai puţin poate fi interpretat ca reprezentând un ajutor de stat şi cere Parlamentului consultarea Comisiei Europene.

    “Alocarea impozitului stabilit conform noilor reglementări va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiţi agenţi economici, în timp ce alţi agenţi economici vor plăti mai puţin decât în prezent pentru aceeaşi activitate desfăşurată, ignorându-se capacitatea de plată a contribuabilului la sfârşitul exerciţiului financiar”, subliniază şeful statului în cererea de reexaminare.

    Astfel, Klaus Iohannis arată că firmele care vor plăti un impozit mai mare îşi vor creşte gradul de îndatorare şi îşi vor reduce investiţiile, vor comite evaziune fiscală şi chiar îşi vor închide activităţile. De asemenea, şeful statului consideră că firmele care vor plăti un impozit mai mic decât în prezent vor beneficia de un avantaj selectiv în raport cu ceilalţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată primul camping de lux din România şi ce servicii oferă

    S-a deschis primul camping de lux din România. Acesta se adresează oamenilor care preferă drumeţiile, dormitul în cort, dar care nu vor să se renunţe totuşi la confortul urban.

    Fiecare cort are 4 paturi iar în preţ sunt incluse: 3 mese pe zi în restaurantul propriu, acces la sauna, la ciubere cu apă caldă, ghid de grup pentru activităţi montane, drumeţii sau bicicletă. Preţurile încep de la 250 de lei pentru un adult şi 100 de lei pentru un copil peste 3 ani.

    Vezi aici cum arată primul camping de lux din România şi ce servicii oferă – FOTO

  • Autorităţile franceze l-au identificat pe adevăratul lider al atentatelor din noiembrie 2015

    Autorităţile franceze au declarat că au descoperit identitatea adevăratului lider al atacurilor militanţilor islamişti de la 13 noiembrie 2015, declarându-l pe Abdelhamid Abaaoud doar unul dintre coordonatori, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Noi documente oficiale au fost publicate de Bernard Bajolet, comandantul Direcţiei Generale a Securităţii Externe, în cazul unei anchete efectuate cu uşile închise asupra activităţilor teroriste din Franţa.

    Bajolet nu a dezvăluit însă identitatea persoanei suspecte, şi nici dacă aceasta este încă în viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai frumoasa primăriţă din România îşi ceartă cetăţenii: ” Vă lăsaţi îngropaţi în bălării şi mizerie”

    Prezentatoarea MTV ajunsă primar îşi ceartă cetăţenii

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă. Aşa cum relatează pe pagina sa de socializare, Irina Onescu a început cu activităţile de curăţare a domeniului public. Doar că, după ce buruienile au fost îndepărtate, primarul a văzut că sătenii au folosit marginile drumurilor ca loc pentru aruncarea gunoaielor. Lucrul acest a înfuriat-o atât de tare pe noua primăriţă încăt aceasta le-a dat o lecţie de civism propriilor cetăţeni, pe reţeaua de socializare.

        „Probabil aţi sesizat că ieri şi astăzi am încercat, pe cât se poate, să curăţăm buruienile, rugii şi iarba, crescute excesiv pe marginea drumului (intersecţie DN7-Petriş-Corbeşti-Roşia Nouă). De ce nu s-a făcut acest lucru până acum? Iată o întrebare cu două răspunsuri, în egală măsură valabile. Probabil v-aţi aştepta să arunc din start vina în ograda administraţiei anterioare. Dar nu voi face asta. Vina administraţiei cade pe locul 2. Pentru că înainte de toate cred că este vina noastră, a celor care locuim aici şi care nu ne obosim să tundem cei câtiva metri pătraţi de iarbă din faţa casei, ori să igienizăm, să toaletăm şi să întreţinem câtuşi de puţin această comună. Nu aveţi nicio scuză, mulţi dintre voi, pentru faptul că vă lăsaţi îngropaţi în bălării şi mizerie, chiar la voi acasă. Ori că aşteptaţi să vină altcineva să vă facă curăţenie în ogradă,” a scris primarul pe pagina sa de socializare.

    Irina Onescu a încercat, într-un mod inedit, să atragă atenţia asupra gunoaielor care ajung să sufoce spaţiul verde. Le-a lăsat acolo, ca să fie „admirate” de cetăţeni.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.