BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cererea de birouri pe segmentul companiilor medii a crescut cu 14%

    Şi în ceea ce priveşte tranzacţiile la nivelul companiei Esop Consulting s-a obţinut o majorare a numărului lor cu 20% în primele nouă luni din 2013, faţă de aceeaşi perioadă din 2012. „Anul 2013 se remarcă printr-o intensificare a intenţiilor de relocare. Cu toate că probabil unele dintre acestea se vor concretiza în tranzacţii în prima parte a lui 2014, este de remarcat gradul mai ridicat de încredere al managerilor în persectivele propriilor companii şi reluarea în cazul multora a planurilor de creştere a business-ului. Spre deosebire de anul precedent, motivele relocării sunt tot mai adesea nevoia de extindere a suprafeţei sediului şi creşterea confortului angajaţilor”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner al ESOP Consulting.

    Pe toate segmentele de bugete au avut loc creşteri ca volum total de spaţii cerute, în primele nouă luni ale acestui an, confirmând astfel premisa unui an mai bun decât cel anterior pe piaţa spaţiilor de birouri. În continuare cei mai mulţi clienţi şi-au arătat interesul pentru spaţiile de birouri cu tarife de sub 11 euro/mp/lună, mai exact 54% din volumul total al solicitărilor înregistrate în această perioadă, a fost pe segmentul de buget de până în 11 euro/mp/lună.

    În primele nouă luni, Esop a avut cu 20% mai multe tranzacţii decât în 2012, în aceeaşi perioadă ajungând la un număr de 81 de tranzacţii în 2013 faţă de 67 in 2012. 

    „Anul 2013 este un an mai dinamic, se simte un tonus pozitiv în rândul factorilor de decizie din companiile medii. Decalajul mare dintre cerere şi ofertă va fi greu de echilibrat pe termen mediu, de aceea recomandăm proprietarilor de spaţii de birouri să fie în continuare deschişi, flexibili şi să caute soluţii constructive.”, declară Alexandru Petrescu de la Esop.

  • Adeplast se listeaza la bursa si lanseaza prima oferta publica initiala a unei companii private din ultimii cinci ani

    Intermediarii ofertei sunt Intercapital Invest si Banca Comerciala Romana, iar consultantul juridic al intermediarilor este CMS Cameron McKenna. Prin intermediul Ofertei Publice Initiale, ce se va derula in perioada 2 – 15 octombrie, Adeplast pune in vanzare un numar de 16.500.000 actiuni (reprezentand 33,3% din capitalul social
    majorat al Adeplast in urma ofertei publice de vanzare). Actiunile pot fi cumparate de orice persoana fizica sau juridica in conditiile prospectului de oferta, prin intermediul retelei Bancii Comerciale Romane, prin Intercapital Invest si prin intermediul oricarui intermediar autorizat de BVB care va dori distribuirea ofertei.

    In urma ofertei publice de vanzare de actiuni, Adeplast isi propune atragerea unei sume cuprinse intre aproximativ 13 si 15 milioane de euro (in functie de pretul final de alocare in oferta), fonduri ce vor fi folosite in vederea finantarii unor noi investitii si dezvoltarii activitatii companiei. Ulterior incheierii cu succes a ofertei se intentioneaza admiterea la tranzactionare a actiunilor Adeplast pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti. Oferta Adeplast este prima oferta publica de vanzare din Romania ce va fi urmata de un plan de stabilizare a pretului si prima oferta publica de vanzare in care toate subscrierile sunt revocabile.

    “Mesajul pe care vrem sa-l dam investitorilor este sa vina alaturi de o companie 100% romaneasca in procesul nostru de dezvoltare ambitioasa.Continuam investitiile in tehnologie pe cele trei platforme industiale, pentru a crea din AdePlast un brand regional. Consideram ca achizitia actiunilor AdePlast nu reprezinta o simpla investitie a unor bani, ci un insemn al invingatorilor care vor sa fie alaturi de industria romaneasca cu adevarat performanta”, declara Marcel Barbut, presedinte Adeplast.


    Razvan Pasol, presedintele  Intercapital Invest spune că acesta este unul dintre cele mai importante evenimente bursiere din ultimii ani din Romania: ” Prin listarea
    Adeplast la bursa aratam ca firmele romanesti puternice isi pot finanta dezvoltarea si prin piata de capital. Ne prezentam in fata investitorilor cu un produs atractiv: un emitent de exceptie si o structura interesanta de oferta publica. Speram ca exemplul Adeplast sa fie urmat si de alti antreprenori romani de succes. “


    Matei Filipidescu, directorul BCR Corporate Finance and Investment Banking, observă: “Oferta publica Adeplast este prima listare de companie privata dupa o pauza de mai bine de cinci ani in care firmele au evitat sa apeleze pentru finantare la Bursa. Este un nou capitol in dezvoltarea Adeplast, aducand atat o gama de optiuni de crestere si finantare ulterioara, dar si o mai buna vizibilitate si reprezentativitate in piata. In acelasi timp, listarea Adeplast este un nou capitol in dezvoltarea pietei de capital, pe care ne-o dorim un motor de crestere al economiei, atat pentru antreprenori, investitori cat si pentru tara in contextul regional.”


    Infiintata in anul 1996, AdePlast detine astazi noua fabrici de mortare uscate, polistiren si vopsele, situate pe trei platforme industriale, in Oradea, Ploiesti si Roman. In cadrul activitatii sale Adeplast a incheiat asocieri cu companii importante la nivel mondial, precum Dufa (Meffert) si Schomburg si parteneriate cu Neopor (BASF), Ediletco si Zentyss. Compania a inregistrat in 2012 venituri totale de 184,4 milioane lei, in crestere cu 29% fata de anul precedent si un profit net al anului de 16,2 milioane lei, in crestere fata de 6,9 milioane lei in anul
     

  • Firmele din Romania, verificate de acum pe mobil

    Aplicatia Keysfin Mobile poate fi descarcata gratuit din  Google Play pe dispozitivele mobile ce  folosesc  sistemul de operare Android. Oferind informatii financiare si generale importante pentru investigarea situatiei unei companii, utilizatorul castiga timp in analizarea unei posibile colaborari. Aplicatia ofera acces la o baza de date a companiilor din Romania cu aproximativ 2.400.000 entitati, informatii financiare cu istoric pe ultimii 3 ani, date generale despre companie, dar si statusul datoriilor la bugetul de stat.

    Rapoartele de companie care contin informatii generale si financiare analizeaza situatia unei fime pe mai multe niveluri reliefand astfel nivelul de risc. Analizarea potentialilor parteneri sau a portofoliului intern de clienti reduce si chiar previne riscul de frauda sau altor tipuri de probleme ce pot fi identificate  din timp agregand date din mai multe surse pentru un rezultat rapid si complex. 

    Keysfin Mobile este dedicata companiilor ai caror angajati lucreaza in departamentele de sales (verificare a potentialilor clienti), achizitii(verificare a potentialilor furnizori),  marketing (verificare a potentialilor parteneri, concurenti), management (verficare parteneri, concurenti, etc.).

     

  • Companiile din Europa de Est, expuse la viruşi informatici

    Incidentele de securitate IT care implica dispozitivele mobile au mai multe forme si vor fi din ce in ce mai diverse si mai des intalnite, odata cu trecerea timpului. 4% dintre respondentii studiului B2B International au identificat dispozitivele mobile ca fiind sursa pierderilor de informatii confidentiale in ultimele 12 luni, cauzand mai multe scurgeri de informatii decat atacurile de tip phishing (3% dintre companii), fraudele angajatilor (3%), sau spionajul industrial (3%).


    Unul dintre motivele pentru care exista aceasta situatie este acela ca tot mai multe dispozitive mobile – smartphone-uri sau tablete – sunt folosite la birou in mod curent. Aceste dispozitive sunt proprietatea angajatilor, fiind folosite in acelasi timp in scop personal si pentru activitati de serviciu. Desi este convenabil sa pastrezi pe un singur dispozitiv mobil atat informatiile de serviciu, cat si pe cele personale (contacte, aplicatii etc.), datele companiei pot fi puse in pericol. Aproape 54% dintre cei intervievati au recunoscut ca mediile de lucru in care este permisa politica BYOD (Bring Your Own Device – in care angajatii isi pot folosi propriile dispozitive la birou) reprezinta o amenintare tot mai mare la adresa securitatii infrastructurii de securitate a companiei.


    Implementarea politicilor de securitate IT pentru dispozitivele mobile – reguli interne ale companiei care reglementeaza utilizarea acestora – ar putea reduce semnificativ riscurile legate de folosirea smartphone-urilor si tabletelor. Insa, dezvoltarea unor politici de securitate pentru dispozitivele mobile pare sa fie mai degraba o exceptie, decat o regula. Aproximativ 37% dintre respondenti au declarat ca, desi companiile lor au o politica de securitate, aceasta nu este dezvoltata pe deplin, 32% dintre cei intervievati recunoscand ca planuiesc sa implementeze o politica de securitate pentru dispozitivele mobile in viitorul apropiat. 18% dintre cei chestionati au recunoscut ca nu au o politica de securitate si ca nu au niciun plan sa dezvolte una.


    Unul dintre motivele pentru care aceste politici nu sunt implementate pe deplin poate fi lipsa de resurse, precum timpul sau banii. Aproape jumatate (42%) dintre respondentii care au declarat ca au implementat o politica de securitate pentru dispozitivele mobile, au recunoscut ca nu au alocat suficiente fonduri pentru aceasta, 11% dintre companii declarand ca nu au alocat deloc fonduri suplimentare in acest scop.

  • Marii afacerişti români pe care criza i-a măturat sau i-a îmbogăţit

    După cinci ani de criză, mediul de afaceri arată diferit. Nu mă refer aici la volumele din care se face business sau la cât de greu se obţine profit şi nici la oportunităţile care apar pe piaţă. Mă refer la atitudinea oamenilor de afaceri, la stilul lor de a privi în viitor (pentru că cei mai mulţi se uită din ce în ce mai rar în trecut), la modul atent cum îşi aleg acum destinaţia fiecărei investiţii, la precauţiile pe care şi le iau. Criza a schimbat pe toată lumea şi era firesc să se întâmple aşa. Pe cei mai mulţi antreprenori i-a făcut mai calculaţi, iar pe pasionaţii de adrenalină i-a făcut mult mai agresivi. Au murit domenii, s-au născut domenii, au dispărut oameni de afaceri proeminenţi şi au răsărit milionari din rândul celor care abia adunau zeci de mii pe an. Criza a fost un fel de tărâm al făgăduinţei pentru mediul de business – un loc unde mulţi nu reuşesc sau se pierd pe drum, dar alţii dau lovitura. După ce mecanisme a acţionat criza, cum s-au diferenţiat oamenii de afaceri care au rezistat celei mai grele probe practice şi care este acum decalogul pieţei de business?

    Luând ca punct de reper anul 2008, de debut al crizei, dar şi de vârf al volumelor de business din România, am identificat cinci tipologii de oameni de afaceri care populează acum cea mai mare parte a comunităţii de business româneşti. Nu au fost luate în calcul multinaţionale sau companii în care participaţia cumulată a unui fond de investiţii sau a unui om de afaceri străin este mai mare de 50%. Ne-am uitat doar la antreprenori români, mai mici sau mai mari, oameni care nu au avut în spate la momentul căderii pieţei decât experienţa lor, flerul, nervii şi economiile de la bancă.

    Cu puţine excepţii, oamenii de afaceri români au decis să lupte cu criza. Cei mai mulţi au reuşit să se menţină: cu plusuri sau minusuri, cu închideri de magazine şi reorganizări ale producţiei sau prin strategii proprii – cum ar fi renunţarea la credite, intrarea în insolvenţă, mutarea afacerilor în ţări cu regim fiscal mai lejer, dezvoltarea unor nişe care să aducă repede bani gheaţă, marketing mai bine ţintit, revenirea în companie a echipei/directorului/eventual fondatorului care cunoaşte cel mai bine mecanismele firmei. Şi lista ar putea continua. Aceste strategii nu sunt numai moduri de a fi rezistat în faţa crizei, ci reprezintă noile reguli după care se fac afaceri în România. Cei mai mulţi antreprenori spun că nu vor mai face niciodată afaceri ca înainte. Tocmai de aceea lecţia crizei va funcţiona după aceste noi reguli cel puţin până la o nouă schimbare a generaţiilor.

    „După cinci ani de recesiune, întregul mediu de afaceri a trecut printr-un filtru foarte puternic. Cei puţini rămaşi încă în piaţă sunt actori economici valoroşi, cu o poveste de succes în spate de-acum. Sunt acei olimpici la fizică şi informatică pe care nimeni nu îi laudă, dar care reprezintă certitudinea viitorului“, spune Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvenţă Transilvania. Iar strategia pentru viitor nu (mai) este o vorbă goală, deoarece creşterea economică, chiar dacă va veni, se va aşeza pe comportamentele precaute din ultimii cinci ani. Conform unui studiu al Deloitte, companiile din centrul şi estul Europei aşteaptă creşteri economice de peste 3% abia din 2017. Asta înseamnă că suntem abia la jumătatea unui deceniu pierdut pentru business, iar amprenta ultimilor cinci ani este importantă şi pentru următorii cinci.

  • Creditarea către sectorul privat din zona euro, la cea mai abruptă scădere din ultimii 14 ani

     Scăderea prelungită a creditării către sectorul privat semnalează situaţia economică dificilă din Europa după o recesiune îndelungată, scrie Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) s-a angajat să menţină dobânda de politică monetară la un nivel redus, pentru a stimula creditarea şi activitatea economică din zona euro.

    Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al treilea faţă de primele trei luni ale anului, după 18 luni de recesiune.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că creditarea către bănci a înregistrat progrese substanţiale, însă companiile nefinanciare au încă probleme de finanţare.

    BCE anticipează că economia zonei euro se va contracta cu 0,4% în acest an, evoluţie urmată de o creştere modestă, de 1%, în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Antreprenorii români vor finanţare, dar să-şi păstreze şi independenţa în luarea deciziilor

     “Antreprenorii tineri români care au companii cu venituri până la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în România. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY România – Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare”, arată compania, într-un comunicat.

    Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori români, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august – 18 septembrie, 59% dintre ei având sub 40 de ani, iar 74% deţinând companii cu venituri sub un milion de euro.

    Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Timişoara: Şase persoane suspectate că aduceau droguri din Spania şi le vindeau pe stradă, audiate

     Joi dimineaţă, poliţiştii, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au făcut mai multe percheziţii la locuinţele a şase persoane din Timişoara suspectate de trafic de droguri de risc.

    Cei şase suspecţi au fost ridicaţi de anchetatori, fiind duşi la sediul DIICOT Timişoara pentru audieri.

    Potrivit unor surse judiciare, cei şase fac parte dintr-o grupare de trafic de droguri care este monitorizată de anchetatori de două luni, când un tânăr a ridicat un colet de la un autocar care circula pe ruta Spania- România. Poliţiştii care l-au urmărit i-au cerut să arate ce are în colet, iar când acesta a fost deschis au constatat că tânărul tocmai primise 2,2 kilograme de canabis în valoare de 11.000 de euro. Tânărul a fost reţinut, iar ulterior a fost arestat preventi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi tineri fac afaceri la Bucureşti pe o piaţă unde au cel mult 100 de concurenţi

    Andrei şi George s-au cunoscut În 2005, în vremea când lucrau la distribuitorul şi importa-torul de medicamente Montero, unul ca director comercial, celălalt ca director de IT. Acolo foloseau serviciul de business inteligence QlikView, cu care monitorizau vânzările, logistica, achiziţiile şi datele de piaţă. Au sesizat potenţialul existent legat de instrumentele de analiză de business, şi-au dat demisia şi au decis să încerce pe cont propriu. „Recunosc că succesul a venit destul de repede.

    “Nu a trebuit să ne stresăm prea mult“, spune Andrei Iordan despre începuturile din 2007 ale afacerii Winfo. Serviciul de business intelligence reprezintă, de fapt, un soft care preia date din mai multe surse şi pune la îndemâna managerilor analize cu scopul de a lua decizia cea mai eficientă în timpul cel mai scurt. Cei doi au găsit o piaţă în care perioada de creştere economică şi, deci, de creştere naturală a afacerilor le-a permis managerilor să func-ţioneze fără astfel de instrumente, devenite mult mai importante în perioade de declin. „În 2007, cultura afacerilor româneşti pentru servicii de business intelligence era aproape de zero.

    Când vorbeam despre business intelligence unei companii ni se spunea că şi firma respectivă sponso-rizează copii inteligenţi pentru concursuri internaţionale“, spune Andrei Iordan. Primul lor client a fost un concurent din industria farmaceutică al vechiului angajator, ADM Farm, însă cei doi au dat lovitura câteva luni mai târziu, când au semnat un contract cu filiala locală a retailerului Carrefour. Francezii au înţeles repede că au nevoie de un instrument rapid şi eficient de analiză de business – „educaţia e principalul criteriu care face ca acest produs să prindă la străini“.

    Strategia celor doi a fost ca în momentul când abordează o companie să găsească o nevoie a unui singur departa-ment pe care să o rezolve, pentru ca, ulterior, şi celelalte divizii să apeleze la serviciile lor. Iordan îi spune „land and expand“, menţionând că în aproape toate cazurile ei sunt cei care iau în vizor potenţialii clienţi şi niciodată invers. Odată cu startul crizei, comportamentele din rândul firmelor au început să se schimbe. Clienţii Winfo intraţi în portofoliu înainte de anul 2009 au continuat să investească la un nivel similar anilor precedenţi, însă găsirea de clienţi noi a devenit o sarcină tot mai dificilă – „le era frică să aloce orice fel ce buget pentru aşa ceva“. Apoi, în rândul multinaţion-alelor, cei doi spun că nu există foarte mulţi manageri care să-şi asume startul unui proiect la nivel local, întrucât execută direcţiile trasate din afara României. 80% dintre cei care au acceptat să aibă acces la un demo de o săptămână contra sumei de o mie de euro şi au observat ce rezul-tate se pot obţine au semnat un contract de business intelligence.

    Pasul cel mai dificil este con-vingerea angajaţilor din top management să accepte demonstraţia iniţială de o săptămână, caz în care rata de succes este doar de 15% – „din zece discuţii, reuşim să obţinem una, două demonstraţii“. În România există cel mult o sută de companii care furnizează servicii de business intelligence, cele mai multe în Bucureşti. Cei care activează în această industrie acoperă sute de companii, ceea ce îi face să fie unii dintre cei mai profitabili consultanţi din România. Un consultant de business tre-buie să înţeleagă rapid fenomenele de business, dat fiind că preia informaţiile de la oameni de afaceri care nu au neapărat un limbaj tehnic – „doar unul din cinci consultanţi e cu adevărat relevant“. Iordan observă că în România există puţine companii care au în propria organigramă structuri proprii de business intelligence, în condiţiile în care în Europa de Vest există nu doar angajaţi, ci şi departa-mente dedicate acestui sector.

    ferim analize pe baza cărora se iau decizii de milioane de euro. Nu sunt foarte multe proiecte de business intelligence generate la decizia oamenilor din România. Cele mai multe vin la cererea de la centru a multinaţionalelor“, spune Andrei Iordan. Cum multe dintre solicitările venite la filiala locală de la sediul central nu coincid cu piaţa locală, aprobarea modificării solicitate de la Bucureşti poate dura luni de zile, ceea ce duce la întârzierea obţinerii contractului de business inteligence. Princi-palul avantaj al folosirii unui astfel de instrument este agilitatea şi luarea deciziei în cunoştinţă de cauză şi nu pe bază de percepţie. „Dacă eşti un manager cu o funcţie extrem de importantă, trebuie să ai şi capacitatea de a abstractiza anumite lucruri. Ni se întâmplă să prezentăm un demo la o companie care produce biciclete, noi să arătăm o schemă despre trotinete şi apoi să ne întrebe «Pe biciclete se poate?». Sunt manageri care nu cunosc fenomene de business“, exemplifică Iordan.

    În portofoliul companiei, ponderea clienţilor români este de 1% din cifra de afaceri şi de 10% din numărul contractelor, restul veniturilor fiind generate de societăţi cu capital străin. Din cele mai importante zece companii din România, Winfo lucrează cu trei dintre acestea, cei mai mari clienţi fiind Automobile Dacia, Carrefour, Cora, GDF Suez, Romtelecom şi Ursus Breweries.
    Compania nu derulează în prezent afaceri cu instituţiile statului, dat fiind că nu respectă crite-riul impus în caietele de sarcini, respectiv o cifră de afaceri de cel puţin 25 de milioane de euro. 

    „Nici toată piaţa de business intelligence nu are o asemenea valoare în România“, spune George Savu. Compania a avut venituri de 600.000 de euro anul trecut, cu o marjă de profit de 16%. Creşterile de la an la an vor continua şi în viitor, iar cei doi nu îşi fac griji privind evoluţia afacerii pornite acum şase ani: „Nu ne-am lovit des de concurenţă. Piaţa nu e mare, iar aceste servicii sunt considerate high-end. Cel mai greu în România e să găseşti acel manager care are viziune şi o minte analitică şi îşi dă seama de valoarea informaţiei procesate în luarea deciziilor“.

  • Asseco, Fujitsu şi EMC au prezentat, la Mediafax Talks, soluţii IT pentru domeniul financiar-bancar

     Bogdan Mustaţă, Business Development Manager în cadrul Asseco SEE România, a precizat că “focusul” companiei vizează “aplicaţiile, soluţiile proprii din diverse domenii, în principal din domeniul financiar-bancară, dar şi din alte zone”.

    “Asseco România face parte din Asseco South Eastern Europe, o regiune cu multe provocări, foarte dinamică, cu cea mai mare diversitate politică, culturală, lingvistică, regiune ce acoperă 12 ţări”, a declarat Mustaţă, adăugând că peste 150 de bănci din regiunea est-europeană se numără printre clienţii Asseco.

    “În această regiune, zona de mobile este una dintre cele mai dinamice şi Romania se află în frunte”, a adăugat el, explicând această situaţie prin gradul mare de utilizare a “device-urile mobile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro