Guvernul intenţiona iniţial să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice şi a decis să creeze două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.
Tag: companii
-
Ministerul Economiei a semnat cu Pedersen&Partners contractul pentru recrutarea de manageri
“În următoarea perioadă, Pedersen&Partners Consulting va acorda Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri consultanţă de specialitate în alcătuirea caietelor de sarcini şi organizarea licitaţiilor prin care vor fi desemnate companiile de recrutare resurse umane, ce vor selecta candidaţii pentru posturile de manageri la companiile aflate în subordinea ministerului”, se arată într-un comunicat MECMA. Subsidiara din România a companiei daneze de executive search Pedersen & Partners a fost unul din ofertanţii pentru acest proiect, alături de Agenţia de Servicii Profesionale SRL şi asocierea dintre firma lui George Butunoiu Group SRL şi casa de avocatură Biriş Goran. Pedersen & Partners a fost înfiinţată în 2001 şi este una dintre cele mai mari companii de executive search din regiune. Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi.
-
Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online
Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.
Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.
De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.
Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.
-
Cristian Popa, BNR: Băncile trebuie să-şi mute modelul de pe reţea foarte extinsă spre creditarea companiilor
“Cred că preocuparea principală a băncilor ar trebui să fie comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către finanţarea companiilor. (…) Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Dar dacă vorbim cum scăpăm din această creditare mai lentă (…), cred că sectorul bancar din România nu mai poate scăpa decât printr-un accent pus pe finanţarea către sectorul corporate, care are proiecte viabile (…)”, a spus Popa la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX împreună cu Banca Naţională a României. În România activează 42 de bănci, care aveau la finele primului semestru 66.579 de angajaţi în 6.104 de unităţi bancare. Oficialul băncii centrale a arătat că marjele bancare sunt încă ridicate, lăsând să se înţeleagă şi că băncile nu s-au restructurat în pas cu volumul activităţii şi al gradului de neperformanţă înregistrat după declanşarea crizei.
-
Sorin Pâslaru, ZF: Poate fi plecarea Nokia un semn că urmează a doua dezindustrializare a României?
Acesta este un fragment de editorial scris în martie 2006, în urmă cu cinci ani. Furia investiţiilor străine de atunci, când încă Nokia sau Ford nici nu se anunţaseră, schimba economia, cel puţin în relaţiile sale externe.
Iar cea mai puternică evoluţie era a ponderii în exporturi a categoriei de “maşini şi dispozitive mecanice, aparate şi echipamente electrice”, care crescuseră la 28%, faţă de 21% cu cinci ani înainte, preluând prima poziţie de la industria uşoară – textile şi încălţăminte, un sector cu o valoare adăugată mult mai redusă.
Era industrializare pentru că această creare de locuri de muncă în industrie pe scară largă, mai ales în vestul ţării, venea după o perioadă de 10 ani, între 1989 şi 2000, când industria a alunecat în degringoladă şi a desfiinţat locuri de muncă. În 1990 în România erau 8 milioane de salariaţi, pentru ca în 2000 să ajungă la 4,5 milioane, adică la fel precum o ţară ca Ungaria sau Cehia, care au populaţie de două ori mai redusă, iar în prezent sunt doar 4,1 milioane oameni cu carte de muncă.
Şi era a doua industrializare pentru că mai fusese una, în perioada în care ponderea populaţiei din mediul rural s-a redus de la 80% la 50%, adică între 1950-1980, când, cu toate abuzurile şi traumele care au însoţit intervalul, România a devenit o ţară industrială. Au urmat zece ani de stagnare economică şi criză, între 1980 şi 1989, din cauza rambursării anticipate a datoriilor externe (perioadă a cărei perspectivă devine alta când se vede acum situaţia Greciei, în criză din cauza neplăţii datoriei externe deja acumulate) care au dus la colapsul regimului.
-
De ce merg bine afacerile francezilor în România: “cultura ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri”
“N-avem niciun ecou legat de vreo problemă a unei companii din Hexagon care să o determine să plece din ţară”, spune Bruno Roche, preşedintele Camerei de Comerţ Franceze în România. Asociaţia reuneşte 320 de companii membre, care grupează nume precum Dacia-Renault, Michelin, Orange, BRD – Groupe Société Générale, Cora, Auchan, Carrefour, GDF Suez, Veolia sau Lafarge, şi grupează în total circa 100.000 de angajaţi. “Investitorii francezi se confruntă cu administraţia greoaie, dificultatea de a derula proiecte, lipsa infrastructurii rutiere, dar e rolul comunităţii de afaceri să aibă un dialog pentru a rezolva aceste proiecte”, a mai spus Roche, adăugând că speră ca actuala criză economică să fie o şansă pentru autorităţi de a demara marile proiecte de infrastructură.
În viziunea şefului CCIFER, România e o destinaţie pe care o recomandă investitorilor în general şi francezilor în special, dat fiind că este a doua piaţă ca mărime din Europa de Est şi a şaptea din UE, e foarte apropiată cultural de Franţa – “ceea ce ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri” -, dar şi pentru că are o forţă de muncă bine pregătită şi dornică să înveţe. Roche nu a menţionat vreo investiţie franceză în România în perioada următoare, subliniind că singurele demersuri se află la stadiul de intenţie.
“Grupul Renault reprezintă cel mai bun exemplu că România este un mediu favorabil pentru o afacere de succes. Am plecat de la o uzină şi am construit un întreg lanţ auto: de la design la inginerie, fabricaţie, până la comercializarea de maşini”, spune Jérôme Olive, director general Dacia şi Grup Renault în România, care le recomandă investitorilor francezi să privească şi înspre turism, agricultură, energie şi tehnologia informaţiei.
În cadrul aniversării a 15 ani de existenţă, CCIFER a acordat premii companiilor cu activitate în România, printre câştigători numărându-se BRD, Medical Tour, Dalkia, Caussade Semences, GDF Suez, Automobile Dacia, Human Respect Solutions şi Parada_Accor.
-
Genericele atacă Zyprexa, al patrulea cel mai vândut medicament pe bază de reţetă în valoare
Olanzapina este indicată în tratamentul schizofreniei – pentru pacienţii care au răspuns iniţial la olanzapină tratamentul de întreţinere este eficace în menţinerea ameliorării clinice; a episoadelor maniacale moderate până la severe; pentru prevenirea recurenţelor la pacienţii cu tulburări bipolare, al căror episod maniacal a răspuns la tratamentul cu olanzapină.
Medicamentul original Zyprexa, produs de compania Eli Lilly, deţinea monopolul până în prezent, fiind al patrulea cel mai vândut medicament pe bază de reţetă în valoare, la nivelul anului 2009, cu vânzări de 20,5 milioane de euro, potrivit Cegedim.
-
Acţiunile europene au avut cea mai amplă creştere zilnică din ultimele 16 luni
Titlurile bancare au avut printre cele mai bune performanţe, iar indicele de profil STOXX Europe 600 a urcat cu 6,5%, continuând evoluţia pozitivă pentru a treia şedinţă consecutiv. De la începutul acestui an, acest indice a scăzut cu 30%. “Piaţa este în creştere puternică pentru că se pare că politicienii încep să ia lucrurile în serios şi pun la punct un plan coordonat”, a declarat David Coombs, manager de fonduri la compania Rathbone Brothers, care administrează active de 23,6 miliarde de dolari, transmite Reuters. El a adăugat că planul nu a fost stabilit, iar piaţa va reflecta incertitudinile.
-
Strategia Guvern-FMI: Noile companii energetice vor fi privatizate până în iunie 2012
Guvernul intenţiona iniţial să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice şi ia în calcul varianta alternativă de a crea două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.
-
Depozitele firmelor şi populaţiei au crescut cu 0,5% în august faţă de iulie, la 178 miliarde lei
În luna analizată, depozitele în lei ale firmelor şi gospodăriilor au crescut cu 0,8% raportat la iulie şi cu 10,8% comparativ cu august anul trecut, la 117,41 miliarde lei, în timp ce plasamentele în valută au scăzut cu 0,2% faţă de luna anterioară şi cu 4,4% comparativ cu august 2010, la 60,65 miliarde lei (exprimate în euro au crescut cu 0,2%, până la 14,36 miliarde euro), se arată într-un comunicat al BNR. Defalcat, depozitele în lei ale populaţiei s-au redus comparativ cu iulie cu 0,1%, până la 67,81 miliarde lei. Faţă de august anul trecut, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 9,7% (5,3% în termeni reali).