BusinessMagazin

Tag: companii

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.

     

  • Andrei Gerea a depus jurământul de învestitură ca ministru al Economiei. Băsescu: Aveţi misiuni teribil de grele: Oltchim şi Cuprumin

     “Permiteţi-mi să vă doresc succes, aveţi două misiuni teribil de grele: Oltchim şi Cuprumin. Sper să se deruleze procese transparente în favoarea companiilor”, a spus Băsescu.

    Liberalul Andrei Gerea a depus, miercuri, la Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Economiei, în prezenţa şefului statului, a premierului şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului fiind absent.

    La Cotroceni au mai fost prezenţi consilieri ai preşedintelui şi membri ai Guvernului.

    Ceremonia a durat doar câteva minute, la final Băsescu dând mâna cu demnitarii prezenţi şi râzând cu Victor Ponta şi Valeriu Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4676 lei/euro şi a atins CEL MAI RIDICAT nivel din ultimele 3 săptămâni

     Rata afişată luni de Banca Naţională a României (BNR) este cu 1,68 bani (0,38%) peste paritatea publicată vineri, de 4,4508 lei/euro. O paritate mai mare decât cea de luni a fost publicată de banca centrală pe 25 septembrie, când euro a fost cotat la 4,4711 lei.

    În ultimele souă şedinţe ale săptămânii anterioare, cursul de referinţă leu/euro a scăzut cu 1,23 bani, respectiv cu 0,28%, după ce miercuri a urcat la 4,4631 lei/euro şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni.

    Cursul de referinţă leu/dolar american a crescut luni cu 1,67 bani (0,51%), la 3,2948 unităţi, după ce în şedinţa anterioară a coborât la 3,2781 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi mint companiile din România angajaţii

    Mihai lucrează de un an în una dintre băncile de top de pe piaţa locală, într-un sediu impunător din oţel şi sticlă din Piaţa Victoriei. Trebuie să sune în fiecare zi zeci de clienţi cu datorii şi să-i convingă să-şi plătească ratele restante.

    Deşi i s-a promis că salariul lui va creşte după şase luni de la angajare şi are cea mai bună rată de colectare din echipa sa, primeşte în fiecare lună acelaşi răspuns când cere o mărire: „Luna viitoare”. Între timp, angajatorul i-a propus o altă formulă prin care i-ar creşte cu 40% salariul de 1.100 de lei – să muncească şi în zilele de sâmbătă.

    La câteva sute de metri de turnul de oţel şi sticlă munceşte Andrei, de cinci ani angajat al unui operator telecom. Lucrează peste program cel puţin zece ore pe săptămână, fără ca cineva să-i dea vreun ban sau să-i spună „Mul-ţumesc!„. „Dacă aş pleca în fiecare zi după nouă ore de program, nu mi-aş termina niciodată volumul de muncă. Targeturile pe care mi le-au făcut îmi cer să fiu acolo cel puţin de la nouă la şapte„, spune Andrei.

    Deşi este duminică şi a ieşit în oraş la meci, lui Alex îi sună telefonul primit de la companie. „Este o urgenţă„, spune el, în timp ce îşi lasă berea neterminată pe masă şi achită consumaţia. „Pe lângă faptul că banii nu au intrat de o lună, ne mai sună şi când vor ei„, spune tânărul de 27 de ani, brand manager la o companie din FMCG.

    Cei trei au în comun un anume  tip de angajator. Un angajator care îşi permite să încalce multe dintre reguli, mizând pe angajaţi care cu greu se pot desprinde de actualul loc de muncă din cauza lipsei de locuri de muncă. „Bancurile despre recrutare şi situaţia reală de la slujbă sunt, din păcate, prea des adevărate. Multe companii sunt sub presiunea de a recruta şi prezintă o realitate mai roz. Uneori angajatorii îşi mint angajaţii în mod deliberat, mult mai frecvent însă angajatorii se mint pe ei înşişi„, spune Sergiu Neguţ, partener în cadrul companiei de consultanţă Wanted Transformation.

    Astfel, promisiunile pe care le fac angajatorii sunt pentru candidatul ideal, pe când angajatul real, în carne şi oase, nu are de cele mai multe ori acele performanţe, competenţe şi abilităţi ideale care i-ar permite să obţină toate avantajele descrise ca posibil de atins. De aceea, bonusurile, posibilităţile de promovare, vizibilitatea, autonomia, autoritatea sunt limitate în raport cu imaginea căpătată de angajat la recrutare. Dincolo de faptul că lui Mihai i se amână mărirea de salariu, solicitările legate de productivitate cresc de la o zi la alta.

    Dacă până săptămâna trecută trebuia să-i convingă pe clienţii pe care îi sună să plătească 30% din restanţă, plafonul s-a mărit la 60%. „Apar, mai rar, situaţii şi mai vitrege, în care schema de plată se schimbă la scurt timp după angajare, fără legătură cu performanţa angajatului, cât mai degrabă cu performanţa companiei în ansamblu„, mai spune Neguţ despre situaţia în care se găseşte Mihai. Pe blogurile de specialitate li se atrage atenţia candidaţilor care aplică pentru un job în actualul context economic.

  • Comisia Europeană lansează o consultare online privind protecţia consumatorilor. Vezi cum poţi participa

    Consultarea este deschisă pentru agenţii şi funcţionari ai statului cu atribuţii de protecţie a consumatorilor, consumatori şi organizaţii de protecţie a consumatorilor, companii şi asociaţii de business, cercetători.

    Consultarea durează până la 31 ianuarie 2014 şi este accesibilă aici.

    De asemenea, chestionarul poate fi descărcat de aici pentru a fi consultat offline.

    “Pentru noi, întreaga Europă reprezintă un centru de cumpărături. Doresc să aflu de la consumatori, de la proprietarii de magazine, de la întreprinderi în ce mod putem consolida protecţia consumatorilor, în special la nivel transfrontalier, fără a spori birocraţia”, a declarat Neven Mimica, comisarul european pentru protecţia consumatorilor.
        
    Consultarea urmăreşte obţinerea de opinii cu privire la aspecte precum: De ce mijloace de investigaţie şi de intervenţie au nevoie autorităţile naţionale însărcinate cu aplicarea legislaţiei pentru a coopera mai bine în lupta împotriva încălcărilor legislaţiei în materie de protecţie a consumatorilor care sunt constatate în mai multe ţări? Ce sancţiuni sunt necesare pentru a lupta mai bine împotriva practicilor ilicite? Cum pot autorităţile însărcinate cu aplicarea legislaţiei să acţioneze mai eficient şi să combată mai bine practicile frauduloase care sunt foarte răspândite în UE sau care sunt săvârşite de acelaşi operator în mai multe state membre?

    Având în vedere constrângerile actuale privind finanţarea publică, o problemă fundamentală abordată în această consultare este dacă – şi în ce mod – o eventuală abordare mai coordonată la nivelul UE ar putea contribui la punerea în comun a resurselor şi la găsirea de răspunsuri comune eficiente în materie de aplicare a legislaţiei, care să combată practicile ilicite ce aduc prejudicii consumatorilor şi întreprinderilor din UE.

    La nivel practic, revizuirea ar trebui să contribuie la dezvoltarea de indicatori mai buni şi la identificarea oportunităţilor de punere în comun a datelor, ducând la ameliorarea metodologiilor de aplicare a legislaţiei.

    Regulamentul UE privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului pune în legătură autorităţile naţionale pentru protecţia consumatorilor prin intermediul unei reţele paneuropene de asigurare a respectării legislaţiei. Această reţea abordează încălcări ale legislaţiei UE care implică cel puţin două ţări din UE. Un exemplu concret este cel al comercianţilor care desfăşoară activităţi de vânzare la distanţă într-o anumită ţară, dar care abordează în mod ilegal consumatorii din alte ţări, folosind practici comerciale agresive.

    De la intrarea în vigoare în 2007 a Regulamentului CPC, o autoritate naţională din ţara UE în care se aduce atingere intereselor consumatorului poate apela la omologul său din statul membru în care se află sediul comerciantului, solicitând măsuri care să pună capăt încălcării. Autorităţile de aplicare a legislaţiei pot, de asemenea, să se alerteze reciproc în privinţa practicilor frauduloase pe care le-au identificat şi care sunt susceptibile să afecteze şi alte ţări.

    CE a constatat că, din ce în ce mai mult, operatorii aflaţi în concurenţă într-un anumit sector adoptă tehnici de marketing similare, astfel încât practicile frauduloase asociate se răspândesc pe scară largă în întreaga UE. În plus, eventualele practici frauduloase pot să se răspândească mai repede şi să afecteze un număr mare de consumatori în UE ca urmare a dezvoltării noilor canale comerciale online şi mobile (peste 50% dintre consumatori afirmă că este cel mai probabil să întâlnească practici comerciale ilegale pe internet).


     

  • Şova a reclamat DNA că reprezentantul unei companii ar fi vrut să îl mituiască pentru un contract

     “Acum o lună şi ceva când m-am întors din China am depus o plângere penală la DNA împotriva unui reprezentant al unei firme mari care a încercat să mă mituiască pentru a obţine un tronson de autostradă”, a afirmat ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova.

    El a mai spus că în momentul în care s-a întors din China, imediat ce a coborât din avion, l-a informat pe premierul Victor Ponta asupra acestei încercări de mituire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa de Insolvenţă Transilvania: Codul Insolvenţei trimite firmele mijlocii şi mari în faliment. Nu se pot reorganiza într-un an

     “Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească”, a declarat, într-un comunicat, Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Reprezentanţii CITR apreciază că măsurile vor destabiliza mediul de afaceri, în loc să-l ajute, pentru o companiie fiind dificil să se redreseze într-o perioadă de numai un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea românului care a vândut compania pe care voia să o ducă la un miliard de dolari

     “Avangate este confirmarea unui track record personal şi românesc. Se poate să ai succes şi să nu fie ceva întâmplător. Se poate să creezi companii, să le dezvolţi şi să finalizezi proiectele. Această tranzacţie arată că se pot începe, construi şi finaliza proiecte care vin din România”, a spus Radu Georgescu. Cu vânzarea Avangate, fondatorul Gecad este la al treilea exit internaţional dintr-o companie pornită de la zero în România, după vânzarea antivirusului RAV către Microsoft şi a integratorului de soluţii de plăţi electronice gecad ePayment către Naspers. Cititi mai multe pe despre tranzactie pe www.zf.ro

    Iată povestea completă a lui Radu Georgescu, redată în iunie 2012 în Business Magazin: 

    Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialişti, a angajat expaţi şi a mutat o afacere românească, una din puţinele afaceri româneşti cu anvergură internaţională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-şi dovedi că poate, să creeze şi să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că
    s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    În ’94 a început patru produse software, antivirusul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au eşuat. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie “senzaţională”, dar conceput de un singur programator, de excepţie, care a plecat în SUA, iar produsul a murit (“morala, să nu pui toate ouăle într-un singur coş”). Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de programatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, “făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie”.

    “RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă “security” în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit”, spune Georgescu.

    Tehnologia antivirus RAV a apărut în 1994. Georgescu spune că s-a gândit la un produs antivirus împreună cu Claudiu Oprea, director general al companiei într-o perioadă în care făceau software pentru CAD, dar asamblau şi calculatoare. Au scris, pe hârtie, pentru că nu exista mail, celor de la McAfee, care nu au răspuns. “Am găsit pe BBS-uri (un computer logat într-un sistem prin intermediul unui program de terminal – o formă de comunicare şi transfer de date ce precede e-mail-ul şi internetul – n.r.) un tânăr de 17 ani ce făcea un antivirus, Costin Raiu; ne-am întâlnit şi a venit să dezvolte produsul pentru noi.” RAV a fost continuat de un coleg al lui Raiu, Adrian Marinescu, după plecarea acestuia la Kaspersky, compania rusă de securitate informatică. Raiu lucrează şi acum la Kaspersky, unde face cercetare în domeniu.

    Georgescu şi-a finanţat activitatea din vânzarea primului produs conceput, de proiectare asistată de calculator şi care a fost, de fapt, primul său exit. Vânzarea nu a fost de milioane de dolari, dar “adusese nişte bănuţi, suficienţi cât să mergem mai departe. Între timp asamblam calculatoare sau alergam cu mauşii prin consignaţii”.

  • Concurs de solidaritate digitală pentru educaţie

    “Scopul principal al acestei actiuni este cresterea constientizarii in randul companiilor privind reutilizarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Concursul se va finaliza printr-un seminar pe tematica reutilizarii si reducerii consumului de energie si materiale, consumul si productia responsabile, la care ONG-urile de mediu si de dezvoltare durabila vor fi invitate pentru a prezenta studii de caz ale proiectelor lor de succes catre reprezentanti ai companiilor interesate de acest domeniu. Celor 3 companii de la care vom colecta cele mai mari cantitati de DEEE le vom oferi premii de nepretuit facute din materiale reciclate!” a declarat Patrick Ouriaghli, Directorul Executiv al Ateliere Fara Frontiere.

    O mare parte din calculatoarele si monitoarele colectate vor fi reconditionate si donate ONG-urilor si institutiilor de invatamant care desfasoara programe de educatie in sprijinul copiilor, tinerilor si persoanelor aflate in dificultate. Restul DEEE va fi reciclat in cadrul atelierului de insertie, conform normelor de mediu. Actiunea se inscrie intr-o serie de activitati desfasurate de Ateliere Fara Frontiere si organizaţia colectivă nonprofit care gestionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice ECOTIC in Proiectul co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.
     

  • O nouă versiune a soluţiei Charisma ERP

    “Creşterea uzabilităţii, prin adopţia tehnologiilor mobile, este un trend care va continua în Charisma, zonele de vânzare, achiziţii, ofertare şi comenzi fiind următoarele vizate. Evoluţia Charisma va fi în permanenţă în pas cu schimbările mediului economic şi cu creşterea exigenţei clienţilor”, spune Vlad Cristuţiu, director product management la TotalSoft.

    Noile funcţionalităţi ale Charisma ERP 2014 includ o soluţie de eProcurement destinată optimizării proceselor de achiziţii, un nou instrument de urmărire şi planificare a plăţilor, precum şi un nou modul de cash flow. Versiunea mai  aduce de asemenea un sistem de management al relaţiei cu clienţii, iar componenta de HR a fost completată cu un sistem de pontaj electronic destinat echipelor mobile, prevăzut cu cititoare de card şi de amprentă digitală, dar şi cu funcţionalităţi de localizare a echipamentelor prin GPS.

    Charisma ERP 2014 integrează şi soluţii mobile noi, precum Charisma Cash Flow, Charisma MedCare, Charisma CRM sau raportări de tip organigramă HR.