BusinessMagazin

Tag: piata

  • Radu Florescu, la BM Storytellers: Semnele proaste începeau să se vadă încă din 2007 şi să ne dea de gândit

    Iată discursul lui Radu Florescu, CEO Saatchi & Saatchi, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Sunt plăcut surprins că nu vreţi să vă vorbesc în cadrul acestui eveniment despre motivul venirii mele în România în 1990. Am spus povestea asta de o sută de ori. 2007 a fost un an bun. România era în creştere şi nu numai România. Dar semnele proaste începeau să se vadă şi să ne dea de gândit. M-am întâlnit la un moment dat cu un taximetrist, care m-a întrebat de unde sunt, apoi mi-a spus că e normal că am venit în România, deoarece aici piaţa este în creştere, iar piaţa imobiliară este formidabilă şi că o să cumpere şi el nişte apartamente.

    Ascultându-l, mi-am dat seama că este un semn prost. Dacă vine cineva fără experienţă într-un domeniu şi spune despre acel domeniu că este formidabil – acesta este un semn prost. 2008 a fost aşadar un an mult mai prost, un an când s-au schimbat lumea şi businessul nostru din publicitate. O piaţă economică în care majoritatea activităţilor a fost cu publicitate tradiţională de print, radio şi TV a devenit după 2008 o piaţă în care se căuta masiv internet. Am fost forţaţi să ne schimbăm abordarea.

    Din venitul nostru de acum, cam 20% este bazat pe marketing digital şi este în creştere. Dacă ne uităm un pic în piaţă, singurul segment care creşte este online-ul. Criza economică din 2008 a fost bună pentru noi. Nu poţi fi o viaţă în creştere continuu, trebuie să mai existe şi fluctuaţii. De la începutul afacerilor mele în România, am bugetat tot timpul o creştere de 10%, în fiecare an; în 2007 am bugetat tot creştere pentru 2008 şi a fost prima dată când nu am fost pe plus. De atunci, am schimbat oameni şi am schimbat mentalităţi, timp de patru ani. La începutul lui 2014, această schimbare a ajuns la sfârşit, aceşti cinci-şase ani ne-au pregătit foarte bine pentru a aborda piaţa de astăzi.

    Dacă e să mă uit în urmă, îmi pare rău că nu am cumpărat Facebook la 17 dolari (râde – n.r.). Mă gândesc tot timpul unde voi fi şi ce voi face în 20 de ani şi sunt sigur că voi fi dezamăgit. Sigur voi fi dezamăgit, în primul rând că nu am făcut eu Facebook, dar o să fiu mai dezamăgit că nu am făcut mai multe lucruri, deoarece în fiecare zi îmi sunt prezentate noi oportunităţi, dar nu am timp să mă gândesc la ele.

    Românii sunt foarte cunoscuţi pentru creativitate, nu trebuie să ne uităm mai departe de festivalurile de la Cannes sau New York, unde iau tot timpul zeci de premii. Eu sunt cel mai puţin creativ din agenţia noastră. Am propus probabil 100, 1.000 sau 2.000 de idei creative în 15 ani şi niciuna nu a fost folosită; probabil eu sunt un fel de tester, dacă îmi place mie, probabil nu va merge.

    Creativitatea este un subiect subiectiv, dar când fac o comparaţie cu ce văd eu la televizor aici şi în alte părţi, cred că românii au un talent deosebit în a fi creativi, şi nu vorbesc aici doar de publicitate, ci de folosirea creativităţii pentru antreprenoriat, în România sunt oameni care au idei foarte bune. Economia este pe drumul cel bun: barometrul meu personal sunt călătoriile şi oamenii de pe stradă, mă uit mereu la ei şi îmi dau seama dacă o piaţă este în creştere sau nu.
    Eu sunt un etern optimist.

    În urmă cu cinci ani, am promis colegilor de la firmă că mă voi retrage din business la 50 de ani. Nu m-am ţinut de această promisiune, din păcate pentru ei, şi probabil încă 5-10 ani voi mai fi aici în România, deşi am tot promis familiei că mă voi întoarce în State sau în Franţa; am rămas însă aici pentru că eu cred că mai sunt încă oportunităţi. România este o insulă şi trebuie să fie un punct puternic în regiune, un punct stabil pentru zona de afaceri. 

    Imaginea României nu este grozavă, pentru că, după mine, deşI vorbim despre douăzeci şi patru de ani după ‘89, până acum n-am văzut un plan strategic naţional. Pentru mine faptele şi acţiunile vorbesc mai mult decât vorbele, şi mi se pare că am vorbit prea mult şi am făcut prea puţin, iar acum avem nevoie mai mult decât oricând de un plan pe termen lung care să însemne educaţie socială, politică şi acesta este un lucru care lipseşte.

  • H&M retrage de pe piaţă o curea vândută împreună cu pantaloni pentru fetiţe

    “Rugăm clienţii să înceteze folosirea curelei. Componentele din metal care susţin cureaua se pot fărâmiţa. Piesele mici prezintă riscul de a fi înghiţite sau inhalate de către copiii sub 3 ani. Clienţii sunt rugaţi să returneze cureaua sau pantalonii şi cureaua în orice magazin H&M, pentru a primi înapoi suma integrală plătită pe produs”, se arată într-un anunţ al companiei.

    H&M a fost informat în legătură cu un incident provocat de acest produs. Compania precizează că nu s-a raportat niciun caz de accidentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: CFR va cumpăra energia de pe OPCOM din 15 iunie, costurile vor scădea cu 10-15%

     “Am semnat pe 25 aprilie convenţia de stingere a datoriilor între CFR şi Electrica Furnizare. CFR Infrastructură are obligaţia de a plăti toate datoriile către Electrica Furnizare până la data de 15 mai”, a declarat Şova, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că un alt efect pozitiv al aceastei convenţii, pe lângă stingerea datoriei, este acela că administratorul reţelei feroviare va intra într-o “logică firească”, a achiziţionării de electricitate de pe piaţa reglementată OPCOM, ceea ce va duce la o scădere a cheltuielor cu energia pentru 2014 între 10-15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: CFR va cumpăra energia de pe OPCOM din 15 iunie, costurile vor scădea cu 10-15%

     “Am semnat pe 25 aprilie convenţia de stingere a datoriilor între CFR şi Electrica Furnizare. CFR Infrastructură are obligaţia de a plăti toate datoriile către Electrica Furnizare până la data de 15 mai”, a declarat Şova, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că un alt efect pozitiv al aceastei convenţii, pe lângă stingerea datoriei, este acela că administratorul reţelei feroviare va intra într-o “logică firească”, a achiziţionării de electricitate de pe piaţa reglementată OPCOM, ceea ce va duce la o scădere a cheltuielor cu energia pentru 2014 între 10-15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Un arhitect american la Bucureşti: cum s-a adaptat fiul unui fermier din SUA la viaţa din România?

    În adolescenţă a locuit timp de câţiva ani la Londra, unde spune că şi-a educat simţul estetic, dar ulterior s-a întors în Statele Unite, pentru a studia arhitectura la Universitatea din Michigan. „După ce am absolvit facultatea, am lucrat pentru o companie de familie şi ulterior, în timp, am început să lucrez pentru firme mai mari„, povesteşte Randy Tharp despre debutul său profesional.

    Prima experienţă managerială a avut-o în cadrul unuia dintre cei mai mari constructori japonezi, Kajima, unde a lucrat din 1990 până în 1998. A fost mai întâi director de marketing, ajungând în timp manager general şi de operaţiuni şi director de corporate development în cadrul subsidiarei americane a Kajima.

    Ulterior, a lucrat cu nişte prieteni timp de câţiva ani, urmând ca din 2001 să se alăture companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein, cu o istorie de aproape 100 de ani. „În 2009 am venit în România pentru un proiect care avea întârzieri şi la care am lucrat câteva luni. Apoi am început alte proiecte, iar în 2010 am preluat conducerea biroului din Bucureşti„, spune Tharp.
    De atunci, managerul american a luat pulsul economiei locale prin intermediul proiectelor la care a participat: de la fabrica de sonde de petrol a Lufkin de la Ploieşti până la relocarea fabricii din Bucureşti a producătorului de pompe Aversa.

    Proiectele la care lucrează americanii de la Epstein pe piaţa locală şi investiţiile pe care le-a văzut managerul american materializându-se în ultimii ani îl fac să creadă că nu mai avem motive să vorbim despre criză economică.
    „Cred că am ajuns la finalul crizei. Am atins punctul minim în urmă cu doi ani, iar de atunci interesul pentru România a crescut. Din ce în ce mai mulţi investitori sunt atraşi de România, cel puţin în domeniul industrial şi în IT„, spune Tharp.

    El adaugă că, în industrie, companiile sunt interesate în special de investiţii în sectorul auto şi cel de petrol şi gaze, dar că există potenţial şi în domeniul alimentar şi farmaceutic. „Ar exista un potenţial şi mai mare (în atragerea de investiţii străine – n.red.) dacă statul ar oferi anumite stimulente, aşa cum sunt scutirile de taxe.„

    Dacă în zona de construcţii industriale, dar şi de spaţii de birouri şi de retail, Tharp este optimist şi susţine că vede o revenire a numărului de proiecte, nu acelaşi lucru poate spune şi despre construcţiile rezidenţiale.

    De altfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică confirmă acest lucru: anul trecut au fost finalizate în România puţin peste 40.000 de case şi apartamente, în scădere cu aproape 6% faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte infrastructura, Tharp consideră că nevoile sunt mari, dar priorităţile nu au fost stabilite foarte clar. „Resursele sunt limitate şi acest lucru este o provocare. Sunt însă proiecte care ar trebui să fie prioritare, aşa cum este centura de sud a Capitalei, care să lege autostrăzile Constanţa-Bucureşti de Bucureşti-Piteşti.„

    În prezent, centura de sud a Capitalei, care are doar o bandă pe fiecare sens, este plină de gropi, însă există de mai mulţi ani proiecte de reabilitare a acesteia, care nu au început încă. Statul vrea de asemenea să construiască în concesiune o centură de sud la standard de autostradă, dar deocamdată nu a anunţat cine vor fi investitorii privaţi care o vor finanţa.

    Epstein a înregistrat anul trecut în România o cifră de afaceri de 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) pe entitatea juridică Epstein Arhitecture & Engineering. Americanii, care au în prezent birouri la Chicago, în Varşovia şi în Bucureşti, au înce-put să lucreze pentru proiecte şi în alte ţări, astfel că arhitecţii din România se ocupă, spre exemplu, de proiecte ale Emerson pe piaţa rusească.

    „Exportăm servicii din România„, spune Tharp. În acest context, dar şi al noilor proiecte pe care compania le are pe piaţa locală, aşa cum este relocarea fabricii Aversa din Bucureşti, o extindere pentru fabrica Röchling Automotive din parcul industrial WDP de la Oarja (judeţul Argeş) sau diverse alte proiecte cu firmele americane Cameron şi Emerson, Tharp speră că anul 2014 va aduce o creştere de circa 25% a afacerilor.

  • Muncitori ruşi vor defila de 1 Mai în Piaţa Roşie, pentru prima dată de la dezmembrarea URSS

     “Crimeea a revenit în Rusia, iar sindicatele se întorc în Piaţa Roşie!”, şi-a exprimat entuziasmul, într-o conferinţă de presă Serghei Cernov, preşedintele Federaţiei Sindicatelor de la Moscova.

    1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii, o zi liberă în Rusia, în care se sărbătoreşte lupta pentru condiţii mai bune de muncă. Sindicatele ruseşti defilează anual cu această ocazie, în majoritatea oraşelor din ţară.

    Anul acesta, revenirea simbolică în celebra piaţă, la doi paşi de Kremlin, a fost autorizată de către autorităţi, ca pe timpul URSS, când de 1 Mai se organizau defilări militare şi civile de amploare în faţa liderilor sovietici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro