Tag: piata

  • Asigurările pentru companii – cât plătesc firmele din România să se protejeze de riscuri

    Asigurări de răspundere civilă auto (RCA) şi CASCO, asigurări de echipamente electronice, de răspundere managerială, de răspundere profesională, asigurarea de răspundere privind multimedia şi prejudiciul provocat de publicitate, asigurarea reputaţiei şi protejării brandului – sunt câteva dintre poliţele de asigurare specifice industriei folosite în cadrul producătorului românesc de antivirus Bitdefender, produs care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori, aspect care se reflectă şi în modul în care este gestionat riscul în companie: la nivelul fiecărui departament important există o funcţie de manager de risc care analizează cele mai importante riscuri de business. Riscurile sunt evaluate şi, în funcţie de acestea, se iau măsurile adecvate de protecţie. „Asigurările sunt în unele cazuri măsuri eficiente de adresare a acestor riscuri, plecând de la răspunderea profesională până la asigurarea unor creanţe pentru neplată”, potrivit informaţiilor oferite de companie. Cât din acest comportament se regăseşte în rândul celorlalte companii care activează pe piaţa autohtonă, în industrii mai puţin expuse unor riscuri atât de specifice?

    Conform Autorităţii de Supraveghere Financiară, asigurările în afaceri, încheiate de persoane juridice, deţin o participaţie de 57,86% din piaţa asigurărilor generale, care a înregistrat o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 miliarde de lei în 2012, anul în care pentru care a fost realizată statistica. Restul pieţei, până la 8,2 miliarde lei, este reprezentat de asigurările de viaţă, dominate de retail.

    “Dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nici nu mi se va întâmpla.” „Gradul de penetrare al asigurărilor în cazul României este mult mai redus decât în restul ţărilor europene, atât pe zona de corporate, cât şi pe cea de retail. Nivelul redus al veniturilor populaţiei, corelat cu o lipsă de educaţie în materie, conduc la lipsa unei obişnuinţe în a avea o poliţă de asigurare, dacă nu te obligă cineva: banca, în legătură cu contractarea unui credit, sau legea, în cazul asigurărilor obligatorii”, spune Valentin Ţucă, directorul general al companiei de brokeraj de asigurări AON.

    Gradul redus al asigurărilor corporate poate fi explicat prin faptul că cele mai multe dintre marile noastre companii fac parte din grupuri multinaţionale, care au programe de asigurări globale şi foarte rar cumpără asigurările necesare de pe piaţa locală. Aceste programe de asigurare sunt construite astfel încât să eficientizeze cât mai mult costul cu primele de asigurare, mai ales în ceea ce priveşte expunerile pentru active şi răspunderi. „În unele cazuri, subsidiarele multinaţionalelor nu încheie niciun fel de poliţe locale, asigurarea făcându-se de compania «mamă», la ea acasă, în virtutea principiului «freedom of services»”, explică Ţucă.

    Subsidiarele locale de companii multinaţionale care încheie, totuşi, poliţe de asigurări aici optează cel mai des spre asigurarea mijloacelor de transport – prin asigurări CASCO şi RCA, asigurări ale riscului de credit comercial şi asigurările aferente personalului angajat – de sănătate, viaţă, pensii, accidente, călătorii în străinătate. Dacă ne referim la companiile pur româneşti, în special la IMM-uri, gradul de penetrare al asigurării este foarte scăzut şi majoritatea celor care cumpără o poliţă de asigurare pentru active – clădiri, echipamente, stocuri – o face pentru că sunt obligate de băncile finanţatoare”, mai observă Valentin Ţucă.

    „Companiile nu cumpără poliţe de asigurare pentru că îşi doresc un anumit tip de produs: de obicei, asigurările din categoria imobiliarelor se achiziţionează într-o proporţie majoritară de clienţi pentru un minimum de protecţie, dar am întâlnit şi clienţi care nu aveau niciun tip de protecţie suplimentară în afară de asigurarea obligatorie tip RCA”, observă Anca Roşcăneanu, directorul general al brokerului de asigurări Gras Savoye România.

    În ce priveşte poliţele auto tip CASCO, dacă rata daunei pentru clienţi este mai mică de 40%, companiile nu mai încheie astfel de poliţe şi preferă să îşi autofinanţeze daunele; îşi reînnoiesc poliţele CASCO atunci când rata daunei depăşeşte 70-80%. În cazul companiilor cu capital privat românesc, Roşcăneanu recunoaşte că a întâlnit cazuri în care managerii acestora nu aveau de gând să îşi facă alt tip de asigurare în afară de cele impuse, pe principiul „dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nu am nicio problemă şi nu văd de ce ar putea să mi se întâmple”. Dar, statistic vorbind, dacă nu s-a întâmplat demult sau nu s-a întâmplat deloc, este pe cale să se întâmple.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Neagu, Transelectrica – Sistemul energetic “a fost violat pe toate părţile” în ultimii 20 de ani

     “Deschiderea pieţei şi interconectarea (pieţei energetice cu statele vecine – n.r.) se vor face. Au fost specialişti care au construit un sistem energetic care, îmi permit să spun, deşi a fost violat pe toate părţile în ultimii 20 de ani, încă este în funcţiune şi România până astăzi nu a experimentat un black-out (pană de curent), ba a ajutat ţările vecine în situaţii dificile. Ar fi bine să asigurăm energie din capacităţi energetice româneşti”, a spus Neagu.

    Prezent la conferinţă, Valentin Mircea, avocat în firma de avocatură Mircea şi Asociaţii, a afirmat că România are o supracapacitate energetică de producţie a energiei care, este însă “iluzorie”, pentru că în mare parte este reprezentată de unităţi învechite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a continuat să scadă şi a ajuns la 4,3934 lei/euro, un nou minim al ultimelor 10 luni

     BNR nu a mai anunţat un curs mai redus decât cel de marţi începând din 30 iulie 2013, când rata de referinţă a fost de 4,3907 lei/euro.

    Pentru dolarul SUA, banca centrală a publicat un curs de 3,2269 lei/dolar, în scădere cu 0,31 bani.

    Pe de altă parte, rata de referinţă pentru francul elveţian a crescut uşor, cu 0,3 bani, la 3,5986 lei/franc, după ce a atins miercuri cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi jumătate.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea clujencei care a creat partidul tinerilor din România şi apoi l-a desfiinţat. Câştigă 100.000 de euro pe an

    “Îmi aduc aminte că la prima mea întâlnire de negociere cu o firmă de construcţii am fost întrebată: «Când vine domnul director!?»”, descrie Diana Calfa o idee preconcepută întâlnită deseori în piaţa de construcţii, cu care se interesectează în activitate şi în care activează mai ales bărbaţi. “Importante sunt viziunea, curajul, determinarea, valoarea adăugată şi verticalitatea. Toate împreună îţi determină succesul în mediul de afaceri”, adaugă ea.

    Diana Calfa a avut în 2008 viziunea unui concept nou pe piaţa amenajărilor interioare din Cluj-Napoca. Morphoza – atelier de interioare îmbină, pe lângă soluţii de mobilare, utilaje, decorare şi o parte de servicii, de la consultanţă, concept şi proiectare până la management integral. Pariul a fost unul de succes pentru Calfa, iar compania pe care a înfiinţat-o a ajuns în 2013 la o cifră de afaceri de 800.000 de euro şi un profit de 100.000 de euro.

    Portofoliul companiei cuprinde peste 300 de proiecte rezidenţiale amenajate, alături de locaţii HoReCa şi clădiri de birouri.  Absolventă de sociologie şi ştiinţe politice, Calfa a fost pe rând voluntar în coordonarea unor programe pentru tineri, angajat şi antreprenor. În perioada 2000-2004 a înfiinţat un partid politic al tinerilor neimplicaţi anterior în politică – Uniunea pentru Reconstrucţia României. Resursele financiare şi umane insuficiente nu i-au permis însă să îşi pună în practică idealurile în politică şi a decis să pună capăt acestei activităţi.

    Şi-a început cariera de antreprenor cu două proiecte imobiliare construite împreună cu soţul ei, Dora Park şi Bella Park.  Ca antreprenor, nu are regrete, însă şi-ar fi dorit “să gândesc mai mult şi să acţionez mai mult fără graniţe: dacă în design şi dezvoltare mă inspir destul de mult din ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, ca acţiune şi piaţă abordată am rămas concentrată pe zona apropiată Clujului”.

  • Smartphone-urile mai puţin cunoscute, dar mai ieftine, câştigă teren în Europa

     Wiko, un producător francez de smartphone-uri relativ necunoscut, s-a alăturat unei liste de telefoane ieftine fabricate în cea mai mare parte de rivali din China, scrie Financial Times.

    Brandurile foarte cunoscute, precum Apple şi Samsung, se confruntă pe piaţa europeană cu o presiune tot mai mare din partea concurenţilor mai mici, arată datele Kantar Worldpanel ComTech.

    Printre micii producători se află, însă, şi branduri cunoscute, precum Motorola, care şi-a revitalizat linia de smartphone-uri, precum şi companii ca Huawei şi Wiko.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei are acum în regiune o cotă de piaţă de 3%, ajungând chir la 5% în Germania şi Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă o casieră de la IKEA

    Un casier IKEA primeşte un salariu lunar de aproximativ 800 de lei, potrivit unor surse din piaţă. Pe lângă suma amintită, fiecare angajat IKEA primeşte şi bonuri de masă. Compania a refuzat să facă precizări cu privire la veniturile angajaţilor săi.

    Ikea este cel mai mare retailer de mobilă din România şi deţine un magazin în nordul Bucureştiului. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a fost de circa 90 de milioane de euro. Compania are 425 de angajaţi.

    În 2013, profitul IKEA Group a crescut cu 3,1%, ajungând la 3,3 miliarde de euro. Condiţiile pieţei au început să se îmbunătăţească, astfel, cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în China, Rusia şi SUA.

  • Cel mai bun început de an din ultimii patru pentru electro-IT

    ”Cea mai mare creştere în valoare (aproximativ 33%) a fost generată de sectorul telecom, care a atins 117 milioane euro, deţinând astfel titlul de cel mai mare sector. De un bun început de an au avut parte şi pieţele de electronice, electrocasnice mici şi mari, cu rate de creştere pozitive comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pieţele de echipamente foto, IT şi imprimante, multifuncţionale şi consumabile sunt singurele care au înregistrat scăderi comparativ cu trimestrul I din 2013, cea mai mare fiind pentru piaţa foto (aproape -40%)“, arată rezultatele studiului GfK Temax pentru România.

    Datele GfK confirmă ceea ce operatorii de telefonie mobilă spun de câteva trimestre încoace: vânzarile de smartphone-uri au accelerat, avansând cu rate de creştere semnificative. Segmentul smartphone a continuat să înregistreze creşteri considerabile, de două cifre, în timp ce telefoanele mobile clasice pierd în continuare teren. Produsele care au contribuit semnificativ la creşterea pieţei de telecom au fost cele ce permit conexiuni 3G şi chiar 4G, cele care încorporează o cameră de minimum 5 MP şi cu dimensiuni mari ale ecranelor (mai mari de 4 inci).

    Primul trimestru al anului a adus o creştere de aproape 11% pentru piaţa electrocasnicelor mari, însă din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute a fost mai slab decât primul trimestru din 2012. S-au vândut însă produse mai scumpe, astfel că valoarea vânzărilor din primul trimestru este cea mai mare din ultimii patru ani, potrivit datelor GfK.

    Piaţa electrocasnicelor mici a înregistrat încă un trimestru de creştere, cu o rată de 7,9%. Fiecare categorie a avut un produs-cheie care a contribuit la atingerea unei valori de 26 de milioane de euro. Înregistrând o rată de creştere de două cifre, aparatele de tuns, aparatele de bărbierit şi epilatoarele au generat o evoluţie pozitivă în segmentul de îngrijire personală.

    Primul trimestru a adus o creştere de aproape 4% în sectorul electronicelor. Vânzările totale au atins 61 de milioane de euro. În cadrul sectorului de electronice, atât televizoarele cu ecran plat, cât şi consolele de jocuri au avut o evoluţie bună. În timp ce televizoarele cu ecran plat au înregistrat o rată de creştere de o cifră, consolele video au avut o performanţă foarte bună, crescând cu o rată de două cifre.
     

  • Cum au stricat colecţionarii cu prea mulţi bani piaţa artei

    Practicanţii profesiilor liberale din SUA şi Europa iubitori de cultură au investit dintotdeauna în opere de artă şi continuă să o facă, numai că preţurile la care s-a ajuns din cauza colecţionarilor foarte bogaţi în căutare de trofee îi fac să nu-şi mai permită să cumpere tablourile sau sculpturile spre care s-ar fi orientat altădată, scrie New York Times.

    Dacă în anii ’90 această categorie de colecţionari s-ar fi orientat spre picturi, acum nu mai poate opta decât pentru gravuri şi lucrări realizate prin serigrafie, de exemplu, spun experţii în domeniul comerţului cu opere de artă. Spre deosebire de picturi, aceste lucrări nu sunt indicate pentru cei ce vor să le ţină o perioadă scurtă apoi să le revândă în câştig, ci pentru cei care vor să-şi bucure ochii, fără să plătească o sumă impresionantă de bani.

    Dacă proprietarii lor au însă răbdare, uneori se poate întâmpla ca gravurile sau lucrările create prin serigrafie să crească în valoare, cum ar fi gravurile pictorului britanic de origine americană James McNeill Whistler ori portretele lui Mao realizate de către Andy Warhol în 1972, din care un set de zece s-a vândut la licitaţie în luna martie a acestui an pentru mai bine de jumătate de milion de lire sterline.

  • Afacerile Bosch au crescut cu 18%

    “Anul 2013 a fost foarte important pentru Bosch în România, caracterizat prin dezvoltarea solidă a tuturor activităţilor. În plus, ne-am întărit semnificativ prezenţa pe piaţa românească, iar în anii următori dorim de asemenea să continuăm extinderea şi consolidarea activităţii”, a declarat Mihai Boldizar, reprezentantul grupului în România.

    Evoluţia pozitivă a vânzărilor a fost influenţată în principal de livrările către sectorul auto, cu o pondere de peste 50% din totalul rulajului.

    Bosch a inaugurat recent în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Cu acea ocazie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu trebuie uitat sprijinul financiar pe care l-a acordat statul român investitorilor prin ajutoare de stat. “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a spus Traian Băsescu.

  • Immofinanz: Investitorii imobiliari sunt mai prezenţi în România

    “În Praga, cererea de birouri a scăzut, dar cu toate acestea au avut loc tranzacţii cu spaţii de birouri, ceea ce arată că nu întotdeauna încrederea şi percepţia despre piaţă reflectă situaţia reală. Ne aşteptăm să vină investitori şi în România. Cred că au început să-şi arate faţa, însă nu îşi deschid încă portofelele, aşteaptă să vadă dacă piaţa a ajuns la nivelul cel mai de jos”, a spus Reidl.

    În opinia sa, Bucureştiul este ocolit de investitori deoarece piaţa locală a fost “supraîncălzită”, iar în criză chiriile au scăzut foarte mult, spre comparaţie cu Polonia sau Cehia, unde nu au fost corecţii atât de dramatice.