BusinessMagazin

Tag: companii

  • În premieră, Guvernul promite FMI că bugetele companiilor vor fi gata în maximum o lună

    De cele mai multe ori, bugetele tuturor companiilor de stat sunt înaintate ministerului şi aprobate de Guvern chiar şi în vara anului respectiv.

    Proiectul de buget va fi aprobat joi, 14 noiembrie, de Guvern şi este programat să fie votat în Parlament la începutul lunii decembrie.

    Angajamentul de aprobare mai rapidă a acestor bugete a fost însă introdus acum în scrisoarea convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în această lună.

    În acelaşi document, obţinut de MEDIAFAX, Guvernul promite că rămâne la fel de hotărât în a “consolida transparenţa” operaţiunilor derulate de către companiile de stat.

  • A crezut că va fi cel mai bogat om din lume, dar a pierdut 34 de miliarde de dolari într-un an şi jumătate

    BATISTA NU A FOST, ÎNSĂ, SINGURUL CARE A CREZUT CĂ VA AJUNGE CEL MAI BOGAT OM DIN LUME PÂNĂ ÎN 2015. În urmă cu un an şi jumătate, când miliardarul se afla la apogeu, preşedintele Braziliei, Dilma Rousseff , l-a declarat „mândria Braziliei„. „Eike reprezintă standardul nostru, aşteptările noastre„, a spus Rousseff la un eveniment organizat de o companie a lui Batista. Însă miliardarul nu a reuşit să îşi respecte promisiunile. În schimb, s-a aflat în fruntea uneia dintre cele mai spectaculoase ascensiuni şi prăbuşiri din business.

    Începând din 2006, Batista a listat cinci companii în cinci ani şi a creat un imperiu al materiilor prime aproape din nimic. Despre companiile sale afirma că „nici măcar un idiot nu putea da greş cu ele„, iar în coada numelor le-a adăugat câte un „X„, pentru a indica multiplicarea bogăţiei. Printre investitorii care s-au lăsat convinşi de miliardar s-au aflat şeful General Electric, Jeff Immelt, precum şi uriaşul fond de investiţii BlackRock.

    Apoi, imperiul lui Batista s-a prăbuşit ca un castel de cărţi. OGX, compania petrolieră listată în 2008 pentru 4,1 miliarde de dolari – cea mai mare listare a Braziliei până la momentul respectiv – a declarat la sfârşitul lunii octombrie cel mai mare faliment din istoria Americii Latine, după ce nu a produs aproape deloc petrol. Colapsul OGX a tras puternic în jos acţiunile tuturor companiilor lui Batista, care a pierdut astfel o mare parte din averea care îi mai rămăsese în ultimele luni. La sfârşitul lunii iulie, calculele Bloomberg arătau că fostul miliardar mai avea circa 200 de milioane de dolari.

    Declinul lui Batista vine în contextul unei încetiniri economice a Braziliei, pentru care economiştii estimează un avans al PIB mai redus de 3% pentru al treilea an consecutiv.
    UNII DINTRE CEI MAI MARI INVESTITORI DIN LUME PIERD BANI ALĂTURI DE BATISTA.Printre cei care au pierdut bani investind în promisiunile lui Batista se află Pacific Investment Management Co, precum şi BlackRock. Cele două companii au cumpărat o parte din obligaţiunile de 3,6 miliarde de dolari ale OGX, care au ajuns acum să valoreze doar câţiva cenţi la dolar.

    Printre câştigători, puţini la număr, se află fonduri precum cel al unor profesori din Ontario, care afirmă că s-a retras la timp din investiţiile în obligaţiuni OGX, dar şi directori OGX care au părăsit compania în perioada în care acţiunile producătorului de petrol se aflau la niveluri ridicate.Batista susţine în continuare că ar mai avea cel puţin un miliard de dolari, dar afirmaţiile sale sunt imposibil de verificat, din cauza structurii complicate a afacerilor.

    TRAS PE SFOARĂ DE DIRECTORI. Într-un interviu în septembrie, acordat în biroul său din Rio, fostul miliardar a declarat că a fost indus în eroare de directorii care îi conduceau companiile. „Am transmis mai departe informaţiile pe care le-am primit şi eu„, a spus Batista, adăugând că a pierdut mai mulţi bani decât oricare alt investitor implicat. Batista a refuzat, însă, să se recunoască înfrânt şi a avertizat că îşi va reveni.

    „Proiectele mele sunt încă vii şi vor deveni referinţe în viitor„, a spus el, citat de cotidianul Wall Street Journal. Investitorii, printre care fondul suveran din Abu Dhabi şi guvernul Braziliei, încearcă să recupereze o parte din finanţările de 20 de miliarde de dolari acordate companiilor sale.
    VÂNZĂTOR DE VISE. O parte a răspunsului privind încrederea oarbă în afacerile miliardarului se află în valul de optimism care a cuprins Brazilia în perioada ascensiunii lui Batista. Fondurile curgeau către Brazilia pentru a profita de creşterea preţurilor la materii prime, dar şi în contextul încetinirii economice din SUA şi Europa.
     

  • Europa este aproape de a adopta un nou set de reguli pentru asigurători, după 13 ani de negocieri

     Companiile şi oficialii europeni lucrează la un compromis asupra nivelului de capital necesar pentru produse pe termen lung, precum asigurarea de tip rentă, a declarat Ralph Koijen, profesor la London Business School, citând proiecte de acord recente, pe care le-a studiat, potrivit Bloomberg.

    Asigurătorii din ţări precum Germania, Franţa şi Marea Britanie au criticat setul de reguli, numite Solvency II, afirmând că acestea ar putea face produsele de economisire excesiv de scumpe, întrucât va fi necesar mai mult capital pentru a acoperi riscurile investiţiilor pe termen mai lung.

    Reprezentanţi ai Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru discuţii, despre care firmele, inclusiv Allianz – cel mai mare asigurător din Europa, afirmă că ar putea aduce un acord pentru implementarea Solvency II.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Mănescu: Disponibilizări la companii, doar după discuţii cu sindicatele. Acum focusul este pe buget

     “În momentul acesta nu există un plan de disponibilizări. Sigur, zvonurile pot apărea din toate direcţiile, cum ne-am obişnuit. În momentul în care se va face sau va exista un plan de disponibilizări va exista doar după ce vom discuta cu partenerii sociali, cu sindicatele. Nu există plan de disponibilizări care să nu trebuiască să fie discutat cu sindicatele.

    Din câte ştiu, încă nu am ajuns la acel subiect. Avem o altă prioritate – bugetul pe 2014, planurile de dezvoltare a companiilor, cred că sunt foarte importante, mult mai importante, până să ajungem să reorganizăm mai avem. Trebuie întâi să le punem pe picioare”, a spus Mănescu la Mediafax Talks about Aviation.

    Ea a răspuns astfel la întrebarea dacă există planuri de disponibilizări la companiile feroviare în afară de CFR Marfă, sau la Tarom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coface: Dispariţia a 111.000 de firme în acest an anulează efectul înmatriculărilor din 2011-2012

     Companiile care şi-au intrerupt activitatea în acest an aveau o vechime în economie de circa zece ani, iar anul trecut cumulau circa 246.700 de angajaţi, mai mult cu 10% decât aveau firmele nou înfiinţate în anii 2011 şi 2012, în total, potrivit datelor Coface.

    “Anul 2013 a avut un efect de anulare a unei activităţi noi de doi ani, ceea ce este foarte îngrijorător pentru ca economia românească nu se regenerează”, a declarat marţi directorul general al Coface, Constantin Coman, într-o conferinţă de presă.

    Companiile care şi-au înrerupt activitatea au cumulat datorii totale de 121 miliarde lei, cu active imobilizate de 43 miliarde lei. Din totalul acestora, 52% au fost radiate, 17% au intrat în insolvenţă, 16% au fost dizolvate, iar 15% suspendate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Telekom va prelua pentru 546 milioane euro compania poloneză GTS, cu afaceri şi în România

     Compania este controlată în prezent de un consorţiu de fonduri de capital privat, cele mai importante fiind Columbia Capital, HarbourVest Partners, Innova Capital şi M/C Partners.

    “Noi investim contrar tendinţelor. GTS este un element suplimentar pentru dezvoltarea poziţiei noastre pe piaţa operatorilor integraţi, compusă din servicii de comunicaţii mobile şi fixe. Consolidarea poziţiei pe segmentul business este, de asemenea, un element central al strategiei noastre”, a declarat directorul financiar executiv al Deutsche Telekom, Timotheus Höttges, într-un comunicat transmis de cele două companii.

    Claudia Nemat, director Deutsche Telekom pentru Europa, a afirmat că cel mai mult vor avea de câştigat subsidiarele de telefonie mobilă ale grupului din Cehia şi Polonia, care vor obţine astfel accesul la infrastructura de linii fixe a GTS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă să ai ochi pentru afaceri (GALERIE FOTO)

    Odată cu dezvoltarea comerţului online, oferta a devenit şi mai variată, la fel şi opţiunile de personalizare în funcţie de gusturile purtătorilor, remarcă San Francisco Chronicle. Unii îşi comandă chiar mai multe perechi, ca să le asorteze cu diverse ţinute. Anul trecut, vânzările de ochelari în SUA au totalizat 27,49 miliarde de dolari, în condiţiile în care 64% dintre adulţii americani poartă ochelari, iar un american cheltuieşte în medie 266,15 dolari pe o pereche de ochelari.

    La modă: ochelarii asortaţi la orice ocazie (GALERIE FOTO)

    Warby Parker, un comerciant online din New York, trăieşte exclusiv din asta: vinde rame la modă pentru mai puţin de 100 de dolari, tocmai ca să-şi stimuleze clienţii să cumpere cât mai multe. În iunie, la Los Angeles s-a deschis Made Eyewear, magazin de ochelari cu formă şi design personalizabile. La San Francisco, Capital Eyewear vinde numai rame din lemn lucrate manual. Sunt doar câteva exemple de afaceri care prosperă de pe urma acestei tendinţe.

  • De ce durează atât de mult inspecţiile fiscale în România

    Acelaşi document arată că 86% dintre respondenţi consideră că autorităţile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecţii de preţuri de transfer şi că inspecţiile se concentrează mai mult pe forma tranzacţiilor, nu pe substanţa acestora.

    Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declaraţiilor şi de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administraţiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) şi reducerea numărului de personal (17%).

    Mihaela Mitroi a menţionat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relaţia cu Fiscul sunt inspecţiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecţiile Curţii de Conturi, lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi nevoia de instruire profesională a angajaţilor ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuşi într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.

    Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituţia trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfăşurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menţionat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România faţă de statele din Europa Occidentală şi presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecţie fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficienţa colectării va fi mult îmbunătăţită”, a spus Deaconu.

    Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcţii judeţene, era foarte complexă şi greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple şi proceselor descentralizate la nivel teritorial.

  • Niţă: FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii

     “Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană”, a declarat joi Niţă, la un seminar pe teme energetice.

    El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

    Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul fără „cookies“. Schimbarea majoră făcută de Microsoft, Google şi Facebook

    Microsoft, Google Şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul informaţiei pe internet, care înlocuiesc „cookies“ şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colectarea informaţiilor despre utilizatori. „Cookies“ sunt micile secvenţe de cod instalate în browserele web care permit companiilor de publicitate să urmărească activitatea şi interesele uti-lizatorilor de internet, cu scopul de a transmite mesaje promoţionale la ţintă. Informaţia adunată cu ajutorul cookies este vândută la pachet către marketeri şi reprezintă un nou tip de materie primă, fiind tranzacţionată liber pe o piaţă nereglementată.

    Google, Facebook şi celelalte companii americane care domină internetul, ale căror servicii online sunt utilizate de un sfert din populaţia planetei, au fost criticate în repetate rânduri, în ul-timii ani, pentru probleme legate de încălcarea dreptului la viaţa (virtuală) privată, de la chestiuni care vizează direct modul cum sunt gestionate datele utilizatorilor şi până la scandalurile legate de interceptările Agenţiei pentru Securitate Naţională din SUA (NSA).

    Cu argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi“, protecţia datelor cu caracter personal pe internet şi în alte medii electronice, precum telefonia mobilă, a devenit o iluzie: gu-vernele pot accesa orice informaţie, indiferent de numărul de parole în spatele cărora se as-cunde, iar companiile care controlează fluviul de date le vând la pachet către agenţiile de publici-tate, interesate de cât mai multe detalii despre interesele şi obiceiurile utilizatorului.

    Apărarea datelor personale de colosalele baze de date acumulate de miile de companii care se ocupă cu traficul de informaţie cade în sarcina utilizatorului. Majoritatea browserelor web oferă utilizatorului opţiunea de a le bloca atunci când este necesar, spre exemplu când efectuează o tranzacţie bancară online. Bifarea opţiunii „Do Not Track“ în browser creşte de asemenea nivelul de protecţie, dar nu este respectată de toate platformele. Totodată, cookies pot fi şterse periodic, pentru a întrerupe acumularea continuă de informaţie.

    Cookies au început deja să fie înlocuite cu metode noi, dezvoltate de companii pentru a elimina intermediarii şi pentru a creşte eficienţa colectării de informaţie. În plus, noile sisteme de monitorizare a activităţii utilizatorilor pe internet vor fi mai greu de evitat în condiţii de confort şi utilizare accesibilă a computerului sau smartphone-ului.

    Microsoft, Google şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul infor-maţiei pe internet, care înlocuiesc cookies şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colec-tarea informaţiilor despre utilizatori. Cei trei giganţi din Silicon Valley au anunţat recent proiecte prin care vor ocoli miile de companii specializate în plasarea de cookies pe site-uri, în prezent in-termediari între platformele online, agenţiile de publicitate şi publicul-ţintă.

    Mutarea anunţă un transfer masiv de putere în industria globală a publicităţii digitale, estimată la 120 miliarde de dolari pe an.