BusinessMagazin

Tag: piata

  • Unii aleargă după milisecunde, noi putem pava autostrăzile cu foie gras

    Cablul acela salva 100 de mile şi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele două entităţi financiare. Trei milisecunde sunt, şi pentru editorialistul Krugman, dar mai ales pentru insul obişnuit, nimica toată, aşa că şi el, şi noi ne putem întreba: o merita oare? Se pare că da, pentru că din 2010 cel puţin alte două companii şi-au croit propriile reţele de date în zonă, legând cele două oraşe americane, iar timpii au scăzut de la 14,5 milisecunde la doar (acest doar e cumva ironic) 8,5 milisecunde. De ce toată această nebunie?

    Este vorba de tranzacţiile rapide care sunt făcute de computere, fără intervenţie umană, în fracţiuni de secundă. Cumpărări şi vânzări de active financiare făcute în milisecunde – am citit la un moment dat o poveste uluitoare despre această lume a ultratranzacţiilor, cu sume importante care îşi schimbă stăpânii în câtimi minuscule de timp şi în care apare câte o „criză„ la câteva secunde. Habar n-am dacă toată nebunia asta cu milisecundele şi miliardele de dolari e de bine sau de rău; mintea mea nu a lucrat cu astfel de termeni, aşa că pentru moment îmi pare mai mult o curiozitate.

    Tot în sfera infrastructurii şi tot un soi de curiozitate: la un moment dat am făcut nişte calcule legate de kilometrul românesc de autostradă, pentru un infografic. Şi am descoperit, cu oarece bătaie, că puteam acoperi kilometrul de autostradă Transilvania sau centura sud a Capitalei sau Comarnic-Braşov cu cinci centimetri de foie gras. Şi am socotit mărinimos, toată lăţimea de construit, nu doar benzile de circulaţie. Am vrut să repet cu icre negre şi cu foiţă de aur, dar m-am gândit că nu are rost. Ce relevanţă mai puteau avea doi centimetri de icre negre sau o pojghiţă de un milimetru de aur sau zece centimetri de blană de vizon?

    Ar fi fost tot un fel de curiozitate, ca tunelul de trei milisecunde, iar problema noastră nu sunt curiozităţile hăhăitoare, ci modul cum se cheltuiesc banii românilor. Ca să fiu corect, trebuie să spun că au făcut şi alţii calcule asemănătoare: de exemplu şoseaua construită de oligarhii lui Putin pentru a lega Soci de Krasnaia Poliana, pentru Olimpiadă, putea fi pavată cu 20 de centimetri de foie gras – deh, altă anvergură, altă corupţie!

    Cineva a râcâit de fapt centimetri de foie gras sau de aur sau de icre negre sau de poşete Vuitton de pe autostrăzile neconstuite. Şi spun astea în condiţiile în care statul român tocmai a atras 1,25 miliarde dolari, prin eurobonduri, a instituit un număr record de taxe, impozitează stâlpii construiţi în comunism şi tot nu-i ajunge. Şi întreb şi eu, gurmand, nu era mai bine cu foie gras în loc de asfalt?

    Ilustrez cu un peisaj de primăvară semnat de maestrul Constantin Piliuţă, într-o lume care nu are nevoie de fibră optică, centuri, autostrăzi şi nici măcar de foie gras sau caviar. 

  • Schimbările din spectacolul media global

    Mediul este mesajul„, titlul unui capitol predat în cadrul facultăţilor de comunicare din întreaga lume, este o expresie care îi aparţine lui Marshall McLuhan, un teoretician al secolului XX care a studiat instrumentele puternice de influenţă socială, printre care şi media. Propoziţia se traduce prin faptul că, de multe ori, modul cum conţinutul este publicat joacă un rol important nu doar prin conţinutul livrat, ci şi prin caracteristicile mediului însuşi. Astfel spus: existenţa televiziunii sau a Internetului este mai importantă în sine decât conţinutul programelor difuzate. Cât de mult din sensul expresiei lui McLuhan s-a păstrat astăzi, când canalele media se înmulţesc zilnic?

    „Am putea să vorbim despre succesul în industria media, în contextul provocărilor actuale aduse de Internet şi noile tehnologii ore întregi, dar, pe scurt, am observat că, în pofida alegerilor infinite pe care le oferă Internetul, oamenii se întorc săptămânal către aceleaşi 10-15 site-uri pe care le-au urmărit anterior, iar, în ce priveşte televiziunea, în ultimii 70 de ani, indiferent că în piaţă existau zeci, sute sau chiar mii de posturi, oamenii se întorceau mereu către aceleaşi aproximativ zece posturi preferate„, spune Jean-Briac Perrette, preşedinte al Discovery Networks International, pe care l-am întâlnit în cadrul evenimentului Discovery Communications Upfront 2014-2015, prin care compania americană şi-a prezentat grila de programe pentru noul an advertiserilor şi presei din întreaga lume.

    Anterior funcţiei ocupate la Discovery, Perrette a lucrat timp de 11 ani în cadrul NBCUniversal, unde a fost responsabil de distribuţia conţinutului TV şi a filmelor pe mai multe platforme, dar a avut şi un rol important în dezvoltarea Hulu, televiziunea online lider pe pieţele din Statele Unite ale Americii.

    Părerea personală a lui Perrette este că, într-o lume în care alegerile sunt din ce în ce mai multe, consumatorii sunt tentaţi să se orienteze către două direcţii: pe de o parte, le place posibilitatea de a alege, aceasta fiind atrăgătoare din punctul de vedere al libertăţii pe care o oferă, iar pe de altă parte, pot fi copleşiţi de oferta variată şi se întorc către brandurile cu care s-au obişnuit. „În această infinită lume de alegeri care se proliferează tot mai mult, reţeta succesului este asigurată de mărci cu renume şi de calitatea produselor oferite; oamenii vor ghiduri de încredere care să îi ajute să navigheze prin multitudinea de informaţii„, adaugă el. „Ne aflăm într-un moment de tranziţie: deşi există discuţii ample legate de digitalizare, cea mai mare audienţă este creată încă de televiziune; iar fenomenul orientării spre alte canale de comunicare este abia la început.„

    În acest context, direcţia merge de la o platformă de Pay TV spre o companie video disponibilă pe toate tipurile de ecrane, nu doar pe televizor. „Cele două direcţii înspre care va evolua experienţa video sunt crearea mai multor modalităţi pentru ca fanii să interacţioneze cu conţinutul, personajele şi poveştile create, complementar cu ce se întâmplă pe ecrane, dar şi difuzarea a tot ce există în acest moment la televizor pe toate dispozitivele inteligente.„

    Perrette a observat că, în ce priveşte conţinutul, poveştile pe care consumatorii le aşteaptă de la mediile digitale sunt aceleaşi cu cele pe care le vor pe mijloacele tradiţionale media, cum ar fi televizorul: poveşti mari şi personaje importante: „Chiar dacă vor exista investiţii orientate din ce în ce mai mult în direcţia mediilor partenere mijloacelor tradiţionale de comunicare, aceasta fiind o schemă relativă aflată în creştere, cea mai mare parte a investiţiilor merge în direcţia conţinutului„. Aspect demonstrat şi de valoarea pe care compania intenţionează să o cheltuiască în construirea de conţinut pentru noul sezon: 1,5 miliarde de dolari, potrivit unui videoclip parte a prezentării Discovery Upfront care s-a desfăşurat recent la New York.

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.

  • Aston Martin atacă piaţa SUA cu un model exclusiv, al cărui preţ porneşte de la sub 100.000 dolari – FOTO

     Compania va lansa o variantă GT a modelului V8 Vantage, cu preţuri de la 99.900 dolari, şi o ediţie “carbon” a DB9, de la 199.995 dolari, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a lansat pe pieţele externe o emisiune de euroobligaţiuni pe 10 ani

     Titlurile sunt oferite la 225 puncte de bază (2,25 puncte procentuale) peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), aflat în prezent la 1,74%, ceea ce echivalează cu un randament indicativ de 3,99%.

    Potrivit surselor citate, România intenţionează să atragă de pe pieţele internaţionale între un miliard de euro şi 1,5 miliarde euro.

    Ministerul Finanţelor a mandatat, în urmă cu aproape două săptămâni, băncile Citigroup, Societe Generale, UniCredit şi ING să pregătească emisiunea de obligaţiuni denominate în euro, cu maturitate de peste zece ani.

    Cea mai recentă licitaţie pe pieţele externe a fost în luna ianuarie, când Ministerul Finanţelor au atras 2 miliarde dolari prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile locuinţelor au scăpat de sub control la Londra

     Institutul naţionat de statistică din Marea Britanie a anunţat marţi că preţurile de consum erau la finele lunii martie cu 1,6% mai ridicate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inflaţia încetinind de la 1,7% în februarie, potrivit Bloomberg.

    Inflaţia din Marea Britanie a coborât astfel la cel mai redus nivel din octombrie 2009 şi se menţine de trei luni consecutive sub ţinta Băncii Angliei, de 2%. Instituţia menţine dobâda de politică monetară la minimul istoric de 0,5%.

    Între timp, creşterile salariale au început să depăşească rata inflaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Hajdinjak, E.ON: Liberalizarea pieţei de energie este prea rapidă

    Volumele de gaze şi energie vândute anul trecut de E.ON România au fost de 29,4 TWh, cu 13% sub nivelul din 2012, a declarat directorul general al companiei, Frank Hajdinjak. E.ON România previzionează în acest an o cifră de afaceri în creştere, în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie şi gaze continuă. De asemenea, volumele de gaze şi energie care vor fi comercializate în acest an se vor situa la nivelul din 2013.

    “Liberalizarea este prea rapidă. Liberalizarea este bună pe termen lung, dar pentru România este prea rapidă. Consumatorii mor. Liberalizarea ar trebui stopată”, a afirmat Hajdinjak. El a adăugat că nu are o problemă ca statul să protejeze marii consumatori de efectele liberalizării preţurilor la energie şi gaze, dar IMM-urile vor fi afectate semnificativ.

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.