BusinessMagazin

Tag: business

  • Aveţi un proiect de business ecoinovator? Trimiteţi-l la Bruxelles

    Companiile din întreaga Europă sunt invitate să transmită până la 5 septembrie 2013 propunerile lor menite să introducă pe piaţă soluţii ecologice inovatoare în următoarele cinci domenii: reciclarea materialelor, apa, materialele de construcţii durabile, afacerile ecologice şi sectorul alimentelor şi al băuturilor.

    Cererea de propuneri vizează în principal întreprinderile private, în special IMM-urile care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic inovator, dar care se confruntă cu dificultăţi în privinţa lansării pe piaţă. Cererea de propuneri oferă cofinanţarea până la 50 % a costului proiectului şi ar trebui să sprijine aproximativ 45 de proiecte noi în acest an.

    Urmează să fie lansate aproximativ 50 de proiecte din cadrul cererii de propuneri de anul trecut şi peste 185 de proiecte sunt deja în curs de desfăşurare. Printre proiectele actuale se numără, de exemplu: optimizarea tehnologiei de reutilizare a cărămizilor vechi în sectorul construcţiilor (proiectul Rebrick); producerea de încălţăminte din piele care nu conţine substanţe chimice periculoase (proiectul Tileather); utilizarea CO2 pentru a valorifica o sursă naturală de Omega-3 (proiectul Phobior); o tehnică nouă de fabricare a covoarelor (proiectul EuroC2C Carpetchain).

    Cererea de propuneri din 2013 este deschisă până la 5 septembrie. La data de 27 mai va avea loc, în clădirea Charlemagne din Bruxelles, Ziua europeană de informare privind ecoinovarea, în cursul căreia se vor prezenta informaţii detaliate cu privire la priorităţi şi sfaturi privind depunerea candidaturii pentru finanţare.

    Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: “Ecoinovarea nu este doar o nişă a afacerilor ecologice. Competitivitatea Europei în următoarele decenii va depinde de capacitatea sa de a depăşi constrângerile în materie de resurse. Întreprinderile ecoinovatoare sunt factorii care vor facilita această transformare la nivelul întregii economii. Încurajez în mod special întreprinderile mici şi mijlocii să candideze la finanţare şi să ajute Europa să fructifice avantajul pe care îl deţine în sectoare cum ar fi gospodărirea apei şi gestionarea deşeurilor.”

    Ecoinovarea este finanţată prin Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare (CIP) şi dispune de un buget de aproximativ 220 mil. euro pentru perioada 2008-2013. Aceasta sprijină produsele demonstrate din punct de vedere tehnologic care contribuie la o mai bună utilizare a resurselor naturale ale Europei. Ecoinovarea reprezintă una dintre componentele ecologice ale CIP şi contribuie la Planul de acţiune privind ecoinovarea (EcoAP). Programul este gestionat de Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI).

  • Povestea soţilor care şi-au făcut afacerea lor cu aplicaţii pentru smartphone

    Peste 250 de milioane de euro au fost cheltuiţi anul trecut de consumatorii români pentru cumpărarea unui smartphone. Şase milioane dintre dispozitivele mobile inteligente sunt conectate la internet, iar utilizatorii lor descarcă chiar şi câteva zeci de aplicaţii într-un an, petrecând în jur de o oră în fiecare zi folosindu-le, potrivit statisticilor. Mai mult, posesorii de smartphone-uri au scos din buzunar anul trecut un milion de euro pe lună pentru a cumpăra aplicaţii.

    Cifrele promiţătoare şi în continuă ascensiune de câţiva ani încoace au îndemnat mulţi antreprenori să-şi încerce norocul în acest domeniu şi să lanseze aplicaţii, fie doar pentru consumatorii din România, fie pentru cei din toată lumea, deşi aici competiţia între cele aproape două milioane de aplicaţii, câte există în prezent, este foarte dură.

    Modelul de business este destul de bănos, dar s-a dovedit că utilizatorii nu sunt foarte dispuşi să plătească în mod frecvent pentru aplicaţii, ceea ce înseamnă că mai la îndemână rămâne monetizarea prin reclamă. Companiile, în schimb, par să fie dispuse să cheltuie mult mai mult, iar perspectivele sunt destul de optimiste. „Zona de business to business este în plină ascensiune, iar în câţiva ani, dacă nu vei avea prezenţă pe mobil, nu vei exista, cu foarte mici excepţii„, spunea recent investitorul de tip business angel Andrei Pitiş cu ocazia evenimentului ZF Mobilio.

    De la premisa asta au plecat anul trecut şi soţii Corina şi Valentin Nagacevschi, împreună cu partenerul Dan Damian, când au intrat în afacerea cu aplicaţii mobile pentru companii. Sub brandul Ceva Design, cei trei responsabili de design, tehnic şi respectiv vânzări au început să creeze aplicaţii pentru clienţi din mediul de business care le folosesc în scopuri de marketing prin intermediul telefonului mobil.

    Astfel, cifrele spun că anul acesta companiile din România vor cheltui peste 10 milioane de euro pentru marketing mobil, în creştere faţă de nivelul de 8,5 milioane de euro din 2012 şi dublu faţă de 2010, potrivit estimărilor agenţiei Breeze Mobile deţinută de grupul Leo Burnett.

    Ideea Ceva Design a apărut în primăvara anului trecut şi s-a concretizat în urma unei investiţii de doar câteva mii de euro, prima aplicaţie fiind lansată în iunie anul trecut pentru restaurantele La Mama. De atunci, compania a mai dezvoltat alte 11 aplicaţii pentru nume precum cafeneaua Cafepedia, farmaciile Dona, Automobile Bavaria pentru modelul Mini sau Nissan Badsi.

    Concret, aplicaţiile construite pe o platformă americană cu dezvoltatorul căreia soţii Nagacevschi au încheiat un parteneriat, oferă câteva funcţii de bază precum localizarea celor mai apropiate puncte de prezenţă raportat la utilizator, restaurante sau farmacii, de pildă. La fel de bine, pot arăta meniul, lista de preţuri sau dacă un anumit medicament este disponibil într-o farmacie apropiată, dar permite totodată şi crearea unor carduri virtuale prin care consumatorul să primească diverse beneficii sau reduceri.

    Ca unealtă de marketing pe mobil, aplicaţia permite totodată companiei şi trimiterea de mesaje non-invazive pe care utilizatorii pot sau nu să le citească, în funcţie de preferinţe. Ulterior, aplicaţia poate fi personalizată cu funcţionalităţi suplimentare la cerere, pe baza solicitărilor şi necesităţilor companiei.
     

  • 200 de milioane de euro din afacerea relaţii cu clienţii

    Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.

    Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.

    Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.

    IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.

    Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.

    Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.

  • Povestea milionarului din satul lui Ilie Moromete: “În primul an de muncă am spiralat 16.000 de calendare”

    “SUNT DIN SILIŞTEA GUMEŞTI, DE LA MARIN PREDA. Am şi un site, silişteagumeşti.ro, pe care l-am gândit ca o resursă pentru copiii care locuiesc acolo şi vor să studieze în alt oraş. Să sune să zică sunt Costică a lui cutare şi vreau să mă ajuţi să înţeleg cum e domeniul ăla.” Povestea lui Valentin Văcăruş începe din primul an de facultate când şi-a găsit prima slujbă în cadrul agenţiei Speed Promotion. După spiralatul de calendare din primul an, pe care şi astăzi şi-l aminteşte bine – „am avut o comandă de 6.000 de bucăţi de la Radio Total” – a devenit curier şi vânzător de cărţi de vizită – „într-un an de zile am livrat cu tramvaiul şi apoi cu un Tico pentru cel puţin 6.000 de clienţi”.

    ULTERIOR, A AJUNS ACCOUNT EXECUTIVE, cu alte cuvinte a devenit responsabil de producţia publicitară din companie, însemnând ore bune petrecute în tipografie şi ateliere de serigrafie. Privind retrospectiv, spune că experienţa l-a ajutat să ştie ce poate să vândă, ce poate să facă pentru client şi ce nu, iar asta transmitea clientului mesajul că „ştiu cu adevărat despre ce vorbesc„. În 2006, an în care şi-a terminat studiile, primea prima poziţie managerială, ajungând client service director.

    Văcăruş a absolvit facultatea şi un masterat în marketing şi comunicare în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi avea să termine în 2012 şi programul de MBA la Universitarea Româno-Canadiană. 2007 era anul în care compania făcea primul milion de euro cifră de afaceri. „Abia în 2008 mi-am dat seama că vreau să fac publicitate la un alt nivel, noi eram focusaţi foarte mult pe producţie publicitară şi campanii punctuale„, spune tânărul manager. Iar schimbarea de strategie a dat roade – astăzi două treimi dintre clienţii agenţiei sunt mai vechi de patru ani.

    Era anul în care Văcăruş refuza două oferte primite de la concurenţă şi prelua conducerea Godmother, odată cu rebrandingul vechii Speed Promotion. Astăzi, Văcăruş este şi acţionar şi deţine 30% din business, iar compania a raportat, cu cei 24 de angajaţi, afaceri de două milioane de euro în 2012 şi ţinteşte trei milioane pentru anul în curs. După cum spune chiar el, rebrandingul a fost necesar pentru că „nu se puteau face campanii strategice naţionale pentru clienţi mari cu o companie care avea renume pentru producţia publicitară„. Viaţa i s-a schimbat complet: clienţii sunt diferiţi – doar 74 faţă de peste 200 anterior – însă valoarea contractelor a crescut, iar complexitatea serviciilor la fel.

    Din totalul businessului, producţia publicitară a coborât de la 90% la 20%, fiind treptat înlocuită cu diferite campanii integrate şi creaţie. „Provocarea mea cea mai mare a fost să schimb modul de gândire: de la producţie la soluţii de business.„ Perioada 2008-2009 o descrie ca fiind una în care a lucrat mai mult pentru antreprenori şi spune că în negocierile cu potenţialii clienţi faptul că este şi el antreprenor şi nu angajat şi deci poate discuta de la egal la egal cu cel care urmează să-i dea banii este de multe ori un avantaj decisiv – „fiind în aceeaşi lume cu ei, ne înţelegem mai bine nevoile„.

    TÂNĂRUL ÎMPARTE PIAŢA DE PUBLICITARE ÎN TREI SEGMENTE: cel al agenţiilor de reţea, care primesc o parte din conturi de la sediul central din afara ţării, – „extrem de avantajos în actuala perioadă„-, cele locale, cu până la 40 de angajaţi, şi cele de apartament, menite să lucreze la un câte un proiect ocazional. Cât priveşte clienţii din publicitate, spune franc că banii sunt la multinaţionale, în timp ce antreprenorii, deşi au bugete mai mici, preferă să rişte mai mult. Cel mai vizibil client din România este Google, pentru care organizează evenimente şi concep campanii publicitare realizate prin serviciul adwords al motorului de căutare. „Sentimentul meu e că în România oamenii din industrie nu ştiu să pună publicitatea în interesul businessului. Fac artă pentru artă şi rar se întâmplă să măsoare cât de eficientă e cu adevărat campania„, mai spune Văcăruş.

    CREDE CĂ 2013 VA FI CEL MAI GREU AN PENTRU BUSINESS ŞI DE ACEEA A DECIS SĂ ÎNCERCE PIEŢE NOI: o divizie care se ocupă cu organizări de team-building-uri inovative şi evenimente pentru angajaţii din corporaţii, o parte responsabilă de organizări de nunţi, o firmă de plasare de personal în Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite cu principal obiect de activitate recrutarea de chelneri şi bone şi un magazin online cu produse de slăbit. Este mereu pregătit să sesizeze oportunităţi de afaceri şi spune că se vede o viaţă în acest ritm. „Trăirile şi arderile unui antreprenori sunt de trei ori mai puternice decât cele ale unui angajat„, spune Văcăruş.

    Planurile sale de viitor sunt clare: „La 55 de ani o să candidez la Primăria din Siliştea Gumeşti pentru primar, acolo am rădăcinile şi pentru că sunt dator să întorc comunităţii în care am crescut ceea ce am învăţat. În plus, mama şi bunicul au fost primari şi simt că e tradiţie de familie„.

  • Cum şi-a petrecut anul programatorul de 28 de ani care şi-a vândut compania cu 1 miliard de dolari către Facebook. Galerie FOTO

    Americanul Kevin Systrom a devenit celebru în toată lumea pe data de 9 aprilie 2012, alături de partenerul său Mike Krieger, după ce şi-a vândut compania fondată cu doar doi ani înainte pentru 1 miliard de dolari către Facebook.

    Kevin Systrom, care a la momentul vânzării avea doar 28 de ani, a încasat 400 de milioane de dolari din vânzarea Instagram, conform informaţiilor vehiculate în piaţă.
     
    Bloggerii de la Business Insider i-au urmărit activitatea lui Systrom după momentul tranzacţiei şi au alcătuit un jurnal de călătorie pe baza fotografiilor postate de Systrom pe profilul personal de Facebook, prin intermediul aplicaţiei Instagram.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Vodafone: Serviciile 4G acoperă 27% din populaţia din Bucureşti

    Reţeaua 4G a Vodafone România acoperă zonele centrale şi de nord ale Capitalei (Piaţa Romană, Calea Dorobanţi, Piaţa Unirii, zona Regie şi Leu, Grozăveşti, Petricani, Otopeni, Satul Francez, Grădina Zoologică), centre comerciale (Plaza România, Big Berceni, Carrefour Berceni, AFI Palace, Băneasa Shopping City), clădiri de birouri (America House, Opera Business Center, Victoria Park, Bucharest Business Park, Petrom City 2, Băneasa Business Center), precum şi instituţii (Palatul Parlamentului, Guvern, Acedemia de Poliţie, Aeroportul Henry Coandă – plecări).

    În total, reţeaua 4G acoperă 10 oraşe din ţară – Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara.

    “Serviciile 4G sunt disponibile abonaţilor noştri cu o acoperire crescută a reţelei în Bucureşti, dar şi în alte nouă oraşe mari, majoritatea cu peste 90% acoperire LTE”, a declarat Markus Lause, directorul entreprise business unit al Vodafone România.

    Abonaţii RED 45 şi Red 65 beneficiază gratuit de servicii 4G cu viteze de până la 75 Mbps, respectiv 100 Mbps. “În mediul de business, abonamentele RED au avut un grad de adopţie foarte bun, în prezent fiind 12.000 de utilizatori din rândul angajaţilor”, a mai spus Lause. Pentru ceilalţi utilizatori, compania a lansat o opţiune denumită Smartphone Turbo 4G, care va permite accesarea serviciilor 4G pe un terminal compatibil, la un preţ de 5 euro/lună.

    “La o lună de la lansarea pachetelor RED, extindem beneficiile abonaţilor noştri cu vitezele 4G, de până la 100 Mbps, pe smartphone”, a spus Andrea Rossini, director consumer business unit, Vodafone România.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ERMENEGILDO ZEGNA

    Din iulie 2011, Zegna a semnat un parteneriat cu Estée Lauder Companies, cedând companiei dreptul de a produce cosmetice sub brandul italienesc, care face haine şi pentru Gucci, Tom Ford sau Yves Saint Laurent.

    Micul atelier fondat la începutul secolul al XX-lea ajungea în 1930 la peste 1.000 de angajaţi şi a avut parte de o reputaţie bună în piaţă graţie costumelor bărbăteşti din lână pe care le fabrica. A trecut oceanul în 1938, când italianul a început să exporte haine la New York, însă războiul a făcut ca relaţiile comerciale să întâmpine dificultăţi.

    Ermenegildo şi-a implicat de la început fiii în companie, iar Aldo şi Angelo aveau să preia frâiele companiei în 1966, după moartea tatălui lor. Doi ani mai târziu au decis să lanseze o nouă linie de costume produse în serie în fabrica de la Novara. Au pornit proucţia altor două fabrici în Spania şi Elveţia în 1973, iar la sfârşitul anilor ‘90 familia Zegna ajungea la un total de opt unităţi de producţie în Italia, două în Spania, trei în Elveţia şi câte una în Turcia şi Mexic.

    Deşi multe din costumele Zegna sunt astăzi produse în aceste fabrici, cele premium se realizează încă la comandă.Primul butic Zegna a fost deschis la Paris în 1980, urmat de cel de la Milano cinci ani mai târziu.

    Cele mai cunoscute la nivel mondial se află în Statele Unite ale Americii, Europa, Japonia şi China, vârfurile de lance fiind magazinele din Atlanta, New York, Beverly Hills, Las Vegas, Londra, Tokio, São Paulo, Hong Kong, Beijing, Shanghai, New Delhi, Mumbai, Kuala Lumpur, Santiago de Chile, Bangkok, Sydney.

     

  • Lecţiile învăţate de bărbatul care a trăit fără internet timp de un an

    Miller, un bărbat care credea că internetul îl făcea neproductiv şi că îi corupea sufletul, a ales să trăiască „offline” timp de un an. Recent, el a revenit online, şi a împărtăşit cele 5 lecţii pe care le-a învăţat din „abstinenţa” de la internet, scrie Business Insider.

    La ora 23.59, pe 30 aprilie 2012, Miller şi-a scos cablul de internet, şi-a oprit Wi-Fi-ul, iar smartphone-ul l-a înlocuit cu un telefon fără acces la internet.

    „Scopul meu a fost să descopăr ce efecte avea internetul de-a lungul anilor. Să înţelegi internetul înseamnă să îl studiezi de la distanţă”, a declarat Miller. 

    La începutul experimentului, totul a fost în regulă pentru Miller, însă în timp, el spune că a realizat că se înşelase cu privire la internet.

    „De îndată ce înţelegem modurile în care internetul ne corupe, putem în sfârşit să ripostăm”, a adăugat Paul.

    Cele 5 lecţii învăţate:

    1. Internetul nu mă oprea de la a fi creativ sau productiv. Eram singurul responsabil pentru neajunsurile mele.

    2. Cărţile sunt bune şi nu ai nevoie de internet pentru a învăţa lucruri noi, dar pentru a citi ai nevoie de motivaţie, chiar şi în lipsa internetului.

    3. Să primeşti zeci de scrisori pe săptămână poate fi la fel de copleşitor ca primirea a sute de email-uri pe zi.

    4. Fără internet este mai greu să intri în legătură cu oamenii. “Este mai uşor să scrii un mesaj sau să chat-uieşti decât să vizitezi pe cineva”

    5. Un “prieten pe Facebook” este mai bun decât nimic.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Topul ţărilor cu cele mai multe zile obligatorii de concediu plătit

    EmploymentLawHQ, o companie care monitorizează piaţa muncii, a alcătuit un infografic care dezvăluie cele 25 de ţări care îşi obligă cetăţenii să ia concediu plătit, scrie Business Insider. În Statele Unite, oamenii muncesc aproape tot anul, foarte rar luându-şi concediu. În 2012, americanii au avut în medie numai 12 zile de vacanţă. Totuşi, unele ţări preţuiesc vacanţele atât de mult încât practic îşi obligă cetăţenii să îşi ia concediu. Austria este în fruntea clasamentului, cu un număr de 42 de zile obligatorii de concediu plătit. La celălalt capăt al topului, SUA ocupă ultimul loc, cu 0 zile obligatorii de vacanţă pe an.

    Mai multe pe zf.ro

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.