Deputatul PSD Aura Vasile a spus, in timpul dezbaterii la legea
educatiei, ca social democratii nu mai sustin amendamentele de
vreme ce toate sunt respinse. Niciunul din amendamentele adoptate
in comisii nu a trecut de plenul Parlamentului.
Tag: vot
-
Bugetul pe 2010 a fost aprobat
-
Antonescu: PNL nu va vota bugetul Guvernului Boc
“Noi avem decizii politice luate, vom avea si maine (luni –
n.r.) un BPC, in care vom consolida pozitia noastra politica fata
de buget si va spun inca odata ca PNL va vota impotriva acestui
buget, chiar daca s-a straduit zi si noapte, la propriu, prin
reprezentantii sai sa depuna amendamente, sa le susţină, a venit cu
solutii, nu a obstructionat cu nimic dorinta acestui Guvern de a da
cat mai repede un buget, bun sau rau, dar de a-l avea si in sensul
acesta poziţia partidului va fi clara”, a sustinut, duminica,
intr-o conferinta de presa, Crin Antonescu.Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro -
Vladescu: Discutiile asupra proiectelor de buget au fost profesionale
“Multumesc pentru ca discutiile au fost foarte profesionale si
pentru ca, indiferent de optiunile politice, s-au gasit solutii
care sa tină cont de ceea ce poate acest buget si nu de ceea ce ne
dorim”, a spus Vladescu, duminica dimineata.Ministrul a tinut sa le multumească in mod expres
parlamentarilor pentru efortul sustinut pe care l-au făcut adoptand
cu celeritate proiectele legilor bugetului de stat si bugetului
asigurarilor sociale de stat.Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro -
Guvernul Boc trece testul Parlamentului
Guvernul se va reuni in sedinta, la ora 18.00, pentru a aproba
proiectul de buget pe 2010, a anuntat premierul Emil Boc, dupa
votul de investitura al Parlamentului. -
Antonescu: Parlamentarii PNL vor vota impotriva Guvernului Boc IV
“PNL si parlamentarii sai vor vota impotriva acestui Guvern din
motive multiple, intre care cel mai important, pe care l-am
prezentat deja, acela ca socotim o sfidare la adresa principiilor
constitutionale, la adresa parlamentarismului, investirea unui
Guvern cu acelasi premier si o buna parte din ministrii care faceau
parte dintr-un Guvern care a cazut printr-o motiune de cenzura”, a
declarat Antonescu.
El a explicat ca, avand in vedere ca liberalii au fost initiatorii
acelei motiuni de cenzura, sunt consecventi acum “votand categoric
impotriva acestui Guvern”.“Decizia a fost luata cu o singura abtinere, restul voturi
pentru aceasta pozitie. In functie de fiecare ministru care va fi
analizat, membrii in comisiile de audiere, in functie de persoana
respectiva, de faptul ca in aceasta audiere se pune in balanta
activitatea sa anterioara daca a avut-o, prestatia sa la audieri,
sigur ca acolo se vor da niste voturi diferentiate, dar votul
politic este impotriva Guvernului Boc IV, sau Basescu-Boc, sau
Boc-Udrea sau cum doriti sa-i spuneti”, a spus presedintele
PNL.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Geoana sugereaza ca PSD ar putea vota guvernul
“Solutia aleasa de Traian Basescu este cea mai proasta varianta
pentru Romania. Insa in acest moment avem nevoie de un guvern care
sa aprobe bugetul”, a spus Geoana.Mai multe amanunte pe www.zf.ro
-
Emil Boc: Motiunea de cenzura, “fofilarea” parlamentarilor PSD-PNL fata de legea pensiilor
Premierul a acuzat in plenul Parlamentului ca motiunea de
cenzura initiata impotriva Guvernului este un mod prin care
“Coalitia PSD-PNL” vrea sa blocheze adoptarea legii pensiilor si sa
pastreze actualele pensii ale parlamentarilor.Mai multe stiri pe www.zf.ro
-
Marko Bela: Parlamentarii UDMR vor vota in favoarea motiunii
“UDMR a avut deja o decizie, si anume de a semna impreuna cu PNL
o motiune de cenzura, (…) si, in mod firesc, votam aceasta
motiune de cenzura. Ar fi bizar sa nu ne votam propria motiune de
cenzura”, a afirmat el dupa sedinta grupurilor parlamentare ale
organizatiei de la Camera Deputatilor si de la Senat, care a avut
loc inainte de sedinta de plen.El a spus ca senatorii si deputatii UDMR au analizat “inca o
data foarte serios toate argumentele, toate motivele, am incercat
sa evaluam consecintele, perspectivele”.Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro -
Politica ramane ce a fost
Scena politica a stat in 2008 sub semnul ajustarii puternice a calculelor matematice facute de anul trecut. Ierarhia rezultata dupa alegerile europarlamentare din toamna lui 2007 a starnit in jurul PD si al PLD (gruparea dizidenta proaspat desprinsa din PNL) discutii cu privire la oportunitatea unei fuziuni, care sa aduca noii formatiuni procentele cumulate ale celor doua componente.
Speculatiile anterioare despre intentia Cotroceniului de a constitui o megaformatiune pro-prezidentiala – dupa modelul formatiunii Rusia Unita, impus de Vladimir Putin – au creat o zona de asteptari chiar mai ridicate decat ar fi fost normal cu privire la performantele noii formatiuni, lansata oficial cu doua saptamani inainte de sfarsitul anului trecut. In timp ce o serie de politologi mai rezervati au atras atentia asupra incongruentelor doctrinare dintre ideologia populara – revendicata de PD – si cea liberala, revendicata de PLD, liderii celor doua formatiuni s-au aratat increzatori ca primul test electoral in noua formula le va confirma justetea fuziunii.La alegerile locale din iunie, insa, PD-L a obtinut un scor (28,4%) aproape egal cu al formatiunii de baza, PD, fara a reusi sa conserve si procentele castigate la europarlamentare de PLD. Mai mult, formatiunea nou-creata nu a reusit sa-si mobilizeze suficient electoratul nici macar intr-o zona traditional favorabila, Bucurestiul, unde Vasile Blaga – unul dintre greii PD-L – a pierdut cursa in fata lui Sorin Oprescu, care a candidat independent dupa ce a demisionat din PSD. Merita evidentiata si absenta din peisaj a presedintelui Traian Basescu, care s-a tinut departe de disputele politice din campania locala; aceasta absenta, s-a spus, a avut o contributie deloc neglijabila la rezultatul final al PD-L, evident inferior fata de asteptarile create de sondajele care au premers scrutinul.Avand in vedere ca PD-L a ales sa coopteze PSD la guvernare, in dauna PNL si in pofida declaratiilor liderilor democrat-liberali de dupa anuntarea exit-poll-urilor, pozitia presedintelui Traian Basescu devine mult mai vulnerabila in 2009. Seful statului, care s-a erijat ca un adversar constant al PSD inca dinainte de 2004, nu va mai putea aborda acelasi tip de discurs fara sa se supuna criticilor cu privire la onestitatea intentiilor sale. Pe de alta parte, si PSD va avea o problema in impunerea unui contracandidat credibil la actualul sef al statului, dupa un an in care se presupune ca va guverna alaturi de formatiunea pro-prezidentiala PD-L.De cealalta parte a axei ideologice, dar in cele din urma in aceeasi formula de guvernare cu democrat-liberalii, PSD a trecut printr-un an chiar neasteptat de bun: dupa un scor rezonabil la locale, unde si-a conservat mare parte din rezultatele din 2004 si chiar a castigat – neoficial, e drept – Primaria Capitalei prin Sorin Oprescu, PSD a reusit sa dea si impresia unei formatiuni in care luptele de culise sunt tot mai bine ascunse. Cu exceptia indepartarii – nu foarte bine gestionata – a “grupului de la Cluj”, social-democratii au dat impresia ca reusesc sa suporte destul de bine actuala garnitura de conducere. Este drept ca rezultatele obtinute la locale – primul loc la numarul de primari si locul secund la votul politic, pentru consiliile judetene – si, mai ales, cele de la parlamentare nu au dat prea multe motive pentru o miscare de contestare a conducerii. Mai mult, alegerile locale au readus in prim-plan si garnitura de lideri locali ai partidului – asa-numitii baroni – intrati dupa 2004 intr-o zona cenusie; reconfirmarea lor la votul popular le-a crescut importanta in interiorul partidului, astfel incat centrul si-a pierdut din influenta in fata lor, devenind mai degraba o interfata a acestora in relatia cu scena publica.Totusi, dupa alegerile parlamentare din toamna, cativa lideri ai partidului – intre care cel mai insistent a fost secretarul general Miron Mitrea – au evocat posibilitatea unui congres unde sa fie pusa in discutie formula de conducere. Statutul PSD prevede organizarea unui congres pentru desemnarea candidatului partidului la functia de presedinte al Romaniei, scrutin programat pentru toamna lui 2009. Desi s-a speculat ca in interiorul PSD s-ar putea ridica o alternativa la presedintia lui Mircea Geoana, accesul partidului la guvernare – pas care i se datoreaza in buna masura actualului lider – s-ar putea sa arate o anume redimensionare a raporturilor de forte. Ca urmare a rezultatelor de la alegeri si a intrarii la guvernare se poate ca liderii locali sa accepte mai greu o inlocuire a echipei actuale, cu care s-au negociat deja mecanismele de influenta in noul executiv.Premiera adusa de anul electoral 2008 s-a prefigurat inca de la europarlamentarele din toamna trecuta, cand PRM si PNG-CD, care si-au revendicat spatiul nationalist extremist, nu au mai reusit sa atinga pragul electoral pe tara. Situatia s-a repetat si in cazul alegerilor locale, dar si in cazul parlamentarelor, unde mecanismul votului in circumscriptii uninominale cu redistribuire proportionala a fost considerat principalul responsabil pentru favorizarea formatiunilor de anvergura. Atat Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, cat si omologul sau Gheorghe Becali, de la PNG-CD, au primit vestea destul de resemnati; in vreme ce primul si-a anuntat deja candidatura pentru prezidentialele din 2009, Becali si-a impus o suspendare din viata publica.Nu este exclus ca socotelile hartiei sa le arate celor doi ca unificarea mesajelor le-ar putea asigura o mai buna vizibilitate, cel putin in perspectiva urmatoarelor scrutine. Date fiind insa personalitatile lor imprevizibile, cu greu se poate estima cand si in ce conditii s-ar putea produce o asemenea apropiere sau cat va reusi sa reziste.REPERE 2008- Prima aplicare a sistemului de vot uninominal: in forma bruta, la alegerea presedintilor de consilii judetene, in forma mixta (cu redistribuire pe sistem proportional) la alegerile parlamentare.
- Prezenta la vot a inregistrat minime istorice, culminand cu 39,2% in cazul alegerilor parlamentare (in 2004 a fost aproape 60%). Cea mai mare prezenta la vot in 2008 a fost de 50,67%, la votul pentru presedintii de consilii judetene.
- Scoaterea in afara scenei parlamentare a discursului de tip extremist, prin invalidarea candidatilor PRM si PNG-CD.
- Primele scrutine la care formatiunile de dreapta castiga majoritatea la nivel local si national, tinzand spre 50%.
- Creionarea unui sistem cu patru partide politice, doua mari (PSD si PD-L, aflate de altfel si in alianta) si doua mai mici, PNL si UDMR.
- Primul guvern dupa 1992 care se bucura de o majoritate parlamentara relaxata, de peste 60%.