BusinessMagazin

Tag: Vodafone

  • Romanul, cel mai infidel consumator

    De la un nou tip de iaurt cu aroma exotica si pana la noi formate de programe TV, noutatile intretin vitalitatea unei piete in cautare continua de experiente proaspete de consum.

    „In cercetarile de piata, cand testam produse, respondentii isi declara aproape unanim intentia de a incerca produse noi“, declara Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS).

    E greu de spus insa cat din declaratii se traduce in practica, mai ales daca ne aducem aminte ca exista cateva produse care nu au mers pe piata romaneasca.

    La acest capitol se inscriu, spune Kivu, aparatele de manufacturat tigarete din tutun cumparat vrac sau prafurile de sucuri Tang, care au functionat bine pe piete ca Polonia si Turcia, dar in Romania nu au prins deloc.

    Astfel de esecuri nu exclud insa fascinatia permanenta a consumatorilor pentru noutate, care face din Romania o piata relativ dificila pentru producatori si comercianti. Mai exact, daca e suficient numele unui brand celebru ca sa atraga consumatorul spre un produs, nu e suficient si ca sa pastreze fidelitatea fata de marca respectiva.

    In jur de 70% dintre consumatorii de bere, de pilda, nu sunt loiali unui singur brand, ci au un repertoriu de marci echivalente, afirma Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries.

    „Restul de 30% sunt impartiti aproximativ egal intre cei loiali unei singure marci si cei care cumpara doar in functie de pret“, adauga Barsan. Interesul pentru noutate in dauna fidelitatii fata de brand defineste specificul national in materie de consum, apreciaza Alecsandra Fulga, client service manager la compania de cercetare de piata Synovate.

    Iar exigentele devin tot mai mari: „Consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, iar multe lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiratie“.

    Din acest punct de vedere, a alege un produs de marca va coincide de multe ori cu satisfacerea apetitului pentru noutate, iar stirile de genul „Brandul X va ajunge si pe piata romaneasca“ au impact tocmai la genul de consumator pretentios, atent la calitate.

    „Majoritatea marcilor nu au traditie, sunt relativ noi pe piata romaneasca. Si aceasta, implicit, duce la nevoia de a incerca permanent altceva“, spune Kivu. Mai departe insa, aviditatea clientilor fata de noutate tine de concurenta cresca nda de pe piata, care sileste brandurile si producatorii sa vina periodic cu oferte noi. Indiferent de domeniu, piata se satureaza daca nu i se ofera permanent noutati, fie ca e vorba de un produs bancar mai atractiv sau de perle de albire in compozit ia unui detergent.

    Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre consumatori aleg sa cumpere un produs de marca fiindca el apartine unui brand renumit si tot 2,5% fiindca produsul respectiv e durabil in timp. In schimb, 81% dintre consumatorii chestionati iau decizia de a cumpara un produs de marca fiindca ii ofera calitate buna sau cea mai buna calitate posibila pe piata.

    „Exista o mare deschidere a consumatorului roman fata de servicii inovatoare si sofisticate“, comenteaza Liliana Solomon, CEO al furnizorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Chiar daca au avut un decalaj tehnologic de cateva decenii, „romanii au ars etapele dezvoltarii, fiind acum, cel putin in ceea ce priveste comunicatiile mobile, la un nivel comparabil cu cel din tarile occidentale“, considera Liliana Solomon.

    Asemeni unui copil lasat liber intr-un magazin cu jucarii, clientul roman iubitor de tehnologie e permanent in contact cu ultimele noutati. „Avem clienti care ne intreaba despre produse cu cateva luni inainte de a aparea pe piata“, declara Madalin Durca, director de marketing al magazinului online de produse electronice PCFun.ro.
    Avand in vedere viteza cu care se schimba tehnologia si modelele in segmentul IT, un magazin specializat este practic obligat sa tina pasul, avand in vedere sofisticarea tot mai mare a cererii.

  • U520, telefonul Zapp pentru GSM

    Pe parcursul celor cativa ani de cand exista reteaua Zapp, in oferta operatorului nu au trecut mai mult de 10 modele de telefoane, mult mai putine decat cele cu care isi atrag clientii operatorii concurenti, Cosmote, Orange si Vodafone.

    Standardul CDMA (code division multiple access) sub care functioneaza are semnificativ mai putini utilizatori la nivel mondial decat telefoanele GSM (fr. Groupe Spécial Mobile), ultimul tip fiind folosit de aproximativ 82% din populatia vorbitoare la mobil a globului, conform GSM Association.

    Implicit, produca torii de terminale s-au orientat cu precadere catre standardul mai popular, iar numarul modelelor CDMA este mai mic.

    „Vom avea mai multe lansari de noi produse anul acesta“, spunea fara sa dezvaluie mare lucru Chris Bataillard, CEO al Telemobil, la scurt timp dupa instalarea sa in functie, luna trecuta.

    „Oricum, e foarte greu in acest business sa ai totul pentru toti in termeni de produse“, continua Bataillard. Chiar daca nu ofera chiar totul pentru toti, un nou model de telefon, aflat acum in teste interne la Zapp pentru a determina oportunitatea lansarii lui in oferta comerciala, vrea sa ofere mai mult decat altele.

    Ubiquam U-520 este un terminal capabil sa functioneze simultan atat in standardul CDMA (pe banda de frecventa de 450 MHz), cat si in GSM (900 MHz si 1.800 MHz) si deci ingloband pentru prima oara in Romania ambele tehnologii.

    Ubiquam U-520

    Carmen Lazar, head of corporate affairs al Telemobil, a confirmat ca modelul de telefon se afla in etapa de testare si ca ar putea fi lansat comercial peste trei luni.

    Telefonul producatorului coreean Ubiquam are o camera foto de 2 megapixeli cu zoom optic 16x si poate rula filme si muzica. Un alt detaliu: asigura transfer de date pentru conectarea la internet prin EVDO (o tehnologie CDMA) cu viteze de pana la 2,4 Mbps, dar in regim GSM viteza maxima de transfer, obtinuta exclusiv prin GPRS, coboara la 80 kbps.

    „Multi folosesc telefonul in regim CDMA pentru viteza mare de transfer de date, atunci cand vor sa navigheze pe internet. In acelasi timp, retelele GSM au avantajul ca au acoperire mai mare si lumea il foloseste in regim GSM pentru a vorbi“, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Dmitri S. Salnikov, jurnalist la publicat ia rusa Portavik, unul dintre avantajele pe care le ofera telefonul.

    In Rusia, operatorul CDMA Skylink are o cota de piata de 10%, restul fiind acoperit de concurenta care foloseste standardul GSM. Acolo, telefonul Ubiquam U-520 are deja aproape un an de cand a fost lansat.

    Modelul este prezent si in portofoliul Unite, divizia de telefonie mobila a operatorului de stat din Republica Moldova, Moldtelecom. In privinta vanzarilor, jurnalistul rus spune ca nu exista informatii publice oficiale.

    „Cred totusi ca vanzarile nu sunt foarte mari, pentru ca pretul telefonului depaseste 700 de dolari“, spune Salnikov.

    Surse din cadrul Zapp au estimat ca in Romania telefonul ar putea fi totusi comercializat la un pret mai mic, subventionand o parte din cost. Astfel, telefonul ar urma sa coste aproximativ 1.200 de lei.

    De ce nu a fost lansat pana acum acest model, primul cu sanse de a atrage si clientii care folosesc retele GSM? Un posibil scenariu ar putea fi construit in jurul actionariatului pe care l-a avut Zapp pana la sfarsitul anului trecut.

    Faptul ca, din cei doi actionari cu participatii egale in Telemobil, unul – Qualcomm – era practic inventatorul standardului CDMA a limitat eventuale intentii ale conglomeratului Saudi Oger, celalalt actionar, de a patrunde in zona GSM.

    Va insemna insa eventuala lansare a acestui telefon in reteaua Zapp o crestere a numarului de clienti, care anul trecut se oprise la doar jumatate la milion, fata de cele peste 9 milioane ale Orange?

    „Le-ar trebui un telefon de 10-30 de dolari, nu unul de 200 de dolari“, spunea un utilizator al forumului Softpedia pe o pagina dedicata unui alt telefon Zapp. Dar, desigur, e foarte greu sa ai totul pentru toti in aceasta industrie.

  • Sa fie pace pentru 4G!

    Arun Sarin s-a incumetat sa spuna public, la recent incheiatul World Mobile Congress (WMC) de la Barcelona, ceea ce majoritatea managerilor din telecom vorbesc doar pe la colturi.

    Si anume ca daca operatorii mobili nu se vor concentra sa lanseze noi servicii si aplicatii, vor fi marginalizati si „isi vor pierde relevanta“ pe piata in favoarea unor noi jucatori, inclusiv unii necunoscuti acum, dar care pot prolifera datorita celui mai spectaculos si necostisitor mijloc de productie din istoria omenirii, internetul.

    Aceeasi idee a sustinut-o si John Chambers, care a solicitat la randu-i ca firmele implicate in telecom, fie ca sunt operatori, furnizori de servicii, de terminale sau de echipamente de retea, sa depaseasca divergentele si sa se concentreze asupra modurilor in care pot colabora. El a amintit de pericolul ca operatorii mobili sa ajunga niste „dumb pipes“, adica niste simpli „carausi“ de date, incapabili sa ofere serviciilor valoare adaugata.

    Perspectiva a fost de fapt enuntata mai de mult de analisti care au afirmat transant ca operatorii telecom isi pierd incetul cu incetul statutul de „regi ai pietei“, in conditiile in care tertii implicati in industrie – cum ar fi Google – cauta strategii care sa-i duca direct la consumator, sarind peste companiile de telefonie mobila.

    Avand de-a face cu un mediu extrem de concuren- tial, cu o piata ajunsa in multe zone la saturatie, cu sabia institutiilor de reglementare deasupra capului (institutii care insista periodic sa se reduca tarifele), industria telefoniei mobile isi vede cresterile si marjele de profit in pericol de a se diminua constant.

    Si nici producatorii de echipamente de retea nu o duc exceptional. Razboiul la care s-au referit Sarin si Chambers, care a devenit evident in discutiile de la congresul din Barcelona, are ca miza noile tehnologii care promit aparitia celei de-a patra generatii de telefonie mobila. 4G va face posibila (datorita vitezelor uriase de acces la internetul mobil, pe care le presupune) dezvoltarea serviciilor de divertisment si a celor pentru clientii de business, in care isi pun speranta companiile de comunicatii mobile.

    Tehnic vorbind, daca sistemul actual 3G permite, in varianta cea mai avansata, o viteza de descarcare pe dispozitive mobile de pana la 30 Mbps, 4G va aduce de cateva ori mai mult, respectiv 100-200 Mbps. Insa in drumul de la teorie la lansarea comerciala, 4G este marcat deocamdata de o infruntare intre doua standarde, WiMax si LTE (Long Term Evolution).

    Fiecare dintre aceste doua tehnologii a cooptat nume sonore in echipa proprie de sustinatori, pentru a-si asigura suprematia, insa sunt si companii care joaca pe ambele fronturi. WiMax este promovata de cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, alaturi de Motorola si Samsung, si sustinuta de operatori importanti, printre care Sprint Nextel (SUA) si KDDi (Japonia).

    Tehnologia LTE, conceputa de Ericsson, Nortel Networks si Nokia-Siemens Networks, este sprijinita de Vodafone si de americanii de la AT&T si Verizon. LTE ii are astfel de partea sa pe ocupantii primelor doua pozitii in topul mondial al operatorilor mobili. Un sprijin substantial a venit de la gigantul China Mobile, care va testa de asemenea LTE.

    Cum bine se stie, China este o piata uriasa, cu un potential de dezvoltare la fel de urias, cu jocurile in campul 3G inca nefinalizate, ceea ce va avea fara indoiala o influenta semnificativa in stabilirea castigatorului. In schimb, companiile mai prudente si-au rezervat locuri in ambele barci.

    Un exemplu concludent (nu singurul) este Alcatel- Lucent, care pe de o parte a incheiat o intelegere de colaborare in cercetare pentru LTE cu japonezii de la NEC, pe de alta anunta ca impreuna cu Samsung a realizat o solutie revolutionara pentru WiMax.

    Din punctul de vedere al introducerii practice, WiMax isi revendica atuul de fi deja „pe teren“, inginerii montand de zor infrastructuri experimentale, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cateva mari orase americane.

    In plus, la WMC Barcelona o multime de producatori de retelistica si de hardware au prezentat statii de baza, modemuri USB, echipamente portabile si kit-uri WiMax, gata de a fi comercializate. Un punct bine marcat, daca ne aducem aminte de nefericita poveste de acum cativa ani, de la lansarea 3G: dupa ce marii operatori au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru licente, veniturile prognozate au intarziat sa apara din cauza ca telefoanele de noua generatie erau slabe calitativ, scumpe si putine.

    In privinta LTE, chiar si cei mai inflacarati sustinatori admit ca nu va putea fi introdusa comercial mai devreme de 2009. Exista o dorinta de a arde etapele insa: unul dintre promotorii LTE, inovatorul operator nipon NTT DoCoMo, a anuntat deja ca va lansa servicii de internet broadband bazate pe LTE in 2010. Totodata, Ericsson a profitat de excelenta mediatizare pe care a adus-o World Mobile Congress pentru a realiza transmisii de date bazate pe LTE, la viteze wireless greu atinse pana acum.

    Deja nu mai e vorba de teste de laborator, ci de o platforma functionala care sa permita conectarea mai multor utilizatori de telefoane mobile si transfer de date intre acestea de pana la 160 Mbps. Daca facem comparatie cu realitatea de astazi, cand o conexiune prin cablu de 2-4 Mbps este considerata performanta in majoritatea birourilor, nu mai avem nevoie de nicio explicatie. Fiecare dintre cele doua tabere, LTE si WiMax, participa la disputa invocand propria lista de avantaje tehnologice pentru a-si sustine punctul de vedere.

    Argumentele sunt destul de complicate, generand dispute aproape filozofice intre tehnicieni, desi foarte multi specialis ti sunt de parere ca cele doua standarde au elemente comune in proportie de pana la 80%. Un lucru e insa unanim acceptat: utilizatorii de internet mobil cer viteze din ce in ce mai mari pentru a consuma dupa pofta inimii continut multimedia (in primul rand video), ceea ce inseamna o piata potentiala apreciabila pentru echipamentele 4G.

    Tocmai de aceea, Arun Sarin a facut apel la o pace care sa duca la unificarea celor doua standarde. Tehnologia 4G cere timp si bani; costurile implicate de cercetare si dezvoltare si cele legate de instalarea infrastructurii la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

    Exista insa putine sanse ca disputa WiMax-LTE sa fie transata curand si clar in favoarea uneia dintre parti. In definitiv, nu e nici prima, nici ultima, pentru ca avem istoria GSM versus CDMA, standarde care coexista si astazi pe piata.

    Singura certitudine ar fi ca evolutia spre viteze de descarcare pe dispozitive mobile de neinchipuit astazi nu mai poate fi stopata, iar constrangerile de profitabilitate la care sunt supusi cei mai mari jucatori din telecom, din cauza costurilor si a concurentei, plus tendinta de consolidare din ce in ce mai accentuata de pe piata vor duce, cel mai probabil, la negocieri de culise intre beligeranti mai eficiente decat actualul razboi mediatic.

  • CEO Vodafone: Multi romani inca nu-si imagineaza ce inseamna recesiunea

    Inca un semnal privind deteriorarea perceptiei externe privind Romania: agentia europeana de evaluare Fitch a anuntat inrautatirea perspectivei de rating de tara de la stabila la negativa. Motivul invocat? Acelasi deficit extern, pe care analistii agentiei il vad majorat la niveluri "deconcertant de mari, dupa standardele globale actuale sau istorice". Romania este tratata la pachet cu Bulgaria, Letonia si Estonia.

    Anuntul Fitch a avut imediat efect pe piata valutara, cotatiile incepand sa urce iar spre 3,74 lei/euro dupa ce la inceputul zilei coborasera usor sub pragul de 3,70 lei/euro.

    Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.

  • Vodafone se apropie de 9 milioane de clienti

    Veniturile Vodafone Romania au crescut cu 18,8% in trimestrul al treilea fiscal (1 octombrie – 31 decembrie 2007), comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, dar compania nu a facut publica valoarea veniturilor din servicii.

    Numarul de clienti a depasit 8,8 milioane, Vodafone adaugand in jur de 230.000 de clienti noi fata de trimestrul anterior, incheiat cu 8,57 de milioane de clienti. Dintre acestia, 34,8% sunt abonati, iar 604.000 sunt clienti ai serviciilor 3G furnizate de Vodafone. Pe intreg anul calendaristic 2007, compania a adaugat bazei de clienti 1,09 milioane de utilizatori, in crestere cu 4% comparativ cu 2006.

    Numarul de minute vorbite la mobil in reteaua Vodafone in perioada octombrie – decembrie s-a ridicat la 2,78 de miliarde, in timp ce venitul mediu per utilizator (ARPU – average return per user) a fost de 11,1 euro.

  • ANRCTI propune un tarif de interconectare de 1,15 eurocenti pentru 33 operatori de telefonie fixa

    Lista operatorilor afectati de masura propusa de ANRCTI include si companiile Romtelecom, UPC Romania, RCS&RDS si Vodafone Romania, se arata intr-un comunicat al institutiei remis, marti, agentiei MEDIAFAX.

    "ANRCTI propune reducerea treptata a tarifelor actuale de interconectare practicate de operatorii alternativi pana la nivelul-tinta, in doua etape, pana la inceputul anului 2009. Astfel, tarifele medii de interconectare actuale ale operatorilor inca nereglementati ar urma sa scada odata cu intrarea in vigoare a deciziilor pana la nivelul de 1,15 eurocenti/minut, urmand ca, la 1 ianuarie 2009, sa ajunga la 0,97 eurocenti/minut, valoarea tarifului mediu de interconectare la nivel regional cu reteaua Romtelecom", se mai arata in comunicat.

    Masura propusa de ANRCTI este inclusa intr-un proiect de decizie lansat, marti, spre consultare publica si ar putea fi aplicata incepand cu al doilea trimestru al acestui an, se mai arata in comunicat.

    Mai multe amanunte, aici

  • 50 de milioane de SMS-uri de Anul Nou

    Vodafone Romania a raportat o crestere de 421,8% a traficului de SMS-uri in zilele de 31 decembrie 2007 si 1 ianuarie 2008, comparativ cu doua zile obisnuite dintr-o saptamana (17,18 decembrie 2007). Fata de aceeasi perioada din anul precedent, cresterea numarului de SMS-uri trimise din reteaua Vodafone a fost de 5%, in timp ce clientii Orange au trimis in cele doua zile cu 37% mai multe SMS-uri decat anul trecut.

    Cat despre traficul de voce, clientii Vodafone au vorbit de Revelion cu 8,5% mai mult decat anul trecut, potrivit informatiilor furnizate de oficialii companiei. Traficul de voce in reteaua Orange a crescut in zilele de 31 decembrie 2007 si 1 ianuarie 2008 cu 40%. Ceilalti operatori de servicii de telefonie mobila inca nu au facut publice datele privind cresterea traficului in noaptea de Revelion..

    In ceea ce priveste Craciunul, Orange Romania a inregistrat o crestrere de 50% a traficului de voce in perioada 24-26 decembrie, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, in timp ce numarul mesajelor scrise in acelasi interval de timp a crescut cu aproximativ 12%. In cazul Vodafone, zilele de 24 si 25 decembrie 2007 au adus o crestere de 20,2% a traficului de voce si de 9,8% a traficului de SMS-uri fata de anul precedent.

  • Primul an dupa aderare

    BUSINESS Magazin: Cum ati rezuma anul 2007 in cat mai putine cuvinte?

    Liliana Solomon: Continua crestere. Cred ca asteptarile legate de piata romaneasca au fost foarte mari inainte de intrarea in comunitatea europeana si cred ca acestea au fost implinite. Si poti vorbi atat din punctul de vedere al investitorilor din Romania, cat si din punctul de vedere al consumatorilor. Daca ma uit la industria in care operez, dar si la ce se vede la televizor, asistam la o crestere a pietei si la o dorinta de consum care este binevenita pentru orice piata din lume.

    Mihai Rohan: Adaptare si calitate. Adaptare la noile exigente ale Uniunii Europene, la modul de lucru si la felul in care companiile actioneaza pe piata mult mai responsabil, iar calitatea se vede cu ochiul liber: daca te uiti la orice constructie, poti sa vezi diferenta intre cum se lucra inainte de a se introduce noile norme si perioada ulterioara. Toate acestea caracterizeaza primul an dupa intrarea in UE. A fost un an pozitiv. Estimarile noastre au fost optimiste, dar piata este mult peste asteptarile noastre. Nimeni nu se astepta la o crestere de 2025% timp de doi-trei ani succesiv. Practic, piata cimentului s-a dublat in trei ani de zile; constructiile merg intr-un ritm infernal.

    Tudor Furir: Mult peste asteptari. Romanii au asteptat bineinteles ieftiniri dupa aderare, iar noi poate am fost printre putinele categorii care am ieftinit semnificativ si pot spune ca am intrat intr-o piata pe care am subevaluato. Noi practic ne-am dublat businessul in anul acesta.

    Radu Stoicoviciu: Din punctul meu de vedere este o crestere acceptata. Observ si ma bucura faptul ca exista aici niste sectoare care au o viteza de crestere deosebita.

    Mariana Gheorghe: Cred ca pentru mine este foarte important consumul, care a devenit un factor de crestere economica si acest lucru se manifesta si in sectorul nostru. Daca ma uit la cifrele de retail, cresterea a ajuns la 1520% si este fascinant arata increderea consumatorilor in ceea ce este si in ceea ce va veni. Iar al doilea cuvant ar fi provocare, deoarece in sectorul energetic este o constientizare a rolului acestui sector, dar si a ceea ce trebuie sa facem. Pot spune ca 2007 a fost o continua provocare pentru noi si pentru acest domeniu. Si ne asteptam sa continue.

    BUSINESS Magazin: Nu a ajuns pretul petrolului la 100 de dolari.

    Mariana Gheorghe: Nu a ajuns, tocmai ce s-a oprit. Va fi un prag psihologic foarte important, dar datele fundamentale ale pietei, care sunt cererea si oferta, arata ca nu am ajuns acolo. Speculatia poate sa mai continue si astfel vom mai avea astfel de momente de varf sau poate caderi, dar probabil pretul va ramane ridicat.

    Marius Persinaru: In zona de IT as defini 2007 prin dinamica a fost un an foarte vioi si prin flexibilitate. s-a vazut foarte mult aceasta dinamica in urma integrarii in UE datorita a doua motive in principal: unul din ele este infrastructura saraca pe care o avem si pe care in mod obligatoriu trebuie sa o dezvoltam si cred ca se va intampla si fara sa ne punem problema. Lumea incepe sa isi cumpere imprimante, sunt retele, sunt institutii ale statului care au descoperit calculatorul si imprimanta acum un an. Ministerul Justitiei nu avea imprimante in tribunale pana anul trecut. In al doilea rand, pentru noi este foarte important faptul ca a inceput sa se dezvolte zona de externalizare, de servicii; din ce in ce mai multe firme au inteles ca este mult mai bine sa te concentrezi pe core businessul tau si sa iti externalizezi anumite procese de business. Foarte interesant este ca Romania a mers mult mai rapid decat celelalte tari surori, sa le zicem: Polonia, Cehia, Ungaria.

    Radu Lucianu: Cuvintele prin care as caracteriza 2007 sunt „se intampla“. Uitativa ce se intampla cu dobanzile: au fost mici la inceputul anului, sau dat credite; acum au crescut, bancile sunt precaute, iar pe finalul de an o sa avem o calmare a vitezei de cumparare. Multi spuneau ca o sa vedem asta in 23 ani de zile, dar la noi s-a intamplat repede. La noi a scazut foarte mult yieldul, rata de intoarcere a banilor; la fel de repede o sa isi revina. A fost mult prea mult, a trebuit sa scada si va trebui sa recupereze. Aminteati de Polonia, Ungaria si Cehia: toti banii au venit aici. Nu stiu daca anul viitor ii vom mai regasi aici sau peste doi ani de zile. Eu am spus ca aceasta crestere va mai tine inca doi ani, insa va fi mult mai calma. Dupa aceea va trebui sa stam putin sa respiram, sa ne tragem suflul. Atunci cand alergi 10 kilometri mai te si opresti si mai mergi si la pas putin.

    Liliana Solomon: Ce inseamna pentru dumnevoastra criza creditelor ipotecare „subprime“? O simtiti?

    Radu Lucianu: Deocamdata nu si nu o vom simti atat timp cat bancile noastre sunt precaute. Mergeti si luati un credit de la banca, sa vedeti cate lucruri vi se cer. In America mergeai la banca si spuneai ca vrei sa cumperi un apartament si primeai imediat credit. La noi trebuie sa demonstrezi, sa arati, ti se iau la tocat veniturile.

    Mariana Gheorghe: La noi nu sunt la fel de relaxate conditiile de creditare, nu am ajuns inca la faza aceea, pentru ca piata imobiliara a inceput de-abia de doi ani.

    Radu Lucianu: Nu cred ca se va ajunge la cum este in afara. Vom simti poate o criza a celor care nu vor mai lua asa de usor credit ca sa cumpere.

    Liliana Solomon: Daca ne gandim totusi ca o mare parte dintre investitorii romani sunt fonduri finantate in Vest si daca acesti bani nu mai exista in Germania, Anglia, Austria, Italia, practic se va cunoaste si aici.

    Radu Lucianu: Stiti care este culmea? Daca ei mergeau sa cumpere ceva sau dezvoltau ceva cu fonduri luate de afara, acum vin si au finantari de 70% obtinute din piata locala. Nici ei nu mai simt asa o durere. Vor simti o durere in doitrei ani de zile, cand actionarii vor veni si vor spune „vinde“. Problema mare este alta: noi am tot construit, si malluri, apartamente nu mai spun. Fondurile au cumparat, 20, 30, 100. Am cumparat si noi aici, cate unul, cate doua, cate trei. La un moment dat, aceste apartamente vor iesi in piata. Va rezulta o inflatie de apartamente.

    Mihai Rohan: Eu va contrazic putin. Noi inainte de 1989 construiam 150.000 de apartamente pe an. Este o cerere acum, nesatisfacuta, de circa un milion de case, iar noi construim 50.000 pe an.

    Marius Persinaru: Cred ca problema este ca oamenii nu or sa mai aiba returul pe care il au acum la investitii. Pana acum lumea se gandea: imi bag banii intr-un depozit in euro, unul in lei, cumpar actiuni, iau pamant sau imi iau o casa si peste cinci ani capat retur de 100%. Problema este ca nu or sa mai capete returul acela. Isi vor lua un apartament, dar s-ar putea ca intr-un an valoarea sa creasca, spre exemplu, numai cu 5%. Cred ca asta se va intampla.

    Radu Lucianu: Este problema si la ce valoare revinzi.

    Mariana Gheorghe: Toate dezvoltarile acestea imobiliare fara a te gandi la utilitati la drumuri, la acces… Vorbeam de Pipera, este o monstruozitate sa ai o singura strada pentru un cartier in care se fac sau vor sa se faca si blocuri turn. Si fiindca tot vorbeam de doua cuvinte, acestea sunt infrastructura si piata muncii si amandoua vor limita acest boom, pentru ca vor fi constrangeri in dezvoltarea cererii bancare, nu neaparat pentru ca nu ar fi cerere de apartamente. Este problema ca sectorul privat 
sa dezvoltat fara ca sectorul de stat sa isi realizeze rolul sau de administratie. Ceea ce este imbucurator este ca totusi sectorul privat s-a dezvoltat in acest an fantastic de dinamic in ciuda acestor neconcordante din sectorul administratiei de stat.

    BUSINESS Magazin: Ati folosit niste cuvinte dinamice pentru a descrie anul 2007. Nu este aceasta crestere prea rapida? Se vorbeste de conceptul de „bule“, spre exemplu cea imobiliara. Care este cea mai mare temere legata de 2008?

    Mihai Rohan: Eu consider ca pretul petrolului este cea mai mare temere. Si nu numai pentru anul viitor.

    BUSINESS Magazin: Dar a devenit Romania atat de interconectata incat sa depinda de contextul mondial?

    Mihai Rohan: In mod sigur, da. Toti depindem de petrol, de la energie electrica la incalzire si la ciment, la orice. De pretul petrolului depinde orice.

    Liliana Solomon: Romania este parte din UE si suntem afectati direct de ceea ce se intampla in economia globala. Bine, criza subprime nu nea atins, dar nu inseamna ca nu o va face; conteaza cat va mai dura criza, daca va mai dura un an de zile pana sa se curete, este posibil sa ne afecteze la un moment dat. Cred ca in Romania sunt alte aspecte importante. Pentru mine, intrebarea este ce se intampla din punct de vedere a ceea ce se numeste „public policy“. Anul viitor va fi un an de alegeri. Clar, avem o agenda sociala care este necesara. Un lucru care a facut Romania foarte atractiva este taxa de 16%, dar ce se intampla daca aceste taxe ajung la 30%, la 35%? Se intampla frecvent in economia globala, dar in locuri unde economia este „home made“. Cu siguranta ca subprime sau pretul petrolului sunt factori care ne pot afecta, dar poate nu atat de mult ca sa duca la o schimbare a regimului de taxe. Daca taxele se dubleaza pentru ca vedem ca guvernul nu are destui bani pentru a face infrastructura, scoli, sanatate si asa mai departe, cresterea Romaniei la momentul respectiv nu va mai fi la fel. O multime din banii care intra astazi in Romania sunt pentru ca „return on investment“ul (ROI) este atat de mare, la un nivel al taxei de 16%, foarte atractiv pentru investitori. Si nu numai in real estate, chiar si banii in industria noastra se pot duce in India, in China, in Turcia, se pot duce in alte parti. Noi suntem constienti in grupul Vodafone ca in momentul in care cresterea din orice motiv, cand ROI nu mai este la un nivel atractiv, banii acestia se pot duce in alte parti. Deci, daca ma intrebati pe mine ce ma ingrijoreaza pe mine cel mai mult, este ce se va intampla anul viitor si care vor fi deciziile economice care vor fi luate in Romania ca sa asigure cresterea sectorului industrial.

    Marius Persinaru: Care este strategia politicului din Romania? A fost foarte simpatic: daca ii intrebai pana in ianuarie 2007, raspunsul era „Strategia noastra este sa intram in Uniunea Europeana“. Fals! Asta nu este o strategie, este cel mult un scop. Partea si mai simpatica este ca am intrat in UE si… strategia dupa ce am aderat care este? Se leaga foarte tare de ce a spus doamna Solomon, pentru ca noi suntem in Uniunea Europeana, dar nu stim care este rolul nostru aici si ce valoare dam noi existentei in UE, nu stim exact din ce traim noi in Uniune, pentru ca daca banii se duc in India, Turcia, China si nu uitati ca avem un pericol si mai apropiat in Balcani…

    Mariana Gheorghe: Dar dumnevoastra vedeti in 2008 posibila definirea unei politici economice coerente?

    Marius Persinaru: In 2008 nu cred, dar pe un termen mediu de 23 ani, lipsa de strategie in privinta existentei noastre in UE mie mi se pare cel mai dureros lucru, pentru ca nu ne vom gasi locul si nu stiu ce vom face noi acolo.

    Mariana Gheorghe: Ceea ce este foarte important in strategia asta nu este o colationare a tuturor strategiilor punctuale ale unui sector si economii, ci o strategie coerenta care porneste de la resurse, de la cererea de piata si de la a defini acele directii in care avem un avantaj comparativ. Nu ne putem baza doar ca investitorul din afara sa ne determine directia in functie de interesul lui este jocul pietei si acesta trebuie sa functioneze. Si aceasta coerenta a strategiei nu o vad in 2008. Iar o decizie la fiscalitate este cel mai usor de luat.

    Marius Persinaru: Mie cel mai tare imi este frica de faptul ca este un tren care trece rapid pe langa noi. Daca noi ne trezim sa facem strategia aceasta peste doi ani, va fi prea tarziu.

    Liliana Solomon: Dar cum se finanteaza o tara in mod normal? Din taxe, TVA, plus taxele de la angajati si daca mai este ceva de privatizat. Intrebarea actuala este de unde vin acesti bani, deoarece stim ca avem un deficit si Romania nu se poate finanta. Deci Romania este de fapt „bankrupt“ (in faliment n. red.). Daca nu ar intra banii investitorilor, investitiile straine directe, banii care vin de afara, nu ar fi bine deloc.

    Tudor Furir: Eu as vrea sa comentez putin problematica legata de populatia tarii. De fapt nu sunt 22 de milioane de romani si pentru mine este o temere. Eu vad ca segmentul meu de consumatori, in general de 2025 de ani, se diminueaza. Si nu neaparat in Bucuresti unde piata este foarte tumultuoasa, ci in zonele urbane medii, unde distribuitorii mei sunt ingroziti de faptul ca nu au oameni la nivel de vanzatori, de operatori in depozit, joburi de entry level, unde pe urma iti cresti oameni care sa faca apoi diferenta in business. Si vad si la mine, baza piramidei se subtiaza.

    Radu Lucianu: Daca vom continua sa platim muncitorii in constructii cu 500 de euro… Domnul Rohan probabil stie mai bine ca sunt constructori care actualmente au ajuns sa plateasca muncitori cu 1.500 de euro. Comparabile cu salariile de afara.

    Mariana Gheorghe: Si vor veni inapoi cei de afara?

    Radu Lucianu: Nu stiu daca vin. Nu mai vin, dar macar nu mai pleaca. Va dau un alt exemplu, forta de munca pentru cei din real estate. Eu nu am de unde sa imi iau oameni. Avem un master cu ASEul. Nici nu am din ce sa aleg. Mie imi trebuie niste oameni care macar sa aiba bazele economice. Daca dintr-o suta opresc unul, este mare lucru. Trebuie sa aiba o tinuta anume. Pentru mine este un risc.

    BUSINESS Magazin: Este bursa o „bula“? A inceput bine anul, apoi a fost si mai bine si deodata a scazut foarte mult. Apoi a venit Transgaz cu o suprasubscriere foarte mare.

    Stere Farmache: La Transgaz este vorba de un grad de subscriere care a luat prin surprindere. Partea buna a lucrurilor este ca 2007 a fost un an sarac in oferte publice, cred ca 2008 va fi anul in care samanta sadita va da roade. Exemple de genul Transgaz vor antrena si alte companii din portofoliul statului, dar si din mediul privat, sa faca acest pas. In 1999 era dificil sa faci o oferta de succes chiar si pentru doua milioane de dolari. In ultimii ani am observat ca lucrurile sau schimbat fundamental, iar acesta este cel putin al doilea exemplu de suprasubscriere. Anul trecut, Transelectrica si-a propus sa atraga 34 de milioane si a atras 224 de milioane de euro; acum, Transgaz a facut o oferta de 66 de milioane de euro, iar disponibili au fost aproape 2 miliarde. Cand vorbim de miliarde este deja altceva, este deja un semn ca piata de capital incepe sa functioneze.

    BUSINESS Magazin: Daca RCS&RDS ar fi preferat bursa de la Bucuresti in locul celei de la Londra, ce credeti ca s-ar fi intamplat?

    Stere Farmache: Aproximativ acelasi lucru. Sectoarele de comunicatii si de energie sunt in general bine primite de investitori. Si cred ca, chiar daca anul 2008 va reprezenta din punct de vedere cantitativ un an cu un numar limitat de oferte, trebuie sa stiti ca ele nu au aparut intamplator. Transgaz este a doua companie dintr-un calup de sapte companii pentru care sa ales ca solutie de privatizare oferta publica. A doua companie si al doilea succes.

    Liliana Solomon: Datimi voie sa pun o intrebare: multi dintre noi au lucrat pe pietele de capital si stim ca atunci cand aduci ceva la bursa, vrei ca bursa respectiva in sine sa fie lichida si sa dea o anumita garantie. Al doilea lucru important este ceea ce vinzi (si nu ma refer la Transelectrica sau Transgaz) si motivul: poti sa o faci pentru a atrage bani sau pentru a aduce un management mai bun. De fapt, listarea presupune ca un activ care este subevaluat sa fie pus in lumina cu un management competent care sa iti creasca compania. Daca e sa revin la intrebarea dvs. referitoare la RCS&RDS, eu cred ca la Bucuresti ar fi scos mai mult. Daca ne uitam la ce sa intamplat pe bursele straine la sfarsitul anilor ‘90, cand evaluarea se facea pe clickuri (nu contau cashflowul, investitia etc.), faptul ca nu sa putut face IPO pe RCS&RDS inseamna ca piata de acolo a considerat ca de fapt compania nu valoreaza atat.

    BUSINESS Magazin: Cum a fost 2007 din punctul de vedere al profitului?

    Mariana Gheorghe: As incepe eu, pentru ca la noi toata lumea se asteapta la profituri foarte mari. Toata lumea vorbeste de 100 de dolari (pe barilul de petrol n. red.); asta este o binefacere, dar nu numai o binefacere. La noi, de exemplu, costurile au crescut incredibil de mult, nepredictibil. Am avut si cresteri de 100% pe unele segmente de costuri, atat la costuri operationale, cat si la costuri investitionale. Variatia cursului de schimb pentru noi, o companie denominata in dolari, a avut efecte surprinzatoare, iar tot ce a crescut in primele doua trimestre ale anului a fost ras dintr-o miscare in al treilea trimestru din cauza aprecierii leului fata de dolar. Costurile cu forta de munca au crescut cu 25%, in total cu 75% in ultimii trei ani.

    Marius Persinaru: Profitul e si o chestie de flexibilitate. Solutia au fost produsele noi. Sunt oportunitati noi de business odata cu intrarea in UE, chestiuni pe care poti sa ti le adaugi in portofoliu pentru a creste si am avut norocul sa prindem oportunitatea inaintea altora.

    Liliana Solomon: Eu nu l-as numi noroc.

    Tudor Furir: Apropo de produse noi, si la noi intrarea in UE a avut un efect important. Erau multe produse noi pe care noi nu le aduceam in Romania din cauza pretului extrem de ridicat. Acum avem produsele superpremium, care au inregistrat un superboom in acest an.
    Radu Lucianu: In domeniul imobiliar, din pacate, anul asta a fost ca un vapor cu panze. Si a fost vant din spate. Mie greu sa spun o cifra de profit, dar as fi ipocrit sa nu recunosc ca 3035% din cifra noastra de afaceri din acest an a provenit din aceasta crestere artificiala a pietei.

    Mihai Rohan: Cred ca la noi a fost un an profitabil tocmai pentru ca am lucrat la maxim din capacitate.

    BUSINESS Magazin: Doamna Solomon, ati obisnuit piata cu niste profituri frumoase…

    Liliana Solomon: Desigur ca partea de profitabilitate e „a nice thing to talk about“. Dar intrebarea e ce va fi in trei-cinci ani de zile si cum vedem evolutia industriei si economiei in Romania. Este foarte importanta evolutia macroeconomica si cred ca este rolul fiecarui lider de a face un plan cu ce va lansa nou in piata, insa majoritatea lucrurilor care se intampla in piata nu le putem noi influenta: e vorba de salarii, de taxe, de facilitati, de chirii, de schimbul valutar. Cred ca cea mai importanta provocare este sa ne intrebam: daca se intampla ceva rau cu unul din aspectele astea, ce fac, ce plan de business am? Si cred ca diferenta in business se face de catre acei oameni care se gandesc la „daca“ si nu de catre cei care spun ca vor creste si la anul oricum.

  • Vodafone isi extinde serviciile 3G broadband

    Incepand de astazi, Vodafone a extins acoperirea serviciilor 3G broadband in alte 10 orase din tara, printre care Suceava, Piatra Neamt, Botosani si Calarasi, ajungand astfel la 58 de orase principale si un total de 232 de localitati.

    "Astfel, acoperirea serviciilor 3G broadband a ajuns la aproximativ 40% din populatia Romaniei", a declarat Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania.

    Aceste servicii sunt disponibile si in roaming in 26 de tari, prin intermediul a 33 de operatori de servicii de telefonie mobila.

  • Orange si Vodafone: Investitii de 2,9 miliarde de euro in ultimii 10 ani

    Richard Moat, directorul executiv al operatorului de telefonie mobila Orange Romania, a facut astazi publica valoarea investitiilor companiei din 1997, cand au fost lansate serviciile comerciale, si pana in prezent.

    Compania a investit pana acum in Romania aproximativ 1,4 miliarde de euro, a spus Moat, si va continua sa investeasca pentru a-si pastra cota de piata si pentru a-si diversifica serviciile.

    Investitiile principalul competitor, Vodafone Romania, realizate in ultimii zece ani pentru dezvoltarea retelei si a serviciilor oferite clientilor, se ridica la un total de 1,5 miliarde de euro, conform unei declaratii anterioare a Lilianei Solomon, directorul executiv al operatorului de servicii de telefonie mobila.