Tag: turism

  • Turismul în era COVID-19: Unde puteţi călători vara aceasta în Europa

    Comisia Europeană, organul executiv al Uniunii Europene, a lansat recent o serie de instrucţiuni despre modul în care ar putea opera industria turismului vara aceasta, relatează CNBC.

    Astfel, statele UE vor primi turişti din ţări unde cazurile cu coronavirus sunt ţinute sub control. De asemenea, Comisia a recomandat ţărilor europene să menţină restricţiile călătoriilor neesenţiale până pe 15 iunie. Însă după mai bine de două luni petrecute acasă, mulţi oameni vor fi nerăbdători să plece în vacanţă.

    Portugalia

    Augusto Santos Silva, ministrul portughez de externe, a declarat că „turiştii sunt bineveniţi în Portugalia”, în condiţiile în care vor si supuşi unor verificări de rutină, însă nu vor fi nevoiţi să intre în carantină odată ajunşi pe teritoriul ţării.

    Până acum, numărul cazurilor cu coronavirus din Portugalia se ridică la 30.788 şi 1.330 de decese. După ce a fost martorii evenimentelor din Italia şi Spania, autorităţile portugheze au declarat stare de urgenţă când ţara avea doar 100 de cazuri cu coronavirus şi niciun deces. În Spania, aceeaşi decizie a fost luată când s-au înregistrat 4.209 cazuri şi 120 de morţi.

    Grecia

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a spus că sezonul turistic va reîncepe de pe 15 iunie, în timp ce zborurile internaţionale vor fi reluate treptat începând cu data de 1 iulie.

    Grecia este una dintre ţările cu cele mai puţine cazuri cu coronavirus din Europa, cu 2.882 infecţii confirmate şi 172 de decese, numărându-se printre primele state care au impus restricţiile de circulaţie.

    Ţara a început în ultimul timp să relaxeze măsurile de distanţare socială, printre care se numără redeschiderea a peste 500 de plaje.

    Spania

    Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunţat weekendul trecut că turiştii vor putea intra în ţară începând cu luna iulie.

    Sanchez a încurajat centrele turistice să înceapă pregătirea activităţilor şi i-a încurajat pe spanioli să îşi planifice vacanţele în interiorul ţării. Luni, guvernul spaniol a anunţat eliminarea carantinei obligatorii pentru turiştii străini începând cu data de 1 iulie.

    Weekendul trecut, Ministerul Sănătăţii a declarat că decesele cauzate de COVID-19 au scăzut sub 100 pentru prima dată în ultimele două luni. În prezent, Spania numără 235.400 de cazuri cu coronavirus şi 26.834 de morţi.

    Italia

    Săptămâna trecută, ministrul transporturilor din Italia, Paola De Micheli, a anunţat că ţara îşi va redeschide aeroporturile, permiţând zborurile interne şi internaţionale începând cu 3 iunie.

    Anunţul vine după declaraţiile premierului Giuseppe Conte conform cărora Italia îşi va redeschide graniţele către Uniunea Europeana de pe 3 iunie doar dacă datele infecţiilor cu coronavirus vor continua să fie optimiste.

    Până acum, Italia a raportat 230.158 de cazuri şi 32.877 de decese cauzate de COVID-19.

    Suedia

    Spre surprinderea multora, Suedia nu a declarat stare de urgenţă şi nu şi-a închis graniţele. Totuşi, guvernul a impus o interdicţie temporară asupra cetăţenilor tuturor ţărilor cu excepţia membrilor Uniunii Europene, Marii Britanii, Islandei, Elveţiei şi statului Liechtenstein.

    Autorităţile suedeze au înregistrat 33.843 de cazuri cu coronavirus şi 4.029 de morţi.

    Islanda

    Graniţele Islandei au rămas deschise turiştilor din ţările Schengen, însă autorităţile au solicitat o perioadă obligatorie de carantină. Guvernul a declarat că va reduce din restricţii în conformitate cu recomandările Comisiei Europene, adăugând că plănuieşte să înlocuiască perioada obligatorie de carantină cu un program de testare împotriva virusului.

    În Islanda, numărul de cazuri de COVID-19 este de 1.804, în timp ce numărul deceselor nu a trecut de 10.

  • Gabriela Firea anunţă măsuri pentru susţinerea turismului din Capitală: Anumite taxe vor fi reduse

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a discutat, joi, cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului asociativ din turism, printre măsurile dezbătute numărându-se reducerea anumitor taxe pentru industria de turism şi înfiinţarea unui centru de conferinţe.

    ”Am discutat în cadrul unei videoconferinţe cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului asociativ din turism despre posibilitatea de susţinere a acestei industrii, având în vedere că este una dintre cele mai afectate de pandemie. Apreciez sprijinul acordat de sectorul turistic pe durata stării de urgenţă, când anumiţi hotelieri au pus la dispoziţia PMB spaţii pentru carantină şi pentru cazarea temporară a personalului medical. Acesta este modelul în care cred – de colaborare permanentă şi consistentă. Mă bucur că avem această întâlnire, în care putem auzi propunerile dvs. concrete cu privire la posibile colaborări în industria turismului. Dorim să aflăm care este procentul de contaminare în Bucureşti cu noul coronavirus. Unul dintre motive este cel medical, care priveşte sănătatea publică, dar rezultatele ne servesc şi la a fundamenta ce măsuri putem adopta în viitorul imediat pentru a putea oferi economiei susţinerea atît de necesară în această perioadă, pentru a contribui, în mod responsabil, la repornirea motoarelor în acest domeniu”, a scris pe Facebook Gabriela Firea.

    Ea a mai afirmat că doreşte să aplice la Bucureşti modelul altor capitale europene, unde există o bună colaborare între sectorul public şi cel privat, în beneficiul angajaţilor şi al situaţiei economice în ansamblu.

    ”Participanţii au formulat o serie de propuneri care privesc sectorul atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, iar Primarul General, Gabriela Firea, a dat asigurări că va analiza posibilitatea aplicării lor – respectiv a prezentat stadiul celor aflate deja în pregătire:

    • reducerea anumitor taxe pentru industria de turism – taxa de ocupare a domeniului public, taxa pe clădiri etc -, având în vedere faptul că lipsa încasărilor din ultima perioadă îi pune în imposbilitatea de a onora taxele la nivelul actual. Potrivit partenerilor de discuţie, în Bucureşti sunt înregistrate 13.000 de unităţi care activează în industria de profil şi peste 40.000 de persoane angajate în domaniu, alte 27.000 activând în domenii conexe – cum este cel al activităţilor şi spectacolelor culturale, aşadar domenii care contribuţie la circulaţia turistică şi care au fost închise complet pe durata ultimelor luni;
    • înfiinţarea unui Centru de conferinţe – cunoscut fiind aportul pe care astfel de evenimente îl au în dezvoltarea tursmului – şi înfiinţarea unei Case a Turismului – spaţiu destinat întâlnirilor şi sesiunilor comune de lucru dintre marii operatori de turism şi serviciile municipale de profil. Pentru Centrul de conferinţe, participanţii au făcut propuneri de locaţie şi se încearcă găsirea unor soluţii viabile;
    • transformarea actualului organism de turism al Capitalei (Bucharest Tourism Board – BTB) în organizaţie de management al destinaţiei (OMD). În prezent, normele de aplicare a legii care reglementează înfiinţarea unor astfel de organizaţii nu sunt încă publicate, ca urmare a fost agreată înfiinţarea unei structuri premergătoare viitoarei OMD.

    Mediul privat şi serviciile de profil ale PMB deja colaborează pe acest subiect. Un prim draft al statutului noii oganizaţii ar putea fi gata săptămâna viitoare şi va fi prezentat membrilor BTB pentru a veni cu eventuale modificări. Următorii paşi sunt: susţinerea în CGMB a noului statut, alături de o strategie şi un plan de acţiune pe orizontul de timp 2030;

    • organizarea de evenimente care să încurajeze circulaţia turistică – în condiţii de deplină respectare a măsurilor de distanţare fizică şi protecţie a participanţilor. Industria de turism a argumentat prin faptul că de fiecare dată când au avut loc evenimente la nivelul Capitalei, acest lucru a fost benefic pentru sectorul turistic, regăsindu-se în creşterea încasărilor şi angajărilor, aşadar în mai buna ocupare a forţei de muncă, dar şi în creşerea taxelor achitate de acest sector către stat;

    • eliberarea de vouchere pentru transport public şi pentru vizitarea de obiective din sectorul cultural (muzee, galerii etc.) – care să fie distribuite de hotelieri;
    • creşterea gradului de reglementare şi organizare în Centrul Vechi, zonă care atrage mare parte dintre turiştii Capitalei, pentru a deveni un spaţiu mai primitor decât în prezent;
    • Înfiinţarea de spaţii de parcare pentru autocarele turistice, respectiv pentru îmbarcare/debarcare – pentru început 5 locuri de parcare plătite în zonele Palatul Regal /Sala Palatului si zone de imbarcare/debarcare pasageri în Piaţa Unirii, Calea Victoriei (Zona CEC), Piaţa Victoriei (Antipa), Arcul de Triumf; subiectul va intra în analiza Administraţiei Străzilor şi a Poliţiei Locale;

    • Înfiinţarea de centre de informare turistică – am amintit că deja AMPT are un plan de redeschidere a centrelor de acest fel, iar proiectul urmează să fie lansat în curând – corelat şi cu măsurile care se vor stabili la nivel naţional la sfârşitul stării de alertă;

    • Înfiinţarea unei autogări a Capitalei;
    • Introducerea afişajului multilingv în mijloacele de transport STB.

    Am amintit, totodată, că AMPT lucrează la o campanie de promovare a monumentelor din Capitală”, a mai scris primarul general al Capitalei.

    La întâlnirea au participat: Dragos Anastasiu – Presedinte Camera de Comert si Industrie Romano Germane, Gabriel Aftenie – Vicepresedinte Open Knowledge, Membru Task Force Tourism, RBL (Romanian Business Leaders), Lucian Boronea – Vicepresedinte BTB (Bucharest Tourism Board), Calin Ile – Lider TF Tourism CDR (TF Tourism CDR), George Nicolescu – Vicepresedinte Camera de Comert si Industrie Bucuresti, CEO Olimpic International, Javier Garcia – Tourism TF Leader AmCham, Daniel Mischie – reprezentant RBL (Romanian Business Leaders), Chief Operation Officer City Grill, Nicolae Demetriade – Presedinte ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania), Mariana Pruna – Raportor TF Tourism CDR, Flavius Aioanei – Reprezentant CCIFER (Camera Franceza de Comert si Industrie in Romania), Key Account Manager UP Romania, Codruţa Pisa – Reprezentant CCIFER (Camera Franceza de Comert si Industrie in Romania), Corporate Affairs Sodexo, Bogdan Arsene – Vicepreşedinte FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România)

  • Operatorii din turismul prahovean vor scutirea de impozite pe terenuri şi clădiri până la finele anului

    Operatorii din turismul prahovean au solicitat scutirea de impozitele pe terenuri şi clădiri, până la sfârşitul anului 2020 şi suportarea de către angajator doar a valorii nete a salariilor către angajaţi, iar în perioada de stare de urgenţă şi de alertă angajatorul să nu mai plătească impozitul pe salarii.

    Aceste concluzii s-au desprins dintr-o dezbatere pe tema situaţiei firmelor din turism şi HoReCa, în contextul pandemiei Covid-19, la care au luat parte reprezentanţi ai agenţiilor de turism, hotelurilor, restaurantelor, cramelor, Consiliului udeţean şi Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, dar şi ai primăriilor de localităţi cu un important potenţial turistic.

    Alte propuneri propuneri ce se doresc a fi implementate, în vederea limitării pierderilor majore pe care le-a suferit până acum acest sector se referă la suportarea în solidar – de la bugetul de stat – alături de angajator, a salariilor angajaţilor operatorilor din turism, care ar putea fi păstraţi cu normă întreagă pe perioada în care sunt instituite starea de urgenţă şi  de alertă, dar şi promovarea turismului prahovean, în vederea atragerii de turişti din toate judeţele ţării, în cadrul unei campanii de promovare, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Prahova. Pentru implementarea acestei măsuri, s-a propus realizarea unui grup de lucru format din conducerile Consiliului Judeţean, Camerei de Comerţ şi Industrie şi Asociaţiei judeţene pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului.

    Prahova are 790 de unităţi turistice, care oferă 18.548 locuri de cazare

  • Una dintre cele mai vizitate ţări din lume se pregăteşte pentru deschiderea sezonului estival

    Turiştii străini pot face rezervări pentru vacanţe începând din luna iulie, în contextul în care carantina automată probabil va fi anunlată până atunci, a declarat luni ministrul spaniol al Turismului, Reyes Maroto, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Este perfect coerent ca oamenii să plănuiască venirea în Spania în iulie pentru vacanţele de vară”, a afirmat Reyes Maroto la postul de radio Onda Cero.

    Spania, afectată grav de pandemie, pregăteşte relansarea turismului, care de obicei atrage 80 de milioane de vizitatori anual.

    Bilanţul epidemic este de 28.752 de morţi în Spania, unde s-au înregistrat până în prezent 235.772 de cazuri de coronavirus.

  • Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, anunţă redeschiderea frontierelor pentru turişti începând din iulie

    Spania îşi va redeschide graniţele pentru turişti începând cu luna iulie, a anunţat premierul Pedro Sanchez, care a subliniat că Guvernul va garanta siguranţa vizitatorilor şi a localnicilor, titrează, sâmbătă, The Guardian.

    „După cum ştiţi, Spania primeşte peste 80 de milioane de vizitatori pe an. Anunţ că, din iulie, Spania se va redeschide pentru turism în condiţii de siguranţă. De asemenea, turiştii străini pot începe să îşi planifice vacanţa în ţara noastră. Spania are nevoie de turism, iar turismul are nevoie de siguranţă. Vom garanta că turiştii nu vor prezenta niciun risc şi nici nu vor aduce niciun risc pentru ţara noastră”, a spus Sanchez.

    Graniţele Spaniei s-au închis în 14 martie, din cauza pandemiei.

    Până în prezent, 28.628 de persoane din Spania au murit de coronavirus şi 234.824 au fost infectate. Criza din sănătate s-a răsfrânt şi asupra economiei. Şomajul a crescut cu 300.000 de persoane în martie şi cu aproape 283.000 în aprilie.

  • Cum îşi salvează Ungaria turismul? Planul masiv de peste 400 milioane euro al guvernului

    Guvernul Ungariei va aloca o sumă suplimentară de 150 miliarde de forinţi (423,7 milioane de euro) pentru renovarea unităţilor turistice şi alte proiecte din sectorul de turism, a anunţat şeful Agenţiei Ungare de Turism (MTU) Zoltan Guller, potrivit Daily News Hungary.

    „Toate unităţile private vor primi un milion de forinţi pentru dezvoltare şi reconstrucţie“, a anunţat oficialul ungar.

  • Vreţi să mergeţi în concediu? Una dintre cele mai frumoase destinaţii de vacanţă din Europa îşi deschide oficial sezonul turistic în iunie

    Grecia va deschide sezonul turistic luna viitoare, iar zborurile charter internaţionale către locaţiile populare vor fi reluate în iulie, a anunţat premierul Kyriakos Mitsotakis, citat de BBC. 

    “Perioada turistică începe pe 15 iunie, când hotelurile sezoniere se pot redeschide”, a declarat la TV Kyriakos Mitsotakis.

    Economia Greciei are nevoie de turism

    Pandemia a afectat puternic sectorul turismului din Grecia, vital pentru economia ţării.

    Anunţul a venit în timp ce miniştrii de resort din UE au convenit să facă „orice este nevoie pentru recuperarea rapidă şi completă a turismului european”.

    Întrucât restricţiile sunt redicate treptat în toată Europa, Mitsotakis a spus că Grecia a demonstrat, prin gestionarea crizei, că deţine un „paşaport de siguranţă, credibilitate şi sănătate”.

    Grecia a fost apreciată pentru gestionarea epidemiei, înregistrând 166 de decese cauzate de coronavirus şi 2.850 de cazuri confirmate.

    “Vom câştiga războiul pentru economie la fel cum am câştigat bătălia pentru sănătate”, a spus Mitsotakis.

    Pentru a încuraja turismul, Grecia reduce preţurile călătoriilor, prin reducerea temporară a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pe toate mijloacele de transport – zboruri, călătorii cu autobuzul şi călătoriile cu trenul – la 13% de la 24%, a spus Mitsotakis.

    Destinaţia mediteraneană va oferi, de asemenea, teste de coronavirus pentru turişti.

    Grecia a discutat situaţia sezonului turistic cu o serie de ţări europene. Marţi, premierul bulgar Boyko Borisov a anunţat că ţara sa nu va mai carantina cetăţenii asimptomatici sosiţi din Grecia şi Serbia în călătorii de afaceri şi de familie, de la 1 iunie.

    Acordul reciproc urmează să fie extins tuturor turiştilor din cele trei ţări începând cu 15 iunie, a declarat ministerul de externe al Bulgariei.

    Italia a anunţat miercuri că toate aeroporturile ar putea redeschise la 3 iunie pentru zboruri naţionale şi internaţionale.

    Între timp, Slovenia a spus că intenţionează să ofere vouchere în valoare de 200 de euro cetăţenilor săi pentru a încuraja turismul în ţară.

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • În timp ce agenţiile de turism stau cu lacătul pe uşă, o cunoscută companie din domeniu vede pandemia de COVID-19 drept o oportunitate. Cum vrea să îşi reinventeze businessul

    De-a lungul anilor, una dintre marile probleme ale companiilor de turism a fost aceea că oamenii tind să cumpere doar una sau două vacanţe pe an, lăsând site-urile de rezervare inactive în timp ce aşteaptă următoarea următorul an pentru a planifica o nouă călătorie. 

    În cadrul unui interviu prin intermediul Zoom, după şedinţa trimestrială, Axel Hefer, CEO al companiei germane Trivago (motor turistic de căutare a cazărilor), a declarat că businessul pe care îl conduce consideră criza coronavirusului drept o oportunitate şi că vor veni cu o nouă sursă de inspiraţie – vor prezenta idei de călătorie către consumatorii care nu ştiu încă unde sau când vor să călătorească, scriu cei de la skift.com.

    Teoria specialiştilor din turism este că, în perioada de recuperare după pandemie, pasionaţii de călătorii vor porni mai des la drum şi către destinaţii mai apropiate la care pot ajunge fără a zbura. Hefer a spus că un exemplu ar putea fi Germania, unde se vor adopta călătoriile rutiere dinspre zonele metropolitane spre regiunile montane.

    În ceea ce priveşte marketingul propriu al Trivago, compania intenţionează să pună mai mult accent pe publicitatea de brand, prin reclamele TV de pildă, decât pe marketingul pe motoarelor de căutare de pe platforme precum Google. Fără a oferi date mai recente, el a precizat doar că traficul din 2016 pe platforma Trivago a fost influenţate în proporţii egale de cele două tipuri de marketing.

    Executivul a mai spus că Trivago are suficientă lichiditate pentru a ajunge până în 2021 în aproape orice scenariu de piaţă.

  • Când vom putea călători din nou peste hotare? Planurile pentru relansarea turismului apar peste tot în ţările emergente din Europa

    Relansarea turismului, lovit puternic de pandemia de coronavirus, reprezintă următoarea problemă cu care se vor confrunta guvernele de-a lungul regiunii în curs de dezvoltare din Europa, în special ţările a căror economie se bazează masiv pe turism, cum ar fi Croaţia, Muntenegru, Albania, Bulgaria şi Georgia, scrie Emerging Europe.

    Prima iniţiativă de reîncepere a turismului vine din zona baltică, unde prim-miniştrii Letoniei, Lituaniei şi Estoniei au decis săptămâna trecută că îşi vor redeschide frontierele începând cu 15 mai, creând o „bulă turistică” în interiorul Uniunii Europene.

    „Este un pas mare către normalitate”, a declarat premierul eston Jüri Ratas.

    Cetăţenii celor trei ţări vor putea călători în interiorul regiunii, însă persoanele care vin dinafară vor trebui să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile, a spus prim-ministrul lituanian Saulius Skvernelis.

    Până în prezent, Lituania a raportat 54 de decese cauzate de coronavirus. Între timp, Letonia şi Estonia au înregistrat 19 şi, respectiv, 63 de decese.

    Polonia şi Finlanda s-ar putea alătura în viitorul apropiat blocului format din cele trei ţări baltice, a adăugat Skvernelis.

    Comisia Europeană a recomandat ca măsurile de control în interiorul graniţelor Uniunii să fie ridicate treptat, odată ce numărul de cazuri cu coronavirus va ajunge la un nivel stabil.

    Există speculaţii conform cărora şi alte ţări vor crea iniţiative asemănătoare, cum ar fi Austria, Slovenia, Croaţia, Bosnia, Bulgaria, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Grecia. Guvernul grec este cât se poate de conştient că va pierde vara aceasta milioane de vizitatori din ţările vestice şi doreşte să atragă turişti din ale ţări din zona Balcanilor.

    Călătoriile între localităţi s-au reluat pe 13 mai în Bulgaria şi pe 15 mai în România, însă niciuna dintre cele două ţări nu a anunţat când va primi turişti străini.

    Între timp, Georgia plănuieşte să îşi redeschidă porţile turiştilor de pe 1 iulie, inventând până şi un slogan, Georgia: Destinaţia sigură, pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori străini.

    Georgia a raportat 671 de cazuri cu coronavirus şi 12 decese, înregistrând cea mai mică rată de mortalitate per capita dintre cele 23 de ţări emergente din Europa. La polul opus se află România, cu 50 de morţi per milion de locuitori.

    Belarus rămâne ţara cel mai mare număr de cazuri confirmate în Europa de Est, cu 27.730.