Tag: solutii

  • Peste 15.000 de clădiri conectate la reţeaua GTS

    În ultimii doi ani, GTS a investit peste 30 de milioane de euro anual în extinderea reţelei, creşterea acesteia fiind cea mai puternică din regiune. în 2012, reţeaua deţinută şi operată de GTS a crescut cu peste 1.300 de noi clădiri conectate, o medie de peste 3 clădiri zilnic, pe fondul cererii crescute de bandă pentru servicii de date.

    “Reţelele noastre metropolitane conectează clădirile comerciale la reţeaua noastră regională de fibră optică, care acoperă Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Această acoperire extinsă ne permite să oferim o varietate mai mare de soluţii şi servicii de calitate mai bună, pentru a răspunde cerinţelor ridicate ale clienţilor noştri. Mai multe clădiri înseamnă că mai mulţi clienţi pot beneficia de serviciile noastre de Ethernet, care se dezvoltă într-un ritm rapid, precum şi de soluţiile noastre inovatoare de comunicare şi colaborare”, a declarat Ignacio Irurita, CTO al GTS.

    GTS deţine cea mai extinsă reţea din Europa Centrală şi de Est, de peste 26.000 km, din care 7.500 km în cadrul unor pieţe metropolitane majore, potrivit declaraţiilor companiei, oferind servicii de conectivitate, de data center (cu 13 centre de date în Europa Centrală şi de Est) şi soluţii cloud.

  • CGS: Soluţiile ERP în cloud vor exploda abia peste 2-3 ani

    “În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.

    În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi  timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.

    Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.

    Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.

    “Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.

  • Ponta: Nu putem interveni la Mechel, e societate privată 100%. Am cerut soluţii pentru viitor

     Solicitat să comenteze faptul că pe site-ul Ministerului Economiei a fost repusă Ordonanţa privind protecţia socială, Ponta a precizat că Ordonanţa este foarte bună şi că, de altfel, el a precizat încă de la început foarte clar că un anumit sistem de protecţie, adoptat în 2006 şi prelungit în 2009, trebuie prelungit în continuare, fiind foarte bun.

    “Poate cu această ocazie nu doar prelungim acel sistem, ci găsim nişte soluţii juridice – am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se fac zeci de mii de euro dintr-un business pentru uituci

    UN CHIRIAŞ UITUC ŞI ÎMPRĂŞTIAT ESTE CEL CARE I-A DAT IRINEI CARAIVAN IDEEA AFACERII MYKEY. “S-a încuiat pe dinafară de câteva ori în decurs de un an. Prima dată n-a fost o problemă, i-am dus cheia de rezervă, deşi era o oră destul de târzie. A doua oară însă eram în vacanţă în afara României, aşa că a chemat o firmă care a forţat uşa ce a trebuit apoi înlocuită”, povesteşte ea. Chiriaşul a rămas pentru a treia oară fără cheie după doar câteva luni, iar uşa a trebuit din nou schimbată, pentru că viitoarea antreprenoare, web designer de meserie, nu a putut ajunge cu cheia de rezervă la apartament nici de această dată. “A fost picătura care a umplut paharul, pentru că toate reparaţiile se întâmplau pe banii mei şi nu erau deloc cheltuieli mărunte”, spune Caraivan.

    A început atunci să caute pe internet un serviciu pentru astfel de întâmplări neprevăzute şi totodată neplăcute, unde să poată fi lăsate cheile de rezervă şi livrate la domiciliu în situaţii de urgenţă. N-a găsit, aşa că s-a decis să pornească împreună cu Andrei Dumitrescu Safe Key, compania din spatele serviciului de depozitare şi livrare de urgenţă a cheilor MyKey. Modelul de business l-a regăsit în SUA şi Marea Britanie, unde companiile de profil, deşi puţine şi destul de micuţe, fac bani frumoşi pe seama clienţilor care îşi rătăcesc cheile sau vor doar să se ferească de o astfel de situaţie. Compania britanică SpareKeys, de exemplu, are acum jumătate de milion de clienţi (în calcul fiind luaţi şi angajaţii companiilor care folosesc serviciul), cifră estimată să ajungă de patru ori mai mare la final de 2013, când încasările vor depăşi 2 milioane de lire sterline (2,34 milioane de euro). Poate pare puţin, dar pentru un business antreprenorial pornit cu o investiţie destul de scăzută şi cu profitabilitate foarte mare suma nu este deloc de neglijat. A fost nevoie de şase luni şi o investiţie de aproape 100.000 de euro ca ideea MyKey să se concretizeze. Serviciul asigură depozitarea cheilor de rezervă de la casă, maşină sau birou şi livrarea acestora într-o oră de la solicitarea lor, oriunde în Bucureşti, indiferent că e zi sau noapte. După semnarea unui contract în care adresa lipseşte dintre datele de identificare, cheile sunt depozitate într-un plic securizat şi sigilat, iar clienţii le pot solicita oricând, fiind însă supuşi unui proces de verificare bazat pe întrebări secrete înainte de livrare. Predarea cheilor se face într-un seif al cărui cod îl primeşte utilizatorul după ce a trecut prin acest proces, iar întâlnirea este de preferat să aibă loc la cel puţin 100 de metri distanţă de locuinţa pe care o deschide cheia cu pricina.

    “MyKey nu va cunoaşte niciodată adresa de unde sunt cheile, ceea ce le transformă în obiecte fără valoare păstrate însă ca şi cum ar fi bunuri pe care altfel le-ai ţine într-o casetă de valori”, explică Andrei Dumitrescu, făcând referire la sistemele de securitate care au înghiţit o bună parte din investiţia iniţială în companie. Locul unde sunt depozitate cheile are uşă antiefracţie, cameră securizată, accesul se face doar pe bază de cartele magnetice şi perimetrul este în permanenţă supravegheat video. Iar pe deasupra, în caz de intrare prin efracţie, porneşte alarma cu prioritate 0 la poliţie şi pompieri, dar intervine de asemenea şi o firmă de pază.

    ABONAMENTUL ANUAL PENTRU MYKEY ESTE DE 150 DE LEI PENTRU UN SET CARE POATE CONŢINE PÂNĂ LA PATRU CHEI ASOCIATE LOCUINŢEI – de la uşă, de la intrarea în bloc şi de la boxă sau cutia poştală, de exemplu – ori automobilului sau altui mijloc de transport. Pentru ambele seturi în limita a şase chei, tariful creşte la 250 de lei pe an şi “dacă se solicită depozitarea unui număr mai mare de chei de rezervă, există varianta pachetelor personalizate”, spune Irina Caraivan, costuri la care se adaugă şi cele de livrare, de 50 de lei fiecare dacă se solicită cheile mai des de o dată pe an. Segmentul rezidenţial este momentan obiectivul principal pentru MyKey. Dintr-un total de aproximativ 850.000 de locuinţe aflate în Bucureşti, compania estimează să atingă o cotă de piaţă de cel puţin 1% în următorul an, ceea ce s-ar traduce în afaceri de minimum un sfert de milion de euro, în situaţia în care toate aceste abonamente ar fi în varianta cea mai ieftină şi niciunul dintre proprietari nu ar solicita vreodată cheile de rezervă. Cei care au totuşi nevoie de chei ar plăti totuşi un preţ mai mic decât dacă ar ajunge în situaţia de a înlocui uşile chiar şi de două ori într-un an, susţin cei doi antreprenori. “O uşă metalică are un cost de cel puţin câteva sute de lei, dar ajunge şi la peste 1.000 de lei dacă e mai bună calitativ. Asta înseamnă că şi dacă îşi pierd cheile doar o dată la patru-cinci ani, consumatorii tot ies mai câştigaţi cu un abonament”, explică Andrei Dumitrescu.

    Teritoriul este totuşi neexplorat, iar piaţa practic inexistentă, ceea ce înseamnă că antreprenorii din spatele Safe Key trebuie să se lupte în primul rând cu argumentul că pentru asemenea situaţii cărora li se adresează serviciul există familie sau prieteni dispuşi să vină cu cheile chiar şi în toiul nopţii. Odată depăşită această barieră, planurile sunt deja conturate. MyKey va fi extins şi în segmentul de business, cu pachete destinate flotelor de maşini, clădirilor de birouri, complexurilor rezidenţiale şi chiar hotelurilor care nu folosesc încă sistemul cheilor magnetice. “Şi, de ce nu, luăm în calcul şi extinderea în alte oraşe din ţară”, dezvăluie Irina Caraivan.

  • Cum îşi pune Statul cetăţenii pe drumuri pentru un timbru sau o taxă. Ce soluţii propun IT-iştii

    Obţinerea unui cazier judiciar, a buletinului de identitate sau a altor solicitări asemănătoare de la instituţiile statului îi pune pe cetăţenii români în situaţia neplăcută de a pierde timp pe drumuri pentru obţinerea unui timbru sau pentru plata unei taxe. Asociaţia directorilor IT din România propune înfiinţarea în cadrul executivului a unei structuri care să simplifice procedurile greoaie prin care cetăţenii sunt nevoiţi să facă numeroase drumuri pentru a obţine o simplă hârtie. Pentru înmatricularea unei maşini, într-una dintre cele mai puţin complicate situaţii, achiziţionarea unei maşini noi, cetăţeanul trebuie să aducă la ghişeu şase copii a diferite documente obţinute de la diferite instituţii şi patru dovezi de plată a diferite taxe, dintre care doar una se poate plăti pe loc la ghişeul de înmatriculări. Obţinerea unui cazier judiciar presupune plata unui timbru fiscal de 1 leu care nu poate fi achiziţionat la sediul poliţiei, ci doar la oficii poştale. Analog, pentru eliberarea buletinului de identitate, cetăţeanul trebuie să aducă la ghişeul secţiei de poliţie dovada plăţii unei taxe care nu se poate plăti în incinta secţiei şi un timbru fiscal de 5 lei. Noul Guvern al României, condus de premierul Victor Ponta, a primit cu “deschidere” propunerile formulate de o asociaţie a directorilor de IT din România şi susţinută şi de AMCham – Camera de Comerţ Americană, privind înfiinţarea în cadrul executivului a unui post de “director de IT” care să pună ordine în investiţiile statului în acest domeniu, însă momentan lucrurile s-au oprit la acest stadiu, a declarat pentru ZF Călin Rangu, CEO al Asociaţiei directorilor IT (CIO Council).

    Noua structură, CIO OFFICE Guvernamental, ar urma să fie responsabilă pentru crearea cerinţelor legale şi tehnice, cât şi pentru coordonarea planificării şi dezvoltării soluţiilor de e-guvernare între ministere, agenţii, entităţi ale statului, administraţii centrale şi locale. „România are nevoie de informatizare guvernamentală de succes, fiind pe ultimele locuri din Europa”, îşi explica în decembrie demersul Călin Rangu. “Când cineva participă la un concurs în sectorul public trebuie să prezinte un dosar în care i se solicită şi cazierul, normal. Pentru cazier trebuie să meargă la poliţie unde probabil stă la o coadă şi află că întâi trebuie să plătească o taxă la poştă, în altă parte deci, şi să vină şi cu un timbru ca pe vremea bunicii, într-o lume în care scrisorile sunt înlocuite de e-mail, timbrele probabil vor fi apanajul colecţionarilor – semnificaţia timbrelor fiscale este pur fiscală, aferentă sistemului de taxe. Dacă nu ne ocupăm ca datele să fie disponibile între unităţile de stat într-un mod electronic, dacă taxele şi impozitele nu se pot plăti de oriunde, către oricine, deci dacă nu punem nişte baze solide şi profesionale, iniţiativele se pot finaliza cum s-au finalizat şi cele din ultimii 10 ani.”

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • RBC a lansat o soluţie IT pentru comercianţii mici şi mijlocii

    “Piata solutiilor software la care aveau acces retelele locale de retail era destul de fragmentată, principalii ofertanti fiind firme mici care nu au capacitatea de a acoperi întreaga tara si de a oferi raspuns prompt la solicitarile clientilor. RBC a pune la dispozitia comerciantilor locali Retail IQ, un sistem complet de gestiune a magazinelor mici şi mijlocii care asigură managementul activitatilor, pornind de la procesul de vanzare la casa şi incheind cu aplicatii complexe de gestiune a magazinelor si retelelor comerciale, precum si un modul foarte puternic de raportare”, a declarat Andrei Bojita, director general Romanian Business Consult.
    Solutia permite o scalare pe verticala (POS-magazin-Head Office) precum si o scalare pe orizontala (multi POS – multi magazin – multi gestiune – multi societate). Retail IQ este capabila sa genereze rapoarte complexe, variate si customizabile, disponibile in diverse medii, spre exemplu tablete iPAD. Portabilitatea pe tableta, design-ul clar si intuitiv si multitudinea de functionalitati vorbesc despre o aplicatie moderna, de o mare suplete si flexibilitate.

    RBC este o companie cu capital româno-austriac, fondată în anul 1991, lider pe piaţa soluţiilor IT integrate (software, hardware şi consultanţă) pentru retail şi industria alimentară. În sectorul retail, compania a implementat echipamente şi soluţii informatice la peste 300 de clienţi naţionali şi la majoritatea clienţilor internaţionali precum: Carrefour, Mega Image, Billa, Cora, Rewe XXL, IKEA, PLUS, Kaufland, Metro, OBI, Real, Auchan, Bricostore, Praktiker, etc. In sectorul industrial (industria carnii si industria alimentara), RBC detine referinţe precum: Aldis, Agricola Bacău, Transavia, Unicarm, Angst, Caroli, Smithfield, Unicarm, Macromex, Elit, Cetina, Diana, Agrisol, Kosarom, Ave Impex, Galco, Avicola Buzău, Cristim, Agroli, etc.

    Cu o istorie de 20 de ani, compania are o echipă de 100 de specialişti din diferite domenii. RBC este partener exclusiv în România al companiilor germane Bizerba şi Wincor-Nixdorf şi, de asemenea, partener strategic al firmelor Motorola, Schroder, Komet, Tavil, Urtasun, VIF, Kainz şi Hajek.

  • FMI: Criza din zona euro a ajuns într-o etapă critică. Obligaţiunile comune sunt o posibilă soluţie

    “În pofida măsurilor extraordinare, băncile şi pieţele datoriilor de stat din multe părţi ale zonei euro rămân sub presiune acută, ridicând semne de întrebare privind viabilitatea uniunii monetare. Condiţiile economice şi financiare continuă să se deterioreze. Investitorii privează de finanţare statele membre care au cea mai mare nevoie, transferând capitalul la adăpost şi împingând primele de risc la noi recorduri”, potrivit unui raport prezentat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), citat de Bloomberg. Sistemul monetar european are nevoie de o uniune bancară şi de integrare fiscală, pentru a pune capăt declinului de încredere care cuprinde regiunea, consideră FMI.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băsescu: Susţinem găsirea de soluţii pentru ca Grecia să rămână în eurozonă

    “Şi Grecia va fi cu siguranţă un subiect. Vă pot spune fără niciun fel de rezerve că susţinem găsirea de soluţii pentru ca Grecia să rămână în eurozonă. Este nu numai în interesul nostru, ci în interesul tuturor statelor Uniunii Europene”, a spus Băsescu, în declaraţia de presă făcută înainte de plecarea la Bruxelles.

    Preşedintele participă, miercuri, la Bruxelles, la summit-ul PPE şi la reuniunea informală a Consiliului European.

    El este însoţit de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, de secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu şi de consilierii Bogdan Drăgoi şi Bogdan Mănoiu din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce propun 96 de politicieni, economişti şi şefi de companii pentru salvarea zonei euro

    “Criza din zona euro are nevoie de o soluţie acum. Actualele măsuri sunt prea puţin, prea târziu şi precipită instabilitatea din sectorul financiar global. Euro este departe de a fi perfect, după cum a evidenţiat criza. Dar răspunsul este de a-l îmbunătăţi şi nu de a-i permite să submineze, posibil să distrugă, sistemul financiar global”, se arată în scrisoare.

    Printre semnatarii scrisorii se regăsesc, printre alţii, fostul preşedinte al Finlandei Martti Ahtisaari, fostul premier ungar Gordon Bajnai, vicepreşedintele Senatului italian, Emma Bonino, preşedintele consiliului director al companiei Coca-Cola Hellenic, George David, fostul ministru al Economiei din Turcia Kemal Dervis, fostul vicecancelar german şi ministru de Externe Joschka Fischer, vicepreşedintele UniCredit Giuseppe Scognamiglio, fostul premier polonez Tadeusz Mazowiecki, fostul secretar general al NATO George Robertson, preşedintele onorific al grupului Lafarge, Bertrand Collomb, fostul ministru de Externe al Franţei Bernard Kouchner, fostul secretar general al NATO Javier Solana, fostul ministru de Finanţe al Spaniei Pedro Solbes, fostul premier belgian Guy Verhofstadt şi Anthony Giddens, profesor la London School of Economics and Political Science.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii europeni încearcă să rezolve criza, sub presiunea partenerilor internaţionali

    Pieţele financiare au căzut puternic în această săptămână, din cauza temerilor că criza din Grecia, ţară aflată aproape de faliment, s-ar putea răspândi către alte state din zona euro. Liderii europeni resimt tot mai multă presiune internaţională să rezolve criza pentru a preveni repetarea haosului care a măturat pieţele financiare în 2007-2009, transmite Reuters. Comisarul european pentru Economie, Olli Rehn, a declarat că, odată ce guvernele din zona euro confirmă consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), atenţia Europei se va îndrepta către folosirea resurselor acestui mecanism cât mai eficace posibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro