BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Gorj: Poliţiştii filmaţi în timp ce jucau ping-pong se aflau în timpul serviciului

    Cei doi agenţi filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă într-un bar din comuna gorjeană Berleşti riscă să fie destituiţi din Poliţie, în condiţiile în care superiorii acestora au stabilit că se aflau în timpul serviciului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma audierilor celor doi poliţişti şi a martorilor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj vor dispune primele măsuri, astfel că agenţii filmaţi în timp ce jucau tenis de masă într-un local din comuna Berleşti riscă să primească de la cea mai mică sancţiune – mustrarea scrisă – la diminuarea salariului cu 5 până la 20 de procente, până la destituirea din Poliţie.

    ”Cei doi erau în timpul serviciului. Cercetările au fost începute, iar la finalizarea acestora se vor dispune măsurile legale”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj, Miruna Prejbeanu.

    Unul dintre cei surprinşi în înregistrare este şeful Postului de Poliţie Berleşti, care a depus recent o cerere de pensionare.

    ”Ori a fost o scăpare sau poate au avut un scop anume de au făcut asta. În ceea ce priveşte activitatea şefului de post, nu avem ce să-i reproşăm. Dânsul este un om care, indiferent de oră, răspunde prezent, nu au existat niciodată momente în care să sunăm şi să nu răspundă. Dacă nu avea semnal, ne suna imediat când vedea mesajul. Este din Licurici. Am văzut că nu se fereau de oameni. Barul acela este şi aproape de mine, la câteva sute de metri, nu mi-a spus nimeni că i-a văzut jucând tenis, nu ştiu ce s-a întâmplat. Să nu fi fost tot un mod de a afla ceva de la o persoană. La câte filme am văzut, pot să existe şi metode de genul acesta în programul unui agent. Ar fi putut fi în misiune ca să obţină o informaţie, să te dai prieten cu mai mulţi, că aşa sunt practicile acestea poliţieneşti. E o presupunere”, a declarat viceprimarul comunei Berleşti, Constantin Matei.

    Acesta a adăugat că a discutat cu angajata magazinului în care au fost filmaţi cei doi angajaţi ai IPJ Gorj, iar aceasta a spus că a fost prima dată când poliţiştii s-au aflat printre jucătorii de ping-pong, însă masa de tenis a fost amplasată în local numai în urmă cu trei săptămâni.

    Cei doi agenţi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Stoina au fost filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă, într-un bar din comuna Berleşti, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a anunţat că a început o anchetă în acest caz.

    “Conducerea inspectoratului a dispus efectuarea de verificări, în primul rând, pentru a stabili dacă erau în timpul serviciului şi aplicarea măsurilor disciplinare conform reglementărilor legale”, declara, vineri, Andrei Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Pe imagini se poate vedea cum cei doi poliţişti, îmbrăcaţi în uniformă, joacă tenis de masă fără să fie deranjaţi de prezenţa celorlalţi clienţi din local. Reprezentanţii Primăriei comunei Berleşti, pe care oamenii legii trebuie să o supravegheze, au cerut să fie luate măsuri în acest caz.

  • RCS & RDS reduce tarifele la serviciile de internet

    Începând de vineri, 21 octombrie, RCS & RDS creşte vitezele de upload la serviciul de internet Digi Net Fiberlink 300, 500 şi 1000 şi reduce tarifele abonamentelor. Vitezele de upload disponibile la pachetul Digi Net Fiberlink 300 sunt de până la 150 Mbps, pentru Digi Net Fiberlink 500 de până la 250 Mbps şi pentru Digi Net Fiberlink 1000 de până la 500 Mbps şi se aplică clienţilor noi şi existenţi.

    În acelaşi timp, compania reduce cu peste 10% tarifele serviciului de internet Digi Net atât pentru clienţii noi care contactează acum unul dintre abonamentele Digi Net Fiberlink 500 sau Digi Net Fiberlink 1000, dar şi pentru clienţii existenţi dacă solicită schimbarea tipului de abonament sau îşi prelungesc contractul existent.

    Astfel, clienţii noi vor plăti pentru pachetul Digi Net Fiberlink 500 34 lei/lună (TVA inclus) de la 39 lei (TVA inclus) şi pentru Digi Net Fiberlink 1000  39 lei/lună (TVA inclus) de la 45 lei/lună (TVA inclus).

    “Dezvoltarea infrastructurii şi investiţiile în tehnologii noi au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru a oferi servicii adaptate cerinţelor clienţilor noştri şi de a da valoare pentru preţul plătit. Clienţii aleg compania RCS & RDS ca furnizor de servicii de internet pentru calitatea şi performanţa serviciilor, pentru flexibilitatea pe care o oferim în personalizarea pachetelor, pentru acoperire, precum şi pentru deschiderea pe care o avem de a extinde serviciile pornind de la cerinţele generate de evoluţia rapidă a pieţei. Noile preţuri pentru serviciile Digi Net Fiberlink 500 şi 1000 sunt de acum mai accesibile pentru toate categoriile de consumatori.” spune Valentin Popoviciu, Vicepreşedinte RCS & RDS.

    De asemenea, clienţii Digi Net Fiberlink 300, 500 şi 1000 care îşi activează contul Digi Play – serviciul de video la cerere – până la 31 decembrie 2016, pot urmări, până la 31 iulie 2017, fără niciun cost suplimentar la abonament, conţinutul de filme, concerte şi animaţii disponibil online. În plus, în funcţie de tipul de abonament ales, clienţii vor avea acces fără costuri suplimentare în Digi Storage, serviciul de stocare, partajare şi organizare a datelor personale în cloud.
     

  • Facebook Workplace: cum funcţionează, cât costă şi cine ar trebui să îl folosească?

    Noul serviciu lansat de Facebook este deopotrivă reţea socială, serviciu de mesagerie şi unealtă de muncă pentru echipe. Contul de Workplace va fi vizibil doar pentru colegii din companie şi va fi separat de contul privat de Facebook. Mai exact, Workplace este o aplicaţie de mobil şi browser care are rolul principal de a ţine membrii unui grup conectaţi; original, serviciul a purtat numele Facebook Work.

    Angajaţii lui Zuckerberg folosesc de o bună perioadă de timp o versiune a serviciului, dar acum compania a anunţat că şi alte nume mari, precum Starbucks, Royal Bank of Scotland (RBS) sau Booking.com, au ales Workplace.

    Reprezentanţii Facebook spun că Workplace include cele mai populare opţiuni ale reţelei de socializare, precum News Feed, abilitatea de a crea şi distribui materiale în cadrul unor grupuri, opţiunea de a transmite conţinut video în timp real şi, evident, cea de a comunica cu alţi utilizatori. Există chiar şi ceva numit Multi-Company Groups, care permite angajaţilor din diferite organizaţii să lucreze împreună.

    Serviciul permite astfel crearea de grupuri, care pot fi deschise tuturor membrilor echipei sau doar unora dintre ei. În cadrul grupului pot fi adăugate imagini, clipuri video sau documente pentru a obţine părerea altor persoane din companie. News Feed-ul este similar cu cel de pe profilurile standard, diferenţa constând într-o mai mare importanţă dată anunţurilor ce privesc întreaga companie. Serviciul intern de mesagerie, numit Workchat, oferă posibilitatea de a te conecta cu orice alt coleg; utilizatorii pot avea conversaţii private sau de tipul conferinţă. Mesageria nu se rezumă doar la text, ci permite şi apeluri video.

    Serviciul este disponibil pe desktop şi mobile, prin aplicaţiile dedicate de pe AppStore şi PlayStore. Companiile care apelează la Workplace pot testa serviciul, gratuit, pentru 90 de zile. După această perioadă, costurile sunt de 3 dolari pe lună per utilizator în cazul oraganizaţiilor cu mai puţin de 1.000 de utilizatori activi şi de 1 dolar pe lună în cadrul companiilor cu peste 10.000 de utilizatori. Pentru organizaţiile nonprofit cât şi pentru cele din educaţie, serviciul va fi gratuit. Partea bună? Workplace va fi ad free, adică nu va servi niciun fel de reclame.

    La începutul acestei luni, Facebook a lansat un alt serviciu, numit Marketplace, care este în mare măsură echivalentul site‑ului Craigslist. Primul pas a fost introducerea funcţionalităţii „Sell” în cadrul grupurilor de Facebook, aceasta bucurându-se de un succes enorm la nivel global. Facebook susţine că 450 de milioane de utilizatori vizitează în fiecare lună astfel de grupuri, sugerând că este o mare nevoie de o soluţie centralizată, cu funcţii dedicate pentru căutare şi interacţiune.

    Marketplace foloseşte locaţia utilizatorilor pentru a sugera produse care sunt puse la vânzare în apropiere, însă oferă şi posibilitatea de a căuta produse în funcţie de cuvinte cheie. Nu în ultimul rând, Facebook va sugera utilizatorilor produse care sunt puse la vânzare, bazându-se pe interesele lor sau pe istoricul activităţii de pe reţeaua de socializare. Procesul de a pune la vânzare un produs este foarte simplu, fiind necesară apăsarea unui singur buton. Fotografiile pot fi realizate direct din aplicaţie, iar formatul articolului care se publică pe Marketplace este foarte similar cu cel de pe grupurile de vânzări, cu un nume, un preţ şi o scurtă descriere, alături de câteva poze descriptive. Platforma oferă posibilitatea de a trimite o ofertă de preţ către vânzător, iar comunicarea între utilizatori se face prin intermediul serviciului Messenger.

    Este deci un lucru obişnuit ca cei de la Facebook să prezinte noi şi noi facilităţi integrate în reţeaua socială: anul trecut, Zuckerberg a prezentat serviciul de publicare directă a ştirilor, numit Facebook Instant Articles; acesta este un proiect care a stârnit numeroase controverse în rândul analiştilor media.

    Reprezentanţii Facebook spuneau la acea vreme că prin acest nou serviciu s-ar elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe” cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    O altă schimbare de care s-a vorbit multă vreme este butonul „Buy”, opţiune cu care Facebook speră să îşi extindă cota din piaţa de advertising. Google este lider de piaţă detaşat, încasând 40% din banii cheltuiţi în publicitate se segmentul online. Facebook se află pe a doua poziţie, cu o cotă de piaţă de 10%. Pe zona de internet mobil, diferenţa este semnificativ mai mică: conform eMarketer, Google deţine şi aici principala poziţie, cu 43%, urmat de Facebook cu 22%. Prin introducerea noului buton „Buy”, Facebook încearcă să convingă mediul de afaceri că poate concura serios cu cei de la Google atunci când vine vorba de transformarea vizitatorilor în clienţi. Deşi se află în teste de aproape cinci ani, opţiunea de a cumpăra produse direct de pe reţeaua socială nu este încă complet integrată.

  • Povestea câinilor care au salvat un oraş de la dispariţie

    ”Câinii sunt cei mai buni prieteni ai omului, dar uneori sunt salvatorii noştri”, sintetizează jurnaliştii de la BBC povestea locuitorilor unui oraş izolat din Alaska şi salvaţi de câini.

    În 1925, micul oraş din Nome a fost năpădit de o epidemie de difterie mortală. Pentru a salva locuitorii oraşului, 20 de echipe de câini de sanie au transportat o anti-toxină vitală pe o distanţă de mai mult de 1.000 de kilometri de gheaţă şi zăpadă, în doar şase zile, prin cele mai brutale condiţii de iarnă.

    Difteria este o boală cauzată de o infecţie care afectează mai ales nasul şi gâtul, iar netratată, poate fi fatală. În prezent este rară, datorită vaccinurilor, dar în 1925, situaţia era diferită. Epidemia a venit în cel mai prost moment, când oraşul Nome se confrunta cu cea mai dură iarnă din ultimii 20 de ani, motiv pentru care nu existau rezervele de ser necesare tratării bolii. Fără acestea, doctorii oraşului preziceau o rată a mortalităţii de 100%. Cel mai apropiat loc de unde putea fi procurat serul se afla la 1.085 de kilometri, în Neana.  Pe 24 ianuarie 1925, un consiliu de sănătate al oraşului a votat în unanimitate folosirea câinilor de sanie pentru a transporta serul din Neana în Nome.

    Acest lucru a fost posibil prin intermediul Serviciului Poştal al Statelor Unite, care folosea câini în mod regulat pentru a transporta poşta în Alaska. În mod normal, parcurgerea rutei pentru serviciul poştal ar fi durat 25 de zile, interval mult prea lung pentru salvarea locuitorilor oraşului Noma, astfel câinii au parcurs ruta respectivă în mai puţin decât un sfert din durata obişnuită.

    Câinii husky au fost aduşi în Siberia de un negustor de blană pe nume William Goosak, la începutul secolului XX, după ce el a identificat potenţialul câinilor de sanie. În prezent, astfel de câini concurează în curse de sănii epice şi sunt cele mai rapide mamifere pe distanţe mai mari de 16 kilometri, potrivit BBC.  

  • S-a lansat primul serviciu de livrări cu drone din lume. Se vor efectua până la 150 de zboruri zilnice

    Rwanda a lansat astăzi, în prezenţa preşedintelui Paul Kagame, primul serviciu naţional de livrări cu drone din lume, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în districtul Muhanga. Guvernul din Rwanda va utiliza dronele pentru a transporta sânge către 21 de centre de transfuzii situate în jumătatea de vest a ţării. Prin intermediul acestui serviciu pot fi acoperite, la cerere, până la 150 de zboruri zilnice.

    Dronele şi serviciul de livrare sunt operate de Zipline, o companie de robotică cu sediul în California. Pentru început, dronele vor transporta doar sânge, însă parteneriatul internaţional dintre UPS, Gavi – Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare – şi Zipline îşi propune să ajute la extinderea livrărilor de servicii medicale şi vaccinuri care pot salva vieţi.

    „Dronele sunt foarte utile, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al îmbunătăţirii serviciilor medicale. Suntem bucuroşi să lansăm această tehnologie inovatoare şi să colaborăm cu partenerii noştri pentru a o dezvolta în viitor”, a declarat preşedintele Rwandei, Paul Kagame.

    În ţările în curs de dezvoltare, accesul la produse şi servicii medicale care pot salva vieţi este îngreunat de infrastructura slabă. Autorităţile nu au capacitatea de a livra medicamentele necesare de la oraş către zonele rurale sau izolate, din cauza lipsei mijloacelor de transport, sistemelor de comunicaţii şi reţelei de distribuţie adecvate.

    În Rwanda, hemoragia postnatală este principala cauză de deces a femeilor gravide. Sângele trebuie să fie depozitat şi transportat la anumite temperaturi, altfel îşi pierde valabilitatea. Pentru că există mai multe grupe de sânge şi nici o modalitate de a estima cu precizie nevoile viitoare, multe clinici de transfuzie nu au în stoc tot necesarul de sânge.

    În timpul lungului sezon ploios din Rwanda, foarte multe drumuri devin impracticabile sau inundate de ape. Prin urmare, se întâmplă foarte des ca persoane care au nevoie urgentă de transfuzii să nu primească sângele care le poate salva viaţa.

    Programul naţional de livrări cu drone permite centrelor de transfuzii din jumătatea vestică a ţării să plaseze comenzi de urgenţă, prin intermediul SMS-urilor. Comenzile sunt primite la baza Zipline, cunoscută sub denumirea Nest/Cuibul, situată în regiunea Muhanga, unde compania deţine o flotă de 15 drone Zip.

    Fiecare dronă Zip poate acoperi până la 150 km dus-întors – chiar şi pe condiţii de vânt şi ploaie – şi poate transporta 1,5 kg de sânge, suficient pentru a salva viaţa unei persoane. Dronele Zip decolează şi aterizează de la baza Nest, iar livrările sunt făcute prin coborârea aproape de sol şi lansarea medicamentelor la un loc desemnat denumit „cutia poştală”, în apropierea centrelor medicale pe care le deservesc. Zipline va opera între 50 şi 150 de zboruri de urgenţă în fiecare zi, către 21 de centre de transfuzii din jumătatea de vest a Rwandei şi poate onora comenzile în aproximativ 30 de minute.

    Rwanda intenţionează să extindă serviciul de livrări cu drone Zipline şi în jumătatea de est a ţării, la începutul anului 2017, acoperind astfel nevoile celor 11 milioane de cetăţeni, care se vor afla în aria de livrare a medicamentelor care le pot salva viaţa.

    „Incapacitatea autorităţilor de a livra medicamente salvatoare persoanelor care au nevoie stringentă de ele cauzează în fiecare an milioane de decese care pot fi prevenite, în întreaga lume. Zipline va ajuta la eradicarea acestei probleme”, a declarat Keller Rinaudo, CEO Zipline. „Am dezvoltat un sistem de livrare instant, pentru oameni, oferind posibilitatea ca medicamentele să fie livrate la cerere şi cu costuri reduse, oriunde.”
    „Dronele au potenţialul de a revoluţiona modul în care comunităţile izolate au acces la produse medicale de urgenţă. Orele economisite cu această tehnologie în livrarea unor produse din sânge sau a unui vaccin pentru cineva expus la rabie, pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat dr. Seth Berkley, CEO Gavi, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare. „Acest proiect va constitui un test important al modului în care dronele pot îmbunătăţi livrarea de vaccinuri specifice în întreaga lume. Fiecare copil merită să aibă acces la vaccinuri de bază, care pot salva vieţi. Această tehnologie ar putea fi pasul către îndeplinirea acest deziderat.”
     

  • S-a lansat primul serviciu de livrări cu drone din lume. Se vor efectua până la 150 de zboruri zilnice

    Rwanda a lansat astăzi, în prezenţa preşedintelui Paul Kagame, primul serviciu naţional de livrări cu drone din lume, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în districtul Muhanga. Guvernul din Rwanda va utiliza dronele pentru a transporta sânge către 21 de centre de transfuzii situate în jumătatea de vest a ţării. Prin intermediul acestui serviciu pot fi acoperite, la cerere, până la 150 de zboruri zilnice.

    Dronele şi serviciul de livrare sunt operate de Zipline, o companie de robotică cu sediul în California. Pentru început, dronele vor transporta doar sânge, însă parteneriatul internaţional dintre UPS, Gavi – Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare – şi Zipline îşi propune să ajute la extinderea livrărilor de servicii medicale şi vaccinuri care pot salva vieţi.

    „Dronele sunt foarte utile, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al îmbunătăţirii serviciilor medicale. Suntem bucuroşi să lansăm această tehnologie inovatoare şi să colaborăm cu partenerii noştri pentru a o dezvolta în viitor”, a declarat preşedintele Rwandei, Paul Kagame.

    În ţările în curs de dezvoltare, accesul la produse şi servicii medicale care pot salva vieţi este îngreunat de infrastructura slabă. Autorităţile nu au capacitatea de a livra medicamentele necesare de la oraş către zonele rurale sau izolate, din cauza lipsei mijloacelor de transport, sistemelor de comunicaţii şi reţelei de distribuţie adecvate.

    În Rwanda, hemoragia postnatală este principala cauză de deces a femeilor gravide. Sângele trebuie să fie depozitat şi transportat la anumite temperaturi, altfel îşi pierde valabilitatea. Pentru că există mai multe grupe de sânge şi nici o modalitate de a estima cu precizie nevoile viitoare, multe clinici de transfuzie nu au în stoc tot necesarul de sânge.

    În timpul lungului sezon ploios din Rwanda, foarte multe drumuri devin impracticabile sau inundate de ape. Prin urmare, se întâmplă foarte des ca persoane care au nevoie urgentă de transfuzii să nu primească sângele care le poate salva viaţa.

    Programul naţional de livrări cu drone permite centrelor de transfuzii din jumătatea vestică a ţării să plaseze comenzi de urgenţă, prin intermediul SMS-urilor. Comenzile sunt primite la baza Zipline, cunoscută sub denumirea Nest/Cuibul, situată în regiunea Muhanga, unde compania deţine o flotă de 15 drone Zip.

    Fiecare dronă Zip poate acoperi până la 150 km dus-întors – chiar şi pe condiţii de vânt şi ploaie – şi poate transporta 1,5 kg de sânge, suficient pentru a salva viaţa unei persoane. Dronele Zip decolează şi aterizează de la baza Nest, iar livrările sunt făcute prin coborârea aproape de sol şi lansarea medicamentelor la un loc desemnat denumit „cutia poştală”, în apropierea centrelor medicale pe care le deservesc. Zipline va opera între 50 şi 150 de zboruri de urgenţă în fiecare zi, către 21 de centre de transfuzii din jumătatea de vest a Rwandei şi poate onora comenzile în aproximativ 30 de minute.

    Rwanda intenţionează să extindă serviciul de livrări cu drone Zipline şi în jumătatea de est a ţării, la începutul anului 2017, acoperind astfel nevoile celor 11 milioane de cetăţeni, care se vor afla în aria de livrare a medicamentelor care le pot salva viaţa.

    „Incapacitatea autorităţilor de a livra medicamente salvatoare persoanelor care au nevoie stringentă de ele cauzează în fiecare an milioane de decese care pot fi prevenite, în întreaga lume. Zipline va ajuta la eradicarea acestei probleme”, a declarat Keller Rinaudo, CEO Zipline. „Am dezvoltat un sistem de livrare instant, pentru oameni, oferind posibilitatea ca medicamentele să fie livrate la cerere şi cu costuri reduse, oriunde.”
    „Dronele au potenţialul de a revoluţiona modul în care comunităţile izolate au acces la produse medicale de urgenţă. Orele economisite cu această tehnologie în livrarea unor produse din sânge sau a unui vaccin pentru cineva expus la rabie, pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat dr. Seth Berkley, CEO Gavi, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare. „Acest proiect va constitui un test important al modului în care dronele pot îmbunătăţi livrarea de vaccinuri specifice în întreaga lume. Fiecare copil merită să aibă acces la vaccinuri de bază, care pot salva vieţi. Această tehnologie ar putea fi pasul către îndeplinirea acest deziderat.”
     

  • ING anunţă noi întreruperi ale serviciului Home Bank

    ING anunţă noi întrerupi ale sistemului Home Bank, pe 15 octombrie, în intervalul 01:00-04:00, şi 23 octombrie, în acelaşi interval orar, pentru actualizarea serviciului de internet banking, potrivit unui anunţ al ING.

    Printre schimbările anunţate de bancă se numără şi o interfaţă nouă, unde se va putea personaliza username şi se va putea schimba parola direct prin aplicaţie.

    Vedeţi mai jos anunţul ING:

    ”Imediat dupa incidentul din 10 septembrie am demarat, impreuna cu furnizorii nostri, un proces etapizat de inlocuire a echipamentelor afectate si de suplimentare a capacitatii de procesare si stocare a datelor.  Implementarea decontarii SEPA pentru transferurile in euro. Aceasta cerinta legala are ca termen limita de implementare data de 31 octombrie. 

    Actualizarea periodica a aplicatiilor software, folosite la plata cu cardurile Visa si Mastercard. Aceasta actualizare este obligatorie pentru toate bancile – si se efectueaza in fiecare an in lunile aprilie si octombrie. Actualizarea serviciului ING Home’Bank – pentru ca in tot acest timp noi am continuat sa lucram de zor la perfectionarea aplicatiei de mobil.

    Noua versiune va fi chiar si mai prietenoasa in utilizare. De pilda, de acum inainte iti vei putea personaliza username-ul si iti vei putea schimba parola direct din aplicatie. Dar vom reveni cu mai multe detalii despre aceasta.  Noile solutii tehnice pe care trebuie sa le aplicam si diversitatea acestora ne obliga sa efectuam modificarile in mai multe faze succesive. Tehnic vorbind, este imposibil sa implementam aceste actiuni de la o zi la alta. Vom face insa aceste schimbari in asa fel incat sa nu iti cream inconveniente. 

    In consecinta, in zilele de 15 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00) si 23 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00 ), avem programate astfel de sesiuni. In aceste intervale platile cu cardurile ING la POS-uri si online, tranzactiile de la ATM-urile ING si serviciul Home’Bank nu vor fi disponibile.”
     

  • ING anunţă noi întreruperi ale serviciului Home Bank pentru actualizarea sistemului

    ING anunţă noi întrerupi ale sistemului Home Bank, pe 15 octombrie, în intervalul 01:00-04:00, şi 23 octombrie, în acelaşi interval orar, pentru actualizarea serviciului de internet banking, potrivit unui anunţ al ING.

    Printre schimbările anunţate de bancă se numără şi o interfaţă nouă, unde se va putea personaliza username şi se va putea schimba parola direct prin aplicaţie.

    Vedeţi mai jos anunţul ING:

    ”Imediat dupa incidentul din 10 septembrie am demarat, impreuna cu furnizorii nostri, un proces etapizat de inlocuire a echipamentelor afectate si de suplimentare a capacitatii de procesare si stocare a datelor.  Implementarea decontarii SEPA pentru transferurile in euro. Aceasta cerinta legala are ca termen limita de implementare data de 31 octombrie. 

    Actualizarea periodica a aplicatiilor software, folosite la plata cu cardurile Visa si Mastercard. Aceasta actualizare este obligatorie pentru toate bancile – si se efectueaza in fiecare an in lunile aprilie si octombrie. Actualizarea serviciului ING Home’Bank – pentru ca in tot acest timp noi am continuat sa lucram de zor la perfectionarea aplicatiei de mobil.

    Noua versiune va fi chiar si mai prietenoasa in utilizare. De pilda, de acum inainte iti vei putea personaliza username-ul si iti vei putea schimba parola direct din aplicatie. Dar vom reveni cu mai multe detalii despre aceasta.  Noile solutii tehnice pe care trebuie sa le aplicam si diversitatea acestora ne obliga sa efectuam modificarile in mai multe faze succesive. Tehnic vorbind, este imposibil sa implementam aceste actiuni de la o zi la alta. Vom face insa aceste schimbari in asa fel incat sa nu iti cream inconveniente. 

    In consecinta, in zilele de 15 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00) si 23 octombrie (in intervalul 01:00 – 04:00 ), avem programate astfel de sesiuni. In aceste intervale platile cu cardurile ING la POS-uri si online, tranzactiile de la ATM-urile ING si serviciul Home’Bank nu vor fi disponibile.”
     

  • Serviciul UPS Worldwide Express Plus se extinde în mai multe oraşe din România

    UPS  extinde serviciul de coletărie cu livrare dimineaţa devreme, UPS Worldwide Express PlusTM, în 28 de ţări noi şi anunţă îmbunătăţirea acoperirii în 25 de ţări. Astfel, expeditorii pot ajunge la cele mai mari 20 de economii ale lumii mai devreme
    În cele 25 de ţări în care serviciul a fost îmbunătăţit, expediţiile pot ajunge la mai mulţi clienţi din centrele de afaceri. Prin noua extindere, serviciul este disponibil pentru încă 3.000 de adrese în Marea Britanie şi 2.000 de adrese în Canada.

    În Europa, 19 ţări beneficiază de extinderea serviciului, printre care se numără România, Turcia şi Serbia, dintre ţările cu economii în curs de dezvoltare. Conform statisticilor, România va avea cea mai rapidă creştere economică din Europa de Est în acest an.

    „Companiile care au nevoie de livrarea rapidă a unor piese de schimb pentru a-şi continua activitatea şi clienţii din sectorul medical care expediază produse în regim de urgenţă se bazează pe rapiditatea şi fiabilitatea serviciului”, a declarat Jim Barber, preşedinte UPS International. „Odată cu această extindere, aria de acoperire cuprinde aproape 90% din produsul intern brut la nivel mondial şi aproximativ 90% din importuri.”

    UPS intenţionează să investească 2 miliarde de euro în operaţiunile din Europa până în 2019 pentru a extinde numărul destinaţiilor, a îmbunătăţi timpul de livrare şi a creşte capacitatea globală.

  • Dosarul privind dispariţia contractului Bechtel a fost clasat de procurori

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au clasat dosarul privind dispariţia contractului Bechtel, unele dintre fapte fiind prescrise, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

    Reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că soluţia de clasare a fost dată pe 30 septembrie 2015, iar, potrivit acestei soluţii, pentru infracţiunea de furt s-a concluzionat că fapta respectivă, aşa cum era descrisă, nu era prevăzută de legea penală.

    Cât priveşte infracţiunile de abuz în serviciu , neglijenţă în serviciu şi distrugere, s-a constatat că era împlinit termenul de prescripţie, au precizat aceleaşi surse pentru MEDIAFAX.

    Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a depus la DNA, în 20 august 2013, o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Braşov-Borş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro