Tag: sef

  • Şeful celei mai mari reţele de recrutare dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Atunci când şeful de recrutate al LinkedIn Brandon Browne intervievează un candidat, unul din primele lucruri pe care le face este să îi ofere respectivului un marker.

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Laura Codruţa Kovesi: “Mă îndoiesc de buna-credinţă a ministrului Justiţiei”

    “Am avut o discuţie cu ministrul Justiţiei într-un cadru instituţional împreună cu procurorul general şi cu procurorul-şef DIICOT săptămâna trecută într-o zi de luni, ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare a legii se va face, atât a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală sau a oricărei legi care ne influenţează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. De fapt mă aşteptam. Mă aşteptam. (…) Să vedem în ce sens se clarifică, ele sunt destul de clare. Practica judiciară, cel puţin cea de după decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară începând cu deciziile ÎCCJ, dar şi a celorlalte instanţe, practica este unitară. Şi este foarte clară şi motivarea CCR. Nu văd ce ar trebui clarificat. În acest moment, eu mă îndoiesc de buna credinţă cel puţin a ministrului Justiţiei, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte, nu după. Mă îndoiesc că este de bună credinţă. Şi dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi? Dacă este doar o procedură de clarificare, de ce nu se discută transparent?”, a declarat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.

    Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, printre prevederi fiind graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de bine arată sistemul bancar

    Şeful bancherilor enumeră principalele preocupări la nivelul sistemului bancar pentru anul 2017: evoluţia dobânzilor aflate la minime istorice, avansul creditelor noi la niveluri de creştere cu două cifre, cel puţin în zona de creditare în moneda naţională, o transparentizare mai mare în relaţia cu clienţii, testul de evaluare a calităţii activelor sistemului bancar (AQR), pregătirea pentru implementarea standardelor financiare internaţionale IFRS 9 din 2018, alături de provocările induse de evoluţiile externe.

    Însă perspectivele pentru acest an sunt poate mai mult ca niciodată legate de încredere, ca atribut principal al pieţei financiare, încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor, în opinia şefului ARB. În plus, trendul de scădere a ratei creditelor neperformante urmează să continue şi în acest an. Cu o rată a creditelor neperformante de 10% la nivelul sistemului bancar, suntem exact la trecerea de la nivelul de alertă la un nivel acceptabil, în evaluarea europeană, îndreptându-ne către zona calmă de credite neperformante, de sub 5%, mai spune Oprescu.

    „Eu cred că sistemul bancar arată bine în momentul de faţă şi este «cu arma la picior» – are şi baza de capital necesară ca să înceapă o finanţare sustenabilă pe termen lung a economiei româneşti în vederea realizării obiectivului său primar, anume acela de finanţare a creşterii economice, şi are şi lichiditatea necesară să o facă. Sunt cele două elemente de care sistemul bancar are nevoie”, afirmă Oprescu.

    Ce se întâmplă însă cu cererea de credite? Din perspectiva clientului, accesul la finanţare este considerat ca fiind cea mai mică problemă în clipa de faţă. La nivel european, accesul la finanţare este considerat ca fiind o problemă de sub 15% din agenţii economici şi în România procentul este similar, susţine Oprescu. Bancherii s-au plâns în ultimii ani de lipsa cererii solvabile de credite, însă nici nu au părut să fie dispuşi să-şi asume riscuri prea mari după experienţa anilor trecuţi în care zeci de mii de firme au intrat în insolvenţă şi nu şi-au mai plătit creditele şi zeci de mii de persoane fizice au clacat, iar creditele neperformante au „explodat” în bilanţurilor băncilor.

    Problema pe fond este „de a avea şi noi încredere în noi”, evaluează Oprescu. „Noi suntem în clipa de faţă în acest paradox pe care trebuie să-l rezolvăm cumva: străinii au mai multă încredere în noi”, la nivel macro, poza României este una dintre cele mai frumoase din istoria noastră, dar şi în interiorul UE. „Ne trebuie încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor sistemului, pentru ca aceşti bani care există şi se pot credita să se ducă în segmentele de care este nevoie în această economie.”

    Şeful ARB apreciază că o revigorare a finanţării antreprenoriatului românesc, a agenţilor economici în general în România este „absolut necesară” şi ea se poate baza pe încrederea companiilor că pot să investească. „Eu cred că în cursul lui 2017 s-ar putea să vedem acest reviriment din punctul de vedere al creditării companiilor. Este o continuare a sincronizării sectorului bancar cu creşterea economică. Trebuie să ne reluăm acest rol de a finanţa creşterea bunăstării, finanţarea expansiunii creditului care se traduce ulterior în creşterea PIB-ului în România.”

    De altfel, sunt create premisele pentru o creştere mai dinamică a creditului privat total, spune Oprescu, dar ar fi de dorit să fie cu accent pe creditarea companiilor. „Este mai facil să realizezi o creştere pe segmentul creditelor pentru persoane fizice, dar este mult mai benefic un avans al creditului neguvernamental prin creditarea persoanelor juridice, mai ales pe termen lung. Sunt necesare investiţii. Totodată, există o problemă de supralichiditate care trebuie angajată. România trebuie să devină mai competitivă.”

    Anul trecut, ritmul de creştere a creditării private a rămas anemic. După primele 11 luni creditarea totală cumula un avans de doar 1%, soldul coborând în jurul a 220 mld. lei (48 mld. euro). În timp ce creditele în lei au fost „pe val“, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. „La nivelul întregului credit neguvernamental am cam stat pe loc. Nu am avut o creştere generală amplă a creditului neguvernamental, dar am avut o relocare în structura sa: o creştere de peste 11% a creditului în lei şi o scădere de aproximativ acelaşi nivel a creditului în valută.” Creditele pentru companii în lei înregistrau anul trecut o creştere de doar 2% faţă 2015, în timp ce împrumuturile acordate populaţiei în moneda naţională aveau un ritm de creştere de aproximativ 26%; la valută ambele componente sunt în scădere.

    Ritmurile de creştere ale creditului de consum nu sunt încă îngrijorătoare în ansamblu pentru că dinamica de creştere mare pe creditul de consum în lei trebuie întotdeauna corelată cu scăderea creditului de consum în valută, consideră şefului bancherilor. „La nivelul care ar trebui să devină un indicator de risc – gradul de îndatorare al populaţiei – aceste lucruri se compensează şi creşterea pe poziţii nete este mai mică – ba chiar s-ar putea spune că de fapt se realizează o îmbunătăţire pentru că de fapt unul dintre riscurile care a fost atât de comentat în ultima perioadă – riscul valutar – dispare”.

    Apare însă alt risc – al creşterii dobânzilor aflate la minime istorice, care trebuie luat în calcul, atenţionează şeful ARB. „În prezent creditezi la niveluri istorice minime de dobândă şi te poţi aştepta la eventuale variaţii ale ratei dobânzii in viitor. Şi, ca atare, «stres test-ul» pe care trebuie să şi-l facă fiecare bancă şi fiecare client, legat de ce s-ar întâmpla dacă dobânda de bază ar creşte cu un anumit nivel, este un subiect pentru orice client şi bancă în parte. Nu trebuie să ignorăm acest lucru.”
    De altfel, în urma apariţiei unui nou regulament al BNR în toamna anului trecut, bancherii ar trebui să facă evaluări mult mai consistente cu privire la nivelul de îndatorare şi capacitatea de rambursare la nivelul clientului, aminteşte Sergiu Oprescu. „Este un regulament în baza căruia ne uităm la capacitatea de îndatorare a clientului. Nu este mai restrictiv, ci este vorba despre o atenţie sporită pe care noi o dăm la evaluarea capacităţii de îndatorare; trebuie să evaluăm mai corect veniturile pe care le are clientul. Este o transpunere a unei directive europene, nu este o iniţiativă proprie.”

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Atunci când şeful de recrutate al LinkedIn Brandon Browne intervievează un candidat, unul din primele lucruri pe care le face este să îi ofere respectivului un marker.

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Atunci când şeful de recrutate al LinkedIn Brandon Browne intervievează un candidat, unul din primele lucruri pe care le face este să îi ofere respectivului un marker.

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Ce avere are noul şef al temutului ANAF, omul care trebuie să strângă 45 de miliarde de euro pe an la buget

    Bogdan Nicolae Ştefan, noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală (ANAF) a avut în 2015 un venit de peste 8.326 de lei/lună de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde a lucrat la Direcţiei Monitorizare, Control şi Antifraudă.

    Conform declaraţiei de avere din 2016, Stan deţine două terenuri, unul în Braşov şi altul în Bucureşti, o casă de locuit şi o maşină Peugeot. Nu are active financiare, dar are un credit 22.500 de euro.

    A încasat un venit anual de 99.915 lei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar soţia a luat 35.352 de lei pe an, fiind angajată la o firmă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce avere are noul şef al temutului ANAF, omul care trebuie să strângă 45 de miliarde de euro pe an la buget

    Bogdan Nicolae Ştefan, noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală (ANAF) a avut în 2015 un venit de peste 8.326 de lei/lună de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde a lucrat la Direcţiei Monitorizare, Control şi Antifraudă.

    Conform declaraţiei de avere din 2016, Stan deţine două terenuri, unul în Braşov şi altul în Bucureşti, o casă de locuit şi o maşină Peugeot. Nu are active financiare, dar are un credit 22.500 de euro.

    A încasat un venit anual de 99.915 lei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar soţia a luat 35.352 de lei pe an, fiind angajată la o firmă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Homor, şeful CNAIR, a fost revocat din funcţie

    Consiliul de Administraţie al CNAIR s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al Directorului General Cătălin Homor. În cadrul şedinţei, membrii CA au decis revocarea acestuia din funcţie.

    „În cadrul şedinţei, membrii Consiliului de Administraţie au constatat deficienţe de gestionare a activităţilor CNAIR din ultima perioadă şi au decis revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dispus Corpului de Control să efectueze la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o verificare a existenţei mijloacelor şi materialelor necesare deszăpezirii (utilaje speciale şi starea de funcţionare a acestora, stocuri de material antiderapant şi combustibil), a situaţiei contractelor cu societăţi private pentru deszăpezire şi a modului de fundamentare a ordinului privind utilizarea nisipului la deszăpezire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Homor, şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a fost revocat din funcţie

    Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al Directorului General Cătălin Homor. În cadrul şedinţei, membrii CA au decis revocarea acestuia din funcţie.

    „În cadrul şedinţei, membrii Consiliului de Administraţie au constatat deficienţe de gestionare a activităţilor CNAIR din ultima perioadă şi au decis revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dispus Corpului de Control să efectueze la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o verificare a existenţei mijloacelor şi materialelor necesare deszăpezirii (utilaje speciale şi starea de funcţionare a acestora, stocuri de material antiderapant şi combustibil), a situaţiei contractelor cu societăţi private pentru deszăpezire şi a modului de fundamentare a ordinului privind utilizarea nisipului la deszăpezire.

    „În data de 10 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al CNAIR s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al directorului general Cătălin Homor”, se mai arată în comunicat.

  • Şefului Comisiei Europene scrisoare pentru Ciolos: “Aţi asigurat o perioadă de guvernare transparentă şi responsabilă fără precedent în istoria recentă a României”

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-a trimis o scrisoare lui Dacian Cioloş felicitându-l pentru activitatea sa ca premier al României.

    “Acum că aţi încheiat mandatul, pemiteţi-mi să vă felicit pentru munca excelentă pe care a realizat-o guvernul dumneavoastră anul trecut. Aţi asigurat o perioadă de guvernare transparentă, deschisă şi responsabilă fără precedent în istoria recentă a României. Aşteptăm cu nerăbdare continuarea, de către guvernul viitor, a unor iniţiative precum <România Competitivă>, pachetul anti-sărăcie şi reforma în administraţia publică.

    Comisia Europeană rămâne partenerul constant şi de nădejde în aceste eforturi, fie prin sprijin financiar, expertiză tehnică sau prin prezenţa pe teren.

    Vă doresc numai bine în toate demersurile viitoare.”